România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

La Alba Iulia poetul Adrian Păunescu celebrat la 78 de an de la naştere

 

Poetul, prozatorul, criticul literar, eseistul, publicistul, scriitorul, traducătorul, prof. universitar şi omul politic Adrian Păunescu s-a născut la data de 20 iulie 1943 în localitatea Copăceni, raionul Sângerei din Republica Moldova şi a decedat la 5 noiembrie 2010 în Bucureşti, la vârsta de numai 67 de ani, în plină putere creativă, din părinţii Marin (învăţător şi inspector şcolar, de orientare liberală, în 1945 a fost condamnat pentru activităţi anticomuniste la 15 ani de închisoare) şi Ioana.

Cea mai mare parte a copilăriei şi-a petrecut-o la bunicii din localitatea Bârca, jud. Dolj, unde a urmat cursurile şcolare primare şi elementare. Cursurile liceale le-a urmat la Craiova şi ultimele două clase de liceu la Bucureşti. După trei ani de la absolvirea liceului (1960), continuă studiile de filologie la Universitatea din Bucureşti. În perioada 1970-1971 a fost bursier la Universitatea Iowa din SUA, susţinând la sfârşitul perioadei, o suită de conferinţe în faţa studenţilor de la marile universităţi: Ann Arbour, Chicago, Columbia din Washington, Michigan etc.

A fost căsătorit de două ori. Prima căsătorie cu poeta Constanţea Buzea, care i-a dăruit doi copii, Andrei şi Ioana, iar a doua căsătorie cu Carmen Antal, care i-a dăruit o fiică Ana-Maria.

Adrian Păunescu este cunoscut mai ales ca poet, care a debutat în 1960 la vârsta de 17 ani, fiind unul dintre cei mai prolifici autori români din perioada vieţii lui. O mare recunoaştere i-a adus Cenaclul Flacăra, a cărui iniţiator şi coordonator a fost. Cenaclul Flacăra era o întrunire cultural-muzicală, ce s-a manifestat în perioada 1973-1985, timp de 12 ani, în care au fost prezentate în marile oraşe în special pe stadioane un număr de 1615 spectacole cu peste 6 milioane de spectatori. Cenaclul a avut menirea de a încuraja cultura de masă, descoperind şi promovând tinerile talente din domeniul artistic, cum a fost, muzica folk, rock şi alte genuri muzicale şi artistice.

Începând cu anul 1970, Adrian Păunescu a devenit o figură importantă în mass-media românească, atât prin Cenaclul Flacăra cât şi prin revistele pe care le-a dirijat (Flacăra, Sportul Românesc), şi prin emisiunile de la radio şi televiziuni. care au exercitat o atracţie asupra tinerilor şi a vieţii publice din România.

Relaţiile lui Adrian Păunescu cu regimul Ceauşescu, au fost în general considerate ambigue, mergând de la scrierea de poeme şi ode de preaslăvire, la critici publice directe, ceea ce explică şi varietatea poziţiilor pro şi contra Păunescu de după 1989

După atitudinea curajoasă de a critica regimul comunist şi după incidentul cu Cenaclul Flacăra de la Ploieşti din iunie 1985, devenind prin activitatea sa publicistică incomod regimului nu a mai avut sprijin ceauşist, a fost demis de la Cenaclul Flacăra.

După Revoluţia din Decembrie 1989 şi căderea comunismului, nu i s-a permis reântoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că în toamna anului 1990 fondează revista „Totuşi Iubirea” şi un cenaclu cu acelaşi nume, continuate de fiul său Andrei. Se înregimentează politic în partidele cu orientare de stânga, este ales de trei ori senator şi a candidat în 1996 la prezidenţiale. În calitate de poet, publicist şi om politic şi-a adus contribuţia la stabilirea relaţiilor frăţeşti între România şi Republica Moldova. A stat la baza înfiinţării Congresului Spiritualităţii Româneşti şi mutarea lucrărilor de la Herculane la Alba Iulia. A avut activitate didactică universitară, a avut emisiuni la diferite posturi de televiziune, a scris versurile pentru imnul echipelor de fotbal Rapid şi Universitatea Craiova.

Dintre toate activităţile, pe primul loc a fost scrisul, abordând genurile: poezie, proză, interviuri, publicistică, reportaje, romane (Vinovat de iubire) etc. Este autorul a peste 50 de cărţi, în majoritatea volume de versuri ce au fost editate în tiraje record, de peste un milion de exemplare. Un mare număr de poezii au fost puse pe muzică, fiind şi astăzi cântate şi ascultate cu multă plăcere pentru profunzimea mesajelor. Este apreciat de criticii literari şi recunoscut ca un mare talent al condeiului. O mare parte din opera sa a fost tradusă în mai multe limbi pentru a înlesni accesul la cititori.

Pentru bogata sa activitate, pentru meritele sale scriitoriceşti, pentru îmbogăţirea şi păstrarea limbii române, pentru alte merite culturale şi politice, i-au fost acordate numeroase titluri onorifice şi diplome de către înalte foruri româneşti şi internaţionale. Străzi, denumiri de instituţii culturale, şcoli, îi poartă numele în semn de recunoştinţă la care se adaugă numeroase busturi găzduite de importante oraşe din România dar şi din Republica Moldova (Chişinău).

În Alba Iulia, oraş de care era legat sufleteşte, prin grija autorităţilor locale s-a realizat un bust (opera artistului plastic Romi Adam-sculptor, care a realizat şi opera de la Chişinău), ce se află alături de alţi mari corifei ai cuvântului, de pe Aleea Scriitorilor din parcul Mihai Eminescu din Oraşul de jos, de lângă Casa de Cultură a Studenţilor. La acest bust, marţi 20 iulie 2021, orele 13,00, membrii fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” împreună cu revista „Dacoromania”, ONG-urile cultural - patriotice şi alţi iubitori a operei lui Adrian Păunescu, vor cinsti ziua naşterii acestuia, prin depuneri de flori, coroane de flori, prin evocarea vieţii şi operei, prin recitări şi cîntece pe versuri păunesciene. Activitatea se va desfăşura cu respectarea strictă a regulilor impuse de Guvernul României, referitoare la prevenirea extinderii pandemiei Covid-19, prin păstrarea distanţei fizice, prin purtarea de măşti, a mănuşilor şi alte restricţii prevăzute în norme. Cinstirea personalităţilor româneşti trebuie să fie permanentă. Vă aşteptăm cu darg cu o floare şi un gând bun.

Dragomir VLONGA