România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Prefectul Aurariei Gemina

Onoratei Administraţiuni povizorii a comitatului Alebei Iuliei

Câmpeni, 28 Aug<ust> <1>949

    Actul onoratei Administraţiuni în privinta necompetenţei denumiri de inspectori civil<i> în ţinutul <pe> care muntenii l-au apărat de rebeli, cu bravura şi sângele lor, m-a umplut de mâhnire, văzând un pas atât de greşit ce s-a urmat şi periculosul efct ce poate să producă o astfel de lucrare nenimerită, < pe> care , şi onorata Administraţiune <o> va picepe, rugându-mă să hinevoiască a cumpăni întrebarea mea: “vrea onorata Adm<inistratură> a lua asupra-şi răspunderea de a tulbura liniştea publică a ţinutului acestui<a> ?”

     A intrat general muscălesc cu oastea în Ardeal, a intrat comisar împărătesc, a intrat general austriac cu oaslea, şi, totuşi, aceste pers<o>ane înalte şi investite cu pleniputere mare nu au dat nici nu au dat nici cea mai mică ordinaţiune în privinţa munţilor, fără a se fi înţeles cu această Prefectură, care cuprinzând rebelii Ardealului, a rămas singura purtătoare de grijă a acestui ţinut, în timp ce On<orata> Administraţiune s-a închis în, fortăreaţă cu totală nepăsare de partea admisistrativă.

     Poporul muntean nu s-a întinat de însoţirea cu rebelii, nu şi-a p<i>erdut drepturile garantite de Maiestate<a> <Sa> de a-şi alege dregători civil<i>.

     În privinţa acestui popor nu cere trebuinţă a se suspenda legile civile pe nici un timp, ca pe alte locuri, deci el va dobândi adunare de a-şi alege dregători, cât că va intra legiuitul gubernator în Patrie pentru care s-au mai făcut paşii cuveniţi.

     Deci nu-mi rămâne alta decât a face atentă la periculoasa urmare şi a ruga pe On<orata> Administraţiune ca să binevoiască a-şi retrage numita ordinaţiune şi dacă are vr<e>o mandatare mai înaltă în astă privinţă, să nu întârzie a înştiinţa unde se cuvine, şi a mijloci singură o adunare restauratoare, iar fără de o coânţelegere cu poporul să nu se denumească dregători civil<i> ca astfel să se poată înconjura tot felul de urmări neplăcute, în timpul acesta când tot cetăţeanul are neînconjurabila datorie de a ajuta la ridicarea zidirii de pace.

Avram Iancu

Prefect

 

 

Anexa 2 

Prefectului Iancu

     Înainte să răspundă ace<a>stă Administratură C<e>s<aro> R<egească> provizorie pe provocarea D<omniei> tale, în privinţa denumiri<i> de inspectori, următ<o>arele te premite:

     1.Această Ad<mini>stra<tură> inspectori numai provizoriu, sub spre altioris rati, nu i-a denumit, d<o>a<r> numai i-a asigurat Diregătorilor. <I>i va denomina Gubernator<ul> si <î>i <v>a întări.

     2. Ad<mini>stra<tura> ace<a>sta populară, precum ai avut prilej destul a o cun<o>aşte, nu vre<a> a exclude poporul de la drepturile constituţionale, dar nici de la aleger<e>a inspectorilor, dar fiind<că> lucrările s-au <în>mulţit numai<i> aşa s-au putut ajuta. Cu această declaraţiune, la vremea sa, va alege poporul diregătorii civili.

     În privinţa asta s-a făcut în una şi raport la Gubernatorul civil şi militar şi se aşteaptă decizia.

     3. Administratura ace<a>sta, care pentru lucrările sale are numai a răspunde Gubernatorului, a pus oameni vre<d>nici, în care a încredinţat căvor pute<a> duce diregă<to>ria lor, dată spre folosul poporului <şi> cu greu ai vătămat-o în expresi<i>le Domni(ei) tale, fiind că

     4. Ad<mini>stratura n-are pentru faptele sale Do<mniei> tale da<r> numai la înaltu<l> General Comando a da răspunderea şi aceasta o fi îndestulat, că<ci> inspectori s-au pus numai sub spe altioris şi nu exclude alegere<a> poporului slobodă.

     5. Ad<mini>stratura aceasta s-a tras în fortăre<a>ţă, e adevărat, da<r> mai apărată ar fi fost în munţi şi cu cinste va aun<o>aste tot patriot<ul> român patimile acestei Administraturi pentru binele Împărăţi<ei > şi Naţiei Române şi că mai putin am aşteptat necun<o>aşterea faptelor n<o>astre de la un patriot român. Retrager<e>a n<o>astră a fost cinstită; că<ci> de la staţie nu ne-am mişcat şi de-ar fi fost asta, oast<ea> a fost pe lângă Domnia ta; noi ne-am apărat cu pana, cu care <i->am apărat cinstea şi numele de <ac>ela care a vrut <a> o decurta; Domnia ta cu o<a>stea, da<r> de ace<e>a noi am împlinit diregătoria asta acerbă.

     De<a> Dumnezeu patrioţi şi policurşi mai buni pentru binele Naţiei şi Împărăţi<e>i; aceasta e vătămarea n<o>astră <c>e<a> mai mare, pe lângă necazurile <c>elelalte, <pe> care de la Domnia ta n-am aşteptat-o.

     Alegerea poporului slobodă fa fi când va îngădui stările împrejur, dar denumirea, precum ai numit-o, <Administratura> nu o va retrage şi ţi<s->ar cuveni poporul a îndrepta la cale de pace şi liniste.

     Vai de poporul şi societatea ace<e>a în care începe necredinţarea.