România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

DATE OFICIALE MAGHIARE REFERITOARE LA SITUAŢIA ÎNVĂTĂMÂNTULUI CONFESIONAL DIN TRANSILVANIA ÎNAINTE DE 1918

A.Situaţia şcolilor din Transilvania pe confesiuni la data de 1 septembrie 1849:

Şcolile catolice: 2 Academii:-la Oradea cu câte 3 facultăţi
-la Timişoara (Ştiinte Juridice, Teologie şi Filosofie)
3 licee: Alba Iulia, Cluj şi Satu-Mare
18 gimnazii: Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bistra Carei mari, Cehul-Silvaniei, Cluj, Gheorghieni, Dumbrăveni, Odorhei, Oradea, Satu Mare, Salonta, Simleul Silvaniei, Sibiu, Târgu Mureş, Timişoara

Şcoli calvine:

4 colegii: Aiud, Cluj, Odorhei, Târgu Mureş

2 gimnazii: Orăştie, Zalău
Şcoli umanitare:

1 colegiu: Cluj

2 gimnazii: Cristuri şi Turda

Şcoli evangheliste/luterane:

1 Academie juridică
5 gimnazii: Bistiţa, Braşov, Mediaş, Sibiu şi Sighişoara

Şcoli greco-catolice

1 liceu: Blaj
2 gimnazii: Blaj şi Beiuş
Şcoli ortodoxe: niciuna

     Românii ortodocsi nu au avut dreptul la nici un fel de şcoli superioare în Transilvania, în condiţiile în care în toate, perioadele anterioare anului de referinţă l849, românii ortodocsi au format ponderea populaţiei principatului. Românii din Transilvania, secole în sir nu au fost recunoscuţi ca naţiune, fiind acceptaţi doar ca toleraţi, iar religiile românilor nu au fost recepte.

     B. Situaţia învăţământului românesc în general şi celui elementar (primar) în special, dupa Revoluţia română din anul 1848 şi mai ales după anul 1867, prin aplicarea legilor - Appony - de accelerare a maghiarizării românilor din Transilvania rezultă clar din datele oficiale maghiare exemplificate în continuare.

La data de 22.05. 1878 parlamentul maghiar a votat Legea Trefford care prevedea obligativitatea predări în limba maghiară în toate şcolile elelentare inclusiv în Transilvania .

     1. Evoluţia numărului şcolilor primare din Transilvania, în perioada 1880/ 1881-19l4 în funcţie de compoziţia populaţiei

  Nr. şcoli primare Creştere Descreştere
1880/1881 1914 - -

Români

3150 2170 - 32 %
Maghiari 7352 13608 185 %  
Slovaci 2223 265 - 84 %
Germani 1786 449 - 75 %

Ruteni

639 47 - 93 %

     II. Situaţia şcolilor secundare de învăţământ general din Transilvania raportată la structura o populaţiei

  Raportul în % faţă de totalul populaţiei

Şcolile secundare raportate în % faţă de totalul de acestora

Români 53 % 5 %
Maghiari 29 % 85.9 %
Germani 10 % 8.60 %
Alţii 8 % 0.5 %

     III. Situaţia românilor neştiutori de carte din principalele departamente ale Transilvaniei raportate la populaţia românească (1910/1918)

Departamentul Ponderea românilor Neştiutori de carte
Alba 77.4 % 60 %
Caraş Severin 79.9 % 50 %
Hunedoara 79.95 % 67 %

Maramureş

69 % 67 %
Sălaj 61 % 59 %
Someş 78 % 72 %
Turda 72 % 63 %

La data de 1 decembrie 1918, 49 % din totalul populaţiei din Transilvania au fost neştiutori de carte.

Compararea datelor de mai sus cu situatia de astăzi, relevă cu prisosinţă ce a însemnat formarea Statului Român Unitar de la l Decembrie l9l8, pentru învăţământul şi neamul , românesc, situaţie existentă astăzi care s-a realizat într-o perioadă istorică relativ scurtă, de numai 82 ani.

Această evoluţie incomparabilă cu a altor naţiuni, ne obligă să ne aplecăm cu veneraţie în faţa eroilor neamului nostru, a strămoşilor şi părinţilor noştri, şi să le urmăm exemplul de înalt patriotism, de luptă neîncetată pentru emanciparea naţiunii române, pentru asigurerea unitaţii, integrităţii şi independenţei României.

Să păstrăm vii în memorie versurile marelui poet al pătimirii noastre Octavian Goga:

“Te-am dărâmat hotar de-odinioară

Brâu împletit din lacrimi şi din sânge

Veriga ta de foc nu mă mai strânge

Şi lanţul tău a încetat să doară”.

Notă:

În şcolile crăieşti - finanţate de stat din Transilvania, limba de predare nu a fost limba română.