România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

O viaţă pentru o profesie - ing. Aurel Mitrofan

      Asociaţia Tehnică  de Turnătorie din România îşi îndeplineşte o datorie care o onorează prin acordarea titlului de membru de onoare al acesteia inginerului Aurel Mitrofan pentru pasiunea, devotamentul şi realizările deosebite cu care şi-a servit ţara, prin intermediul industriei de piese turnate din România.

      S-a născut la 12 septembrie 1934 în satul Drâmbar, jud. Alba. A absolvit facultatea de Mecanică, secţia Utilajul şi Tehnologia Turnării a Institutului Politehnic Cluj-Napoca în anul 1958. În acelaş an cu gândirea inginerească formată în facultate, ajunge, prin repartiţie în vechea cetate a metalurgiei româneşti Uzina “Victoria” din Călan. Aici, se aprinde flacăra pasiunii inginerului Mitrofan pentru muncă, creaţie, cunoaştere, care i-a luminat calea în activitatea viitoare.

      La început (1958-1960) şi-a concentrat atenţia spre producţia de radiatoare turnate, contribuind la reducerea cu 10Î a rebuturilor. Munca, seriozitatea şi perseverenţa n-au rămas neobservate, astfel că în august 1960 este numit Şeful Turnătoriei de Lingotiere (60.000 t/an). În această nouă postură, alături de cercetători ai ICEM Bucureşti a contribuit la creşterea până la dublare a durabilităţii în exploatare a lingotierelor.

      În anul 1963, în faţa avalanşei de sarcini în producţia de piese turnate de mare răspundere conducerea uzinei acordă inginerului Aurel Mitrofan încrederea de a conduce Turăntoria Mare (veche). În aceasta, ing. A. Mitrofan, a contribuit la realizarea de piese pentru maşini-unelte (batiuri, mese, console, braţe ş.a.), la fabricaţia de cilindri de laminor din fontă semidură cu Ni, Cr, Mo pentru laminorul de 650 mm de la C.S. Hunedoara.

      În anul 1966 a adus contribuţii însemnate la asimilarea fontei speciale FcX la realizarea de piese turnate (batiuri, platouri, traverse, axuri ş.a.) pentru structura de rezistenţă a strungurilor Carusel cu O2000 şi O2500 mm fabricate la F.M.U.A. Bucureşti, înlocuind, cu acceptul firmei Morando, fonta Mechanite indicată în documentaţia acesteia din urmă. În acelaşi an a contribuit în mare măsură la asimilarea cilindrilor de laminor din fontă aliată, cu grafit modular (5000 t/an, valoare 20 mil. dolari), pentru liniile continue de laminare de la C.S. Hunedoara, înlocuind în întregime importul lor de la firma Hitaki - Japonia.

      Anul 1972 a reprezentat anul de recunoaştere a calităţilor profesionale şi de conducător ale inginerului Mitrofan prin numirea în funcţia de director al Întreprinderii Mecanice din Alba Iulia cu secţie de bază Turnătoria de fontă pentru maşini-unelte.

      Prestigiul profesional i-a permis să-şi impună punctul de vedere în probleme de calitate a produselor întreprinderii de care răspundea, prin opţiunea spre o turnătorie de import din R.F.G. (firmele B.C.C şi Buderus). Astfel, turnătoria intrată în funcţiune în anul 1976 a fost capabilă sub supravegherea specialiştilor români să producă piese turnate de înaltă performanţă, ca cele pentru freze portale cu lăţimea mesei de 3100 mm, pentru strunguri Carusel F (5...8) m şi chiar O16 m, borhwerk-uri de 230 m ş.a. În anii 1987 şi 1988 au urmat noi încercări deosebite prin realizarea batiurilor pentru standul de probă a turbinei Centralei Nuclere de la Cernavodă din fontă austenitică cu 16 Î Ni, a flanşei de strângere DN 4500 mm a turbinei, din Fgn feritică cu 15Î alungire.

      Lupta dură cu problemele de producţie nu l-au împiedicat pe ing. Mitrofan să fie prezent şi în domeniile cercetării, invenţiilor, inovaţiilor şi publicaţiilor. Mărturie stau cele 14 invenţii la care este autor sau coautor, cele 54 articole apărute în revista “Metalurgia” şi cele două lucrări publicate (“Îndreptar pentru ridicarea calificării muncitorilor turnători”, Bucureşti, Editura Tehnică, 1970 şi “Fonte turnate în piese pentru siderurgie”, Bucureşti, I.D.T., 1967). A făcut parte din colectivul care a obţinut Premiul “Aurel Vlaicu”, acordat de Academia Română în anul 1988.

      Aurel Mitrofan a înţeles, că creaţia şi cunoaşterea luminează un drum de bază, urmat de el cu hotărâre şi consecvenţă, spre bucuria vieţii. 

Biroul executiv al ATTR