Parastas în memoriadomnitorului Mihai Viteazul,                              

la Biserica Ortodoxă „Sf. Treime” din Alba Iulia „Maieri II”

Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime” din Alba Iulia (Maieri II) este cea mai veche biserică din oraş, construită în „grabă” la începutul secolului XVIII-lea - între anii 1713-1715.

Ardealul în perioada sec. XVII a fost subordonat Imperiului Otoman. În urma luptelor între Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic procatolic, câştigate de către aceştia, prin pacea de la Karlowitz din 26 ianuarie 1699, Ardealul a trecut sub stăpânirea Imperiului Habsburgic.

În perioada respectivă s-a desfăşurat marea trădare a credinţei neamului românesc - ortodoxia.. Mitropolitul ortodox al Bălgradului (Alba Iulia) şi Arhiepiscop al Ţării Ardealului Atanasie Anghel, de la 22 ianuarie 1698, a devenit episcop greco-catolic-unit de la 25 martie 1701.

În anul 1715, imperiul Habsburgic a hotărât începerea construirii cetării bastionare din Alba Iulia.

Determinat de această construcţie importantă, s-a dărâmat vechea Mitropolie a Bălgradului din sec. XVI-lea. Mitropolia Ortodoxă a Bălgradului construită de domnitorul Mihai Viteazul în anul 1597 şi care a fost ridicată la rang de Arhiepiscopie a Ardealului  fiind subordonată Mitropoliei Târgovişte din Ţara Românească acordându-i denumirea de „Sfânta Treime” (Ţara Românească, Ardealul şi Moldova). Hramul respectiv a continuat până în zilele noastre. Din materialele recuperate după dărâmarea acestor clădiri, s-a construit actuala biserică „Sfânta Treime” din Maieri, unde Fundaţia „Alba Iulia 1918, pentru unitatea şi integritatea României” cu sprijinul preotului Lazăr au construit bustul lui Mihai Viteazul şi o placă comemorativă.

La 31 octombrie, la bustul din curtea Bisericii Ortodoxe „Sf. Treime” Maieri II, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”, în parteneriat cu Parohia Ortodoxă Maieri II, a marcat anticipat împlinirea, pe 1 noiembrie, a celor 422 de ani de la intrarea triumfală a voievodului în Alba Iulia după bătălia de la Şelimbăr. Alături de organizatori s-au aflat enoriaşii care au ieşit de la slujba duminicală, reprezentanţii altor asociaţii cultural-patriotice (Cultul Eroilor, ASTRA etc.), iar din partea oficialităţilor locale a participat primarul Gabriel Pleşa. În faţa bustului la care fundaţia amintită şi Primăria şi Consiliul Local Alba Iulia depuseseră coroane de flori, părintele protopop Teofil Slevaş, instalat la începutul lunii trecute paroh al bisericii, împreună cu preoţii Doru Gheaja şi Simion Todoran, a oficiat un parastas în memoria lui Mihai Viteazul.

 „Nu cred că există personalitate istorică a neamuului românesc cu atâtea busturi şi statui în toată ţara ca Mihai Viteazul: la Alba Iulia, la Bucureşti, la Târgovişte, la Craiova şi în alte locuri. Mihai Viteazul este cel mai prezent în mijlocul localităţilor. Şi nu degeaba: în 8 ani de domnie a realizat ceea ce secole, din păcate, înaintaşii lui n-au putut realiza, iar urmaşii lui abia după 318 ani. Deci niciodată n-o să putem uita o astfel de personalitate şi, în ciuda celor care vor să detracteze această personalitate, o spun că este şi – recunosc – cel mai drag mie din toată istoria românilor, un strateg extraordinar, un om credincios, cum a spus părintele protopop în biserică, a avut curajul, lucru care din păcate ne-a lipsit de multe ori acestui neam, a avut demnitatea, lucru care din păcate a lipsit acestui neam, să facă ceea ce – în ciuda a 3 imperii care ne înconjurau – părea imposibil de făcut: să unifice 3 ţări româneşti. Nu neapărat cu diplomaţie, şi diplomaţia acolo unde a trebuit, dar le-a unit cu sabia şi cu sceptrul. Este extraordinar că şi la Alba Iulia a reuşit să ctitorească Mitropolia Bălgradului. Iată că aici, în apropiere, această sfântă biserică are în ziduri pietre din prima mitropolie a Bălgradului. Deci sunt lucruri pe care pe noi, albaiulienii, ne leagă indisolubil de personalitatea lui Mihai Viteazul. Tocmai de aceea, mă închin în faţa acestei mari personalităţi”, a spus primarul Gabriel Pleşa.

Despre contextul istoric, amănunte semnificative şi importanţa acestei zile au mai avut intervenţii proaspeţii cetăţeni de onoare ai municipiului: Ioan Străjan – vicepreşedintele Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” şi pr. Doru Gheaja (care a cântat împreună cu asistenţa „Veniţi, români, veniţi la Mecca noastră”), prof. dr. Adrian Simion – directorul Centrului de Excelenţă Alba, prof. Vasile Todor – preşedintele fundaţiei amintite, jr. Dragomir Vlonga (care a propus reînfiinţarea Mitropoliei Bălgradului, înfiinţate de Mihai Viteazul) şi pr. Teofil Slevaş, care a făcut apel la susţinerea parohiei, pentru ca în fiecare an să poată fi organizat acest eveniment.

Un eveniment similar va fi organizat azi, 1 noiembrie, la ora 16.00, la Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Piaţa Cetăţii, de către Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” şi celelalte asociaţii cultural-patriotice din municipiu.

Robert GHERGU