România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Planul de acţiune propus de tinerimea românŕ în pragul procesului memorandiştilor

     POPOR ROMÂN!

     Acum, ori niciodată!

     Marea zi de probă a conştiinţei se apropie. Să ne pregătim a (i)eşi curaţi ca aurul din focul acestei probe.

     E aproape ziua procesului memorandumului, care pe veci înscrisă va rămânea în istoria luptelor pentru drepturile noastre sfinte. Să ne o înscriem ca pe o zi falnică!

     “Memorandul” este expresiunea inimei poporului nostru, credeul mărturisit al politicei noastre, apelul leal al credincioşilor cetăţeni către factorul suprem al Statului.

     Expresiunea aceasta, poporul a făcut-o prin reprezentanţii săi fireşti, legitimi.

     Mărturisirea noastră a fost publică şi loială.

     Apelul nostru a fost descoperirea stărilor periculoase din ţară, o descoperire făcută solemn, cu demnitate şi pe baza dreptului firesc.

     Comitetul partidului naţional, ducând Memorandul la Viena a împlinit voinţa poporului.

     Stăpânirea duşmană vieţii noastre naţionale s-a pus între popor şi Domnitor, ne-a oprit exercitarea celui mai firesc drept. Nu s-a îndestulat însă nici cu atâta. După ce zi de zi a dat noi atacuri vieţii noastre naţionale; după ce cu o nebună şi păgână furie a năvălit în domeniul sacru al bisericii noastre şi încercă a silui conştiinţa noastră religioasă - a hotărât tragerea în judecată a poporului nostru. Căci membri(i) comitetului partidului sunt reprezentanţii poporului, prin şi din popor aleşi. De aceea poporului i se impune datorinţa sfântă de a se manifesta la acest proces.

     Să se vadă, că procesul acesta e procesul poporului.

     Când se calcă dreptul, să se vadă că dreptul unui popor se calcă.

     Când la viaţa poporului se atentează, să arate poporul acesta că are viaţă, şi că viaţa lui e dreptul lui.

     Dreptul nostru nu-i numai o idee, e o putere vie. Să dăm dovezi de această putere de viaţă şi să dovedim că suntem conştii despre dreptul nostru, ce vreau să ni-l calce în picioare, pentru că numai atunci suntem vrednici de drepturi. Cel ce, ca un vierme fără conştiinţă se târâie, ca un vierme va fi călcat.

     Să manifestăm conştiinţa vieţi şi dreptului nostru, căci altcum nu am fi vrednici de libertate, altcum ne-am arăta laşi!

     Procesul memorandului este o columnă, pre care se va înscrie una din două; energie sau laşitate, conştiinţă sau nepăsare, viaţă sau moarte. Să alegem.

     În faţa acestor istorice momente noi propunem poporului român următorul plan de acţiune:

     1. Poporul român din comunele mai apropiate de Cluj, să vină în masse la pertractare pe 7 Mai a.c., ca să dovedească că poporul una este cu conducătorii.

     2. Poporul din comunele depărtate să trimeată delegaţi, dacă nu altcum pe spesele comune, ce se vor aduna între sine.

     3. La tot cazul şi din toate comunele să se trimită la Cluj adrese de aderenţă şi încurajare iscălite chiar şi de femei. Acestea să se trimită prin delegaţi, prin poştă sau telegraf, adresate D-lui Coroianu în Cluj (Kolozsvár), în acelaşi timp o copie a aderinţii cu toate iscăliturile să se trimeată şi redacţiunii “Tribunei” în Sibiu.

     4. Preoţii români de ambele confesiuni sunt rugaţi prin acestea, ca conştii de chemarea lor, să vestească poporului în Dumineca Tomii însemnătatea procesului intentat, iar în ziua următoare (7 Mai) să ţină slujbe în toate bisericele cu rugăciunea ca Dumnezeu să ajute dreptăţii.

     5. Ziua de 3/15 Mai, acum mai mult ca ori şi când trebue sărbătorită cu demnitate. În ziua aceasta să se facă pretutindenea manifestaţiuni naţionale cu serbări bisericeşti şi sociale.

     Preoţii români, părinţi ai poporului, acu ori niciodată să se împlinească apelul poetului nostru:

     Preoţi cu crucea-n frunte!

     Căci oastea e creştină.

     Deviza-i: libertate!

     Părinţi ai noştri, mame iubite, fraţi şi surori, pentru numele lui Dumnezeu vă rugăm, şi vă conjurăm, ridicaţi inimile voastre, ca toţi să ne arătăm vrednici urmaşi ai străbunilor noştri, şi că purtăm cu toţii în pept dorul libertăţii sfinte.

     La Cluj, pe câmpul judecăţii, să ne vedem cu toţii.

 

TINERIMEA ROMÂNĂ

1894 (aprilie) f. loc

Biblioteca Academiei Române, fond Al. V.

Perieţeanu-Buzău, I, act 13; Arhiva Muzeului Unirii

Alba Iulia, inv. nr. 4538