Celestin Cherebeţiu –

120 de ani de la naşterea sa

Când vorbim despre muzica bisericească din Transilvania, mintea noastră se îndreaptă spre câţiva corifei care au dus această latură a artei pe cele mai înainte culmi. Dintre promotorii muzicii apărute în sânul bisericii enumerăm pe Dimitrie Cunţan, Gheorghe Dima, Iacob Mureşianu, Celestin Cherebeţiu şi mulţi alţii. Anul acesta, la data de 24 ianuarie s-au împlinit 120 de ani de la naşterea marelui profesor de muzică, compozitor, dirijor de coruri şi fanfare, artist şi preot Celestin Cherebeţiu. În cele ce urmează vom creiona cele mai importante momente din viaţa marelui muzician.

S-a născut într-o zi de aleasă sărbătoare, 24 ianuarie 1901, ziua comemorării Unirii Principatelor Române, în localitatea Bogata de Jos, comitatul Szolnok – Dăbâca, în apropiere de Dej, în familia preotului greco-catolic Mihail şi Ileana Cherebeţiu. Primind din familie o educaţie aleasă porneşte pe drumul cunoaşterii urmând cursurile Şcolii primare reformate din Dej între anii 1906 şi 1910, unde a fost remarcat ca un elev cu rezultate deosebite la învăţătură şi cu înclinaţii speciale către muzică. Datorită dragostei faţă de carte, părinţii îl sprijină pentru a urma cursurile Gimnaziului superior greco-catolic din Năsăud (1910-1914), însă după 4 ani, tânărul Celestin se transferă la Gimnaziul superior greco-catolic din Blaj (1914-1918).

În ziua de 21 iulie 1918 susţine examenul de maturitare, după care participă la examenul de admitere al Academiei Teologice din oraşul de pe Târnave. În cadrul şcolii teologice îi are ca mentori muzicali pe Iacob Mureşianu şi pe Heinz Heltmann. După absolvirea facultăţii de teologie, în 1919, Celestin se înscrie la Conservatorul de Muzică şi Artă din Cluj Napoca, unde sub atenta îndrumare a profesorilor Augustin Bena (teorie şi solfegiu), Gheorghe Dima (ansamblu coral), Romulus Cioancă (vioară) şi Marţian Negrea (contrapunct şi compoziţie) îşi îmbogăţeşte cultura şi calităţile muzicale, fiind atras îndeosebi de compoziţie, vioară şi teoria instrumentelor.

Între anii 1923-1925 a funcţionat ca pedagog al internatului Liceului „Gheorghe Bariţiu”, iar în paralel cu studiile muzicale a frecventat şi cursurile Facultăţii de Litere, specializarea Latină-italiană. După finalizarea studiilor de la Cluj Napoca se întoarce la Blaj, unde datorită calităţilor muzicale, primeşte catedra de muzică vocală şi instrumentală a Liceului de băieţi „Sfântul Vasile de Mare” în anul şcolar 1925-1926. În această calitate de profesor de muzică predă doar un an, deoarece beneficiază din partea Consistoriului Arhiepiscopiei de Blaj la o bursă de perfecţionare la Roma, la Institutul „Pontificia Scuola Superiore di Musica Sacra”, începând cu data de 1 februarie 1926.

Timpul petrecut la Roma a reprezentat pentru Celestin Cherebeţiu etapa de specializare în muzica gregoriană şi scriitura de tip palestrinian. Tot aici a beneficiat de cele mai bune studii alături de profesorii Rafaele Casimiri şi Carli Refice la materia armonie, Antonio Dobici, la contrapunct şi fugă şi Paulo Ferretti, la estetică. Cei doi ani petrecuţi în Cetatea Eternă s-au încheiat cu examenul de Licenţă din anul 1928, iar după acesta se reîntoarce în ţară, unde începe adevărata sa perioadă didactică, componistică şi dirijorală. Din anul şcolar 1928-1929 primeşte catedra de muzică vocală şi instrumentală de la Şcoala Normală de Băieţi, mai întâi ca profesor suplinitor, apoi provizoriu (1929), iar din anul 1934 ca profesor definitiv.

În anul 1929 trece examenul de capacitate la Bucureşti. Ziua de 15 iulie 1929 a reprezentat pe Celestin Cherebeţiu momentul în care şi-a întemeiat o familie alături de Livia Domşa, cu care au avut 3 copii: Michaela (n.10 martie 1930), Celestin (3 august 1932) şi Gabriel (13 mai 1935). În acelaşi an, pe 20 octombrie, primeşte şi Taina Preoţiei, fiind hirotonit preot în Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj de către mitropolitul dr. Vasile Suciu. În anul 1930, publică lucrarea „Cele opt versuri bisericeşti – aşa cum se cântă la Blaj, scrise pe note lineare”. În perioada 1934-1935 şi 1936-1937 a predat disciplina muzică şi la Academia Teologică din Blaj. Activitatea muzicală de la Blaj s-a încheiat în anul 1946 când se mută la Cluj.

Cei aproximativ 20 de ani petrecuţi ca dascăl, dirijor, compozitor şi preot la Blaj au fost cei mai frumoşi şi mai prosperi ani din viaţa lui Celestin Cherebeţiu. Datorită tactul său pedagogic, profesorul Celestin atrăgea pe toţi elevii cu înclinaţii spre muzică fie în orele de muzică vocală sau în cele de muzică instrumentală, fie în orele de ansamblu cor sau ansambul instrumental şi fanfară. În anul 1937-1938 a pus bazele unei fanfare foarte apreciată de profesorii, elevii şi întregul public blăjean, cu care a obţinut nenumărate premii şi distincţii. De asemenea, talantul muzicii l-a pus şi în „ogorul” corului de băieţi şi cel de fete, al Catedralei pe care le-a pregătit şi le-a dirijat cu o măestrie aparte, toate acestea fiind încununate de imensa activitate în domeniul compoziţiei.

Începând cu data de 1 septembrie 1946 şi până la 1 septembrie 1948 va funcţiona ca profesor titular definitiv la Şcoala normală de Învăţători din Cluj. Apoi, concomitent, între 1948-1958 a făcut parte ca orchestrant instrumentist din Filarmonica de Stat, iar apoi în orchestra Operei Române din Cluj ca instrumentist la violă, dar s-a ocupat mai mulţi ani şi de conducerea corului Filarmonicii. Datorită calităţilor sale, în perioada 1951-1967 îl întâlnim ca lector universitar la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, la catedra de Armonie, contrapunct şi pedagogie muzicală. La data de 28 martie 1967 se pensionează după o activitate de 42 de ani, însă mai continuă să predea până în anul 1970.

În ziua de 11 ianuarei 1978 se stinge din viaţă la capătul unei lungi şi grele suferinţe. Este prohodit pe platoul din faţa capelei Cimitirului Central din Cluj Napoca. Slujba a fost oficiată de pr. prof. Ioan Bunea, în acordurile line de prohod ale corului bărbătesc „Iacob Mureşianul” din localitatea de pe Someş, cor dirijat de prof. Marius Cuteanu.

În încheierea acestei scurte biografii a marelui geniu al muzicii din Transilvania, putem afirma că întreaga sa operă muzicala este una diversă şi destul de masivă. A elaborat lucrări muzical-biserceşti, vocal-simfonice şi corale, lucrări didactice, muzică de cameră, transcrieri muzicale, orchestrări, aranjamente corale, prelucrări şi compoziţii. Dintre lucrările cele mai importante ale maestrului Celestin Cherebeţiu vreau să menţionez două lucrări omofone cu care s-a afirmat în cultura muzicală bisericească şi anume „Cele opt versuri...” şi „Mânecatul”, iar din muzica corală cu care a deschis la Blaj tradiţia valorificării cântării de strană, prin prelucrări polifonice, amintesc „Liturghia pentru cor mixt” şi „Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur” pentru două voci şi „Pricesne şi alte cântări liturgice”.

Prin toată activitatea sa, Celestin Cherebeţiu se înscrie din „portativul” muzical transilvănean, iar operele sale cântate sau ascultate de iubitorii de muzică sunt adevărate nestemate.

pr.drd. Bogdan Laurenţiu AVRAM

Bibliografie

1. Adam, Domin, Cultura muzicală bisericească în Eparhia Alba Iuliei, edit. Aeternitas, Alba Iulia, 2003;

2. Breazul, George, Pagini din istoria muzicii româneşti, edit. Muzicală, Bucureşti, 1966;

3. Manciulea, Ştefan, Istoria Blajului. Monografie istorică şi culturală, edit. Astra, Blaj, 2001;

4. Pitea, Mihaela, „Profesorul Celestin Cherebeţiu (1901-1978) 100 de ani de la naştere”, în Unirea, serie nouă, anul XII, nr. 4 (111), aprilie 2001, Blaj;

5. Seiceanu, Teodor; Buzaşi, Ion, Blajul, vatră de istorie şi cultură, edit. Albatros, Bucureşti, 1986;

6. Solomon, Adrian, Învăţământul muzical blăjean, edit. Buna Vestire, Blaj, 2003;

7. Solomon, Adrian, Solomon, Carmen, Celestin Cherebeţiu şi Blajul, edit. Buna Vestire, Blaj, 2011;

8. Stanciu, Vasile, „Viaţa şi activitatea profesorului de muzică Celestin Cherebeţiu”, în Studia Univ. Babeş-Bolyai, Theologia Orthodoxa, XXXVIII, 1-2, 1993;

9. Stanciu, Vasile, Muzica bisericească corală din Transilvania, vol. I, edit. Presa Universitară Clujeană, 2001;

10. Suciu, Alexandru, „Activitatea didactică şi dirijorală a lui Celestin Cherebeţiu”, în Theologia Catolica, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, 2/2010;

11. Zoicaş, Toma Ligia, „La centenarul naşterii profesorului şi compozitorului Celestin Cherebeţiu”, în Muzica, Serie Nouă, Anul XII, nr. 2 (46), aprilie-iunie 2001, revistă editată de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România.