Alba Iulia are doi noi cetăţeni de onoare: Doru Gheaja şi Ioan Străjan

Consiliul local al municipiului Alba Iulia a decis în şedinţa de joi, 29 iulie, să acorde două noi titluri de „Cetăţean de Onoare al municipiului Alba Iulia”. Este vorba despre două persoane binecunoscute în oraş: pr. Doru Gheaja şi Ioan Străjan.

Propunerea pentru Doru Gheaja a venit din partea consiliilor parohiilor ortodoxe Centru l şi Centru II, iar motivaţia succintă este „bogata şi rodnica activitate desfăşurată timp de 45 de ani în slujba comunităţii albaiuliene şi a Bisericii Ortodoxe”.

Preotul Doru Gheaja s-a născut la 19 iulie 1941 în localitatea Buzd în apropiere de Mediaş şi, la sfatul tatălui său, preot, a urmat cursurile seminarului ortodox din Cluj-Napoca şi studii teologice la Sibiu. A fost hirotonit preot în cadrul parohiei Apold, lângă Sighişoara, iar după reînfiinţarea Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, acum Arhiepiscopie, a fost chemat să slujească în cadrul Catedralei Episcopale, de unde, după 14 ani, la cerere, i-a fost încredinţată spre slujire Parohia Ortodoxă Română Centru II din Alba Iulia. A fost preotul acestei parohii 25 de ani, până la pensionare. După pensionare, cu binecuvântarea ÎPS Irineu, arhiepiscopul Alba Iuliei, slujeşte în continuare, benevol, la aceeaşi biserică, cu aceeaşi pasiune şi dragoste pentru credinţa străbună.

Înainte de anul 1989 a început construcţia unei biserici cu o capelă la subsolul acesteia, în cimitirul Chip, reuşind ca până la pensionare să termine lăcaşul de cult, cea ce a determinat să fie înfiinţată o nouă parohie. (...)

În toţi anii de slujire a fost şi este încă îndrăgit de credincioşi, de locuitorii municipiului şi nu numai. (...) Activitatea susţinută desfăşurată pe parcursul a zeci de ani şi exemplul de modestie şi moralitate creştin-ortodoxă de care a dat dovadă în întreaga sa viaţă, vrednicia şi patriotismul preotului Doru Gheaja au determinat ca la 21 aprilie 2021 să-i fie acordată cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei României - Crucea Patriarhală.

Deosebit de activitatea desfăşurată ca preot, părintele Gheaja a avut şi are în continuare o susţinută activitate pe tărâm cultural-artistic, fiind cunoscut în întreaga ţară pentru dragostea şi dăruirea cu care interpretează cântecele iubirii de ţară, îndeosebi din Ardeal, cum ar fi: „Tu, Ardeal”, „Ardealul străbun pământ”, „Măi, Ardeal!”, „Din Ţara Moţilor noi am venit”, „Fraţi români din lumea-ntreagă” şi altele. Pe bună dreptate preotului Doru Gheaja i se spune „Părintele cântecelor patriotice din România”, fiind primul interpret al acestora, unele fiind apoi preluate şi de alţi interpreţi, înainte de 1989 a făcut cunoscute ţării întregi unele dintre aceste cântece în cadrul Cenaclului „Flacăra”, de fiecare dată fiind prezentat publicului ca „Preotul Doru Gheaja din Alba Iulia”. Această activitate a continuat şi după 1989 în cadrul Cenaclului „Totuşi Iubirea”, iar în ultimii 7 ani preotul Doru Gheaja a devenit colaborator principal al Cenaclului „Lumină Lină” al Mitropoliei Ardealului, cu care a susţinut sute de spectacole.

De aceeaşi interpretare de excepţie se bucură şi cele mai frumoase colinde româneşti şi pricesne bisericeşti. (...) Mai arătăm că la 22 aprilie 2021 Consiliul Judeţean Alba şi Centrul cultural„Augustin Bena” au lansat un proiect cultural ce are ca scop promovarea pentru început a 11 biserici şi mănăstiri din judeţ, ocazie cu care vor fi realizate 11 videoclipuri, în fiecare dintre acestea fiind înregistrată de preotul Doru Gheaja o priceasnă tradiţională. Ulterior cele 11 pricesne şi videoclipurile vor da naştere albumului intitulat „Ochiul inimii mele”. Aşa argumentează consiliile parohiilor Centru l şi Centru II propunerea adresată Consiliului Local al municipiului Alba Iulia.

Propunerea pentru Ioan Străjan a venit din partea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala judeţului Alba, iar titlul se acordă „col. rtr. ec. Ioan Străjan, om de cultură, arhivist şi cercetător al documentelor istorice, pentru contribuţia remarcabilă adusă prestigiului municipiului Alba Iulia”, se arată în documentul supus votului consilierilor locali.

Ioan Străjan s-a născut la Alba Iulia în data de 5 martie 1933, din părinţii Maria şi Nicolae.

Şcoala primară a efectuat-o în Alba Iulia, iar începând cu anul 1943 a urmat cursurile Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” clasa I-IV, după care a continuat Liceul Comercial din Alba Iulia, pe care l-a absolvit în anul 1951.

A rămas orfan de tată la terminarea Liceului Comercial,  angajându-se contabil la O.C.L. Alimentare din Alba Iulia, care coordona activitatea sportivă a oraşului (disciplina: fotbal, volei, atletism, etc.). de tânăr a desfăşurat o activitate intensă sportivă în special la disciplina fotbal şi atletism, fiind ales preşedintele  Asociaţiei Sportive „Spartac” a oraşului. În acelaşi timp a fost jucător de fotbal al echipei oraşului, de la Pitici - Juniori - Seniori fiind în ultima parte a activităţii, căpitanul echipei de fotbal „Unirea” Alba Iulia.

În perioada anilor 1958-1991, a fost economist, cu grad de ofiţer de intendenţă la Inspectoratul de Interne Hunedoara - Deva unde făcea naveta zilnic cu trenul (Alba Iulia - Deva). În această perioadă a urmat studiile superioare la „Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare” Bucureşti pe care le-a absolvit la fără frecvenţă.

Datorită activităţilor sportive permanente, a fost ales membru al Federaţiei Române de Fotbal şi observator federal al echipelor din Divizia „A”.

După pensionare, împreună cu prietenii şi cunoştinţele sale a activat la acţiuni cultural-patriotice organizate de instituţiile de stat şi unele ONG-uri locale şi judeţene.

În anul 1999, împreună cu cel mai bun prieten şi vecin al său, prof. Ioan Pleşa care era director la Arhivele Naţionale, Filiala Alba Iulia şi alţi intelectuali albaiulieni au înfiinţat şi organizat Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”, perioada când unii transilvăneni „s-au săturat de România”. În acelaşi timp s-a preocupat de apariţia revistei fundaţiei „Dacoromania”, începând cu anul 1999 şi care în prezent a ajuns la numărul 100, fiind directorul acesteia, participând efectiv cu articole cultural-istorice la editarea revistei.

A reeditat lucrarea N. Densuşianu „Independenţa bisericească a Mitropoliei Române de Alba Iulia”, iar împreună cu poetul Ion Mărgineanu a scris lucrarea „Alba Iulia, Aleea Scriitorilor”.

În anul 2009 a publicat o lucrarea cu documente mai puţin cunoscute, intitulată „Deznaţionalizarea şi maghiarizarea românilor din Ardeal prin biserică şi şcoală înainte de 1 Decembrie 1918”. Împreună cu membrii fundaţiei, a organizat cu regularitate, în toată perioada anilor 2000-2020, aniversări şi comemorări ale personalităţilor reprezentate prin busturile amplasate pe Aleea Scriitorilor din parcul „Mihai Eminescu”: Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, I.L. Caragiale, George Coşbuc, Ion Agârbiceanu, Liviu Rebreanu, Aron Cotruş, Mihai Sadoveanu, Ion Lăncrănjan, David Prodan, Ion Alexandru, Adrian Păunescu, Grigore Vieru. Ec. Ioan Străjan s-a preocupat de asemenea îndeaproape şi financiar de confecţionarea şi amplasarea de statui, busturi şi plăci comemorative a unor personalităţi şi evenimente cultural-istorice şi creştine: Monumentul Martirilor din Cartierul Lipoveni, ucişi de maghiari în Revoluţia anilor 1848/1849; Monumentul călugărului Sofronie; Bustul lui Mihai Viteazul amplasat la Biserica Ortodoxă Maieri II din Alba Iulia; Crucea de lemn amplasată pe locul adevărat din „Cornul Podeiului” unde au fost zdrobiţi cu roata Horea şi Cloşca; Plăci comemorative au fost amplasate şi sfinţite pe unele clădiri unde s-au desfăşurat evenimente importante cultural-religioase-istorice.

Ec. Ioan Străjan de la începutul activităţii s-a preocupat de relaţiile cu românii din afara graniţelor, în special cu cei din Basarabia, Bucovina, Transnistria şi Banatul Sârbesc. Cu sprijinul prof. Areta Moşu, preşedinta Despărţământului „M. Kogălniceanu” Iaşi a organizat şi la Alba Iulia Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la  Noi” cu elevii unor şcoli de peste Prut, în timpul vacanţei mari, fiind sprijiniţi material de preşedintele Consiliului Judeţean Alba d-nul ing. Ion Dumitrel.

În acelaşi timp a iniţiat şi a organizat la Alba Iulia, desfăşurarea a 8 ediţii a „Congresului Studenţilor Basarabeni care studiază în România”.

Prin „colectare de carte” pentru românii de peste Prut, împreună cu prof. dr. Anghel Gheorghe, au pus bazele unei biblioteci de carte românească la Liceul românesc „Gheorghe Asachi” de la Herţa. A susţinut şi personal editarea unor numere a publicaţiei „Plai Românesc” a Societăţii „Mihai Eminescu” din Cernăuţi a căror reprezentanţi au fost oaspeţii Albei Iulia la diverse acţiuni organizate de fundaţie”.

Împreună cu ec. Melania Forosigan a sprijinit apariţia almanahului istorico-cultural în limba română pentru cititorii din sudul Basarabiei „Sud-Vest”.

În prezent se preocupă de sprijinirea prof.univ.dr. Vasile Şoimaru de la Chişinău, pentru ridicarea şi inaugurarea unei clopotniţe româneşti la „Cotul Donului” de la Verhne-Cerenski, în memoria eroilor căzuţi în „tragedia română” de la Cotul Donului în cel de-al doilea Război Mondial.

Domnul ec. Străjan Ioan s-a remarcat ca om de cultură şi patriot prin contribuţia sa la realizarea unor legături istorice-culturale şi patriotice favorabile municipiului Alba Iulia. A demarat acţiuni de cinstire a memoriei veteranilor de război şi a eroilor neamului, precum şi acţiuni de protejare a unor monumente istorice şi de cultură.

Prin donaţiile şi activitatea umanitară, a contribuit în mod semnificativ la sporirea patrimoniului cultural al municipiului Alba Iulia.

Domnul ec. Ioan Străjan a desfăşurat şi desfăşoară  acţiuni de caritate, atât în municipiul Alba Iulia cât şi în străinătate, argumentează A.N.C.E. „Regina Maria”, Filiala Alba propunerea. (A.D.)