România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Samoilă Mârza, fotograful Unirii. 1886-1967

Între oamenii care au contribuit la con­semnarea actului unirii Transilvaniei cu România, de la 1 Decembrie 1918, pentru posteritate, se numără şi fotograful Samoilă Mârza. Din iniţiativă proprie, izvorâtă dintr-o cunoaştere a importanţei momentului, ne-a transmis singurele imagini fotografice veridice de la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia.

     Născut în satul Galtiu, comuna Sântimbru, judeţul Alba, la 18 septembrie 1886, din părinţi ţărani, Samoilă Mârza a primit, în sânul familiei, o educatei românească aleasă. După absolvirea a 6 clase de liceu, părinţii l-au trimis, ca ucenic, la fotograful sibian Iainek, între anii 1909-1911 unde s-a califi­cat în această meserie.

Între oamenii care au contribuit la consemnarea actului unirii Transilvaniei cu România, de la 1 Decembrie 1918, pentru posteritate, se numără şi fotograful Samoilă Mârza. Din iniţiativă proprie, izvorâtă dintr-o cunoaştere a importanţei momentului, ne-a transmis singurele imagini fotografice veridice de la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia.

     Născut în satul Galtiu, comuna Sântimbru, judeţul Alba, la 18 septembrie 1886, din părinţi ţărani, Samoilă Mârza a primit, în sânul familiei, o educatei românească aleasă. După absolvirea a 6 clase de liceu, părinţii l-au trimis, ca ucenic, la fotograful sibian Iainek, între anii 1909-1911 unde s-a califi­cat în această meserie.

     Izbucnirea primului război mondial a determinat întreruperea activităţii fotografului Mârza. Mobilizat în toamna anului 1914 a fost trimis pe frontul austriac din Galiţia, a­jungând până la Riga, iar din anul 1919 a fost mutat pe frontul italian. În tot cursul războiului, mai bine de trei ani, Samoilă Mârza şi-a practicat meseria, fotografiind chipuri de ostaşi de pe front şi aspecte din ororile războiului.

     Sfârşitul anului 1918, care a marcat şi terminarea războiului îl găseşte pe S. Mârza la Trieste, de  unde  împreună cu mulţi altii soldaţi ardeleni se îndreaptă spre Viena, unde soseşte la 19 noiembrie 1918 pentru a se întoarce de aici, acasă.

     Vestea despre pregătirea unirii Tran­silvaniei cu România s-a răspândit şi în rân­durile soldaţilor români ardeleni de pe frontul italian, încă de la sfârşitul lunii octombrie. La Viena, unde au fost cazaţi într-o cazarmă peste 5000 de soldaţi români transilvăneni întorşi de pe frontul italian se ştia despre convocarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. Astfel, toţi se pregăteau să plece la Alba Iulia. La 1 noiembrie 1918 are loc aici constituirea Consiliului Naţional Român, în prezenţa soldaţilor şi a ofiţerilor transilvăneni întorşi de pe front. Tot cu această ocazie a avut loc sfinţirea primului steag tricolor al Consiliului Naţional Român Militar. Din acest moment Samoilă Mârza îşi începe activitatea sa de fotograf al unirii, imortalizând câteva aspecte ale acestui act de mare interes Naţional.

     Începutul şi-l face prin trei imagini, executa­te în 14 noiembrie, în curtea unei cazărmi din Viena, cu ocazia sfinţirii drapelului Consiliului Naţional Român. Aceste fotografii reprezintă documente grăitoare ale năzuinţelor soldaţilor români transilvăneni care se întorceau de pe fronturile  Austro-Ungariei. Aceste trei clişee înfăţişează sfinţirea drapelului tricolor al Consiliului  Naţional Român Militar, în prezenta lui Iuliu Maniu, a generalului Boieriu, a ofiţerilor şi soldaţilor, apoi alte două grupuri cu aspecte generale ale adunării.

     Din Viena, împreună cu câteva mii de soldaţi, S. Mârza s-a întors, pe ruta Viena- Zagreg-Belgrad-Timişoara, în Transilvania spre a participa la adunarea de la Alba Iulia. Ruta Viena-Budapesta-Arad a fost blocată de unguri. Sârbii i-au lăsat să treacă, dar cu condiţia să fie dezarmaţi.

     După mărturisirea sa, a ajuns acasă cu patru zile înainte de adunare. În dimineaţa zilei memorabile de la 1 Decembrie a plecat, împreună cu consătenii săi, la Alba Iulia, nu însă înainte de a imortaliza, în trei clişee, o parte din participanţii satului său natal,  Galtiu, pregătiţi pentru participare la marea adunare. Aceste clişee îi prezintă pe consătenii fotografului, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, fetele purtând în mâini fire de busuioc, gata de plecare la Alba Iulia. În primul clişeu grupul are în centru o pancarta cu lozinca: “Galtiu. Trăiască unirea şi România Mare”, iar în stânga drapelului tricolor, în al doilea clişeu, participanţii stau în formă de semicerc, prinşi de mâini în horă, cu aceeaşi pancartă şi acelasi drapel. În cel de-al treilea clişeu este reprezentat un grup de tineri, călări, gata de plecare aceste clişee ilustrează entu­ziasmul cetăţenilor micului sat, Galtiu, porniţi , la marea sărbătoare.

     Din relatările fotografului reiese că de 1 Decembrie vremea a fost destul de mohorâtă, a plouat până în ajun. Dimineaţa a plecat împreună cu consătenii săi la Alba Iulia, unde a ajuns pe la orele 11. O mulţime imensă se revărsa spre oraşul unirii. Străzile erau pline de oameni care mergeau pe jos în căruţe sau călări. Poporul s-a adunat după cetate, pe câmpul de instrucţie, unde, pe la orele 12 i s-a adus la  cunoştinţă, din partea comitetului Naţional, hotărârile uni­rii. În aceste momente, S. Marza a executat cinci clişee înfăţişând trei scene de masă şi două scene de la tribuna oficială. Acestea sunt unicele fotografii care înfăţişează aspecte de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care a consfinţit Unirea Transilvaniei cu România.

     Cele trei clişee care cuprind scene de masă sunt impresionante. O imensă mulţime care se pierde în depărtare, formată din ţărani, soldaţi şi ofiţeri, întorşi de pe front, muncitori şi intelectuali cu steaguri şi pancarte, stă emoţionată să primească actul unirii. Toate scenele de masă sunt fotografiate de pe tribu­na oficială. Distingem pe un clişeu, un cordon format din componenţi ai gărzilor Naţionale din Alba Iulia şi din împrejurimi, însărcinat cu menţinerea ordini. În stânga se observă o masă de oameni cu drapele, iar în dreapta un grup de personalităţi. Într-un alt clişeu se distinge cordonul format din oamenii de ordine care stau în linie dreaptă, unii în picioare, altii în genunchi cu armele ridicate, iar în spatele lor mulţimea de steaguri. În al treilea clişeu deosebim: în mijlocul mulţimii, o trăsură cu doi cai  albi, iar în depărtare, o pancartă a delegaţiei din comuna Şibot judeţul Alba. Se remarcă mulţimea imensă şi componenţii gărzilor Naţionale care nu şi-au lepădat complet hainele militare. De asemenea remarcăm mulţimea steagurilor care acoperă aproape în întreg spaţiul de deasupra participanţilor(2).

     Cele două clişee cu imagini de la tribuna principală reprezintă citirea actului unirii, şi în faţa Marelui Sfat Naţional şi a poporului de către dr. Vlad şi episcopul greco-catolic, Iuliu Hosu.

     La începutul anului 1919, S. Mârza a întocmit un album numit “Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, fapt menţionat în ziarul “Alba Iulia”, din 10 martie 1919. De atunci fotografiile lui au început să  circule în original şi în reproduceri, fiind prezentate în cărţile şcolare, în tratate de istorie, ziare, reviste, expoziţii, constituind mărturii unice ale marelui act de la 1 Decembrie 1918, prin care s-a desăvârşit statul Naţional Român. Sunt într­adevăr documente de necontestat a voinţei poporului nostru, exprimata la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918 şi, ca atare a fost prezentat de delegaţia Româna la Conferinta de pace de la Versailles. Alte albume au fost trimise personalităţilor marcante ale epocii printre care regelui Ferdinanand I, primului ministru, I.C. Brătianu, dr. Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigient, generalului francez Berthelot şi altor personalităţi politice ale vremii. Această lucrare s-a bucurat de o mare apreciere din partea tuturor. Regele Ferdinand I i-a trimis o felicitare şi l-a acceptat printre furnizorii curţii regale, iar generalul Berthelot i-a trimis un per­mis de călătorie gratuită pe toate căile ferate franceze: Nicolae Iorga a considerat data primirii acestui album, la 27 aprilie 1919, demnă de a o insera în memoriile lui “Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfăţişând ultimele manifestări”(3).

     Dar activitatea lui S. Mârza nu s-a oprit aici. Îl vom regăsi prezent în toate manifestările naţionale din Transilvania. A executat fotogra­fii de mare interes Naţional, adevărate docu­mente istorice ale vremii. A imortalizat vizita regelui Ferdinand I la Alba Iulia Abrud şi Cîmpeni, din anul 1919; încoronarea regelui Ferdinand I cu regina Maria, din 22 octombrie 1922; serbările comemorative de la împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, din anul 1924 şi de la Ţebea; serbările Astrei, serbările de la Alba Iulia celebrate la împlinirea a 10 ani de la Unirea Transilvaniei cu România (1929), precum şi alte evenimente importante. Ne-a lăsat portretele unor personalităţi de seama de pe aceste meleaguri, dar mai ales figuri de, oameni din popor în costume naţionale, nunţi, botezuri, petreceri populare s.a. care sunt ,adevărate documente etnografice.

     A fost primul fotograf din zona Alba Iuliei dinainte de unire şi mult timp după aceea. Cu nelipsita-i bicicletă veche, încărcată cu aparatul fotografic cu burduf, trepiedul mare de lemn şi clişee pe placi de sticlă a cutreierat zi de zi satele şi oraşele din jur. Aproape că nu exista casă ţărănească din zonă în care nu se afle fotografii de familie executate de S. Mârza. Îl ştiam, copil fiind din timpul războiului, când se anunţa în biserică, prezenta lui în satul Şard. Se fotografiau mai ales familiile care a­veau feciori ce urmau să fie incorporaţi în armată. În curtea şcolii, pe un perete, se improviza un fundal făcut din covoare ţărăneşti, în faţa căruia se executau fotografiile. Le aducea după câteva zile.

     Toate aceste date despre activitatea fotografului Unirii, S. Mârza, le-am obţinut de la el într-o seară din primăvara anului 1967. Era burlac şi locuia într-o casă modestă pe strada Vasile Alecsandri din Alba Iulia. M-am dus la el în calitate de muzeograf, pe atunci, al Muzeului Regional Alba Iulia pentru a achiziţiona clişeele pe sticla, aparatul de fotografiat şi de mărit, care urmau să fie prezentate în expoziţia de bază muzeului a cărui organizare se pregătea în  vederea sărbătoririi semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. I-am oferit o sumă importantă de bani, cu condiţia să ne dea şi alte clişee realizate cu ocazia manifestărilor amintite. S-a scuzat că nu le mai are pentru că pe celelalte le­-a vândut, când a fost foarte lipsit de mijloace de trai, meseriaşilor, fabricanţi de oglinzi mici şi altor amatori. Sticla din care erau confecţionate clişeele era specială şi de o calitate foarte bună. După moartea lui urmaşii au mai dăruit muzeului o seamă de clişee mai putin valoroase din punct de vedere istorico-documentar. L-am întrebat atunci de ce n-a executat şi câteva aspecte de la Marea Adunare, ale delegaţiilor din sala cazinoului ofiţerilor, azi Sala Unirii din Alba Iulia. Mi-a răspuns că nu a fost primit în sală deoare­ce nu avea mandat (credenţional) şi nici un fel permis de intrare. A venit la Marea Adunare de la Alba Iulia ca simplu cetăţean român alături de  consătenii lui din Galtiu. Se ştia pe atunci faptul oficial că, Consiliul Naţional Român anga­jase pe fotograful Bach din Alba Iulia, care însă nu s-a  prezentat din motive cunoscute. Am avut ocazia să-l întreb şi pe Bach despre această ofertă dar a negat total implicarea lui în acele evenimente.

    Samoilă Mârza mi-a mai spus că n-a ­putut  realiza mai multe fotografii deoarece trebuiau cărate în spate o serie de lumini, aparatul, trepiedul, clişeele pe sticlă s.a., care erau foar­te grele. Vremea fiind înnourată pregătirea pentru executarea unei fotografii în condiţii optime necesita, pe atunci, mult timp. Trebuia să strige “cât îl ţinea gura” la cei ce se aflau în prim plan să nu mişte până nu acoperea obiectivul.

     Fotografiile executate de S. Mârza la 1 Decembrie 1918 l-au făcut cunoscut în ţară, ba chiar celebru. Avea acces, uşile deschise, la multe şi înalte personalităţi politice şi culturale unde erau prezente şi personaje ale casei rega­le Române. Se afla în relaţii deosebit de bune cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Popa şi Ioan Pop, primul prefect al judeţului Alba după Unirea şi cu alte personalităţi. A  fost decorat în anul 1929, cu ocazia sărbătoririi unui deceniu de la Marea Unire. Când l-am întrebat despre decoraţie a evitat un răspuns ferm. Vremurile erau de acea natură, mi-a mai povestit, încât, după încoronarea regelui Ferdinand cu Maria, Ca­tedrala Încoronării din Alba Iulia a rămas cu pictura neterminată. Cu toate intervenţiile oficialităţilor şi a pictorului Costin Petrescu lucrările nu s-au reluat. Abia în anul 1924, în urma unei audiente directe a fotografului S. Mârza la I.C. Brătianu s-au acordat sumele necesare pentru finisarea lucrărilor.

     Pentru sărbătorirea semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România (1968), S. Mârza avea  gânduri mari. A realizat un nou album cu foto­grafiile Unirii, asemănător cu cel din 1918, pe care ar fi dorit să-l ofere conducătorilor statului.

     Cu banii primiţi de la Muzeul Unirii, pentru clişeele şi aparatele de fotografiat şi mărit, şi-a cumpărat un aparat modern cu care voia să execute alte fotografii şi la sărbătorirea semicentenarului Unirii. Nu fost posibil. O boală incurabilă l-a răpit dintre noi, în decembrie 1967.

     A fost înmormântat în cimitirul comunal din Alba Iulia, în primul rând din stânga intrări  principale. Conducerea şi personalul muzeului i-a adus un ultim omagiu, iar semnatarul a­cestor rânduri  i-a evocat personalitatea şi opera.

Prof. dr. Gh ANGHEL