România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Valoroase acte de cultură

 

Puține orașe din țară au o încărcătură istorică bogată ca Alba Iulia din zilele noastre, la care se adaugă și ceea ce a adus Bălgradul de altădată. Aici, evenimentele care s-au desfășurat și personalitățile care s-au impus în timp și-au lăsat amprente de neșters.

Dar, istoria, oriunde și oricând, merge în același pas cu cultura, mai bine zis cultura cu istoria. Corespondența dintre ele este firească, iar dacă totuși apar diferențe, acestea nu sunt deloc benefice și se simt, mai ales la un popor frământat de vicisitudinile vremurilor, ca al nostru.

Personalitățile de seamă din domeniul cultural de pe meleagurile noastre au dispărut biologic rând pe rând, iar contemporanii noștri chiar valoroși fiind, sunt mai puțini la număr. La instituțiile de profil nu e chiar mare „înghesuială”! În Alba Iulia nu avem un teatru mai acătări, iar de vreo filarmonică sau altceva asemenea, nici vorbă. Ba nu! Avem un teatru, dar numai pentru.... cei mici (!), căci așa se și numește.....„Prichindel”.

În ceea ce privește instituțiile de cultură din Alba Iulia, consultând „inventarul” lor, constatăm însă adeverirea dictonului latin : „Non multa, set multum” („Nu multe, ci mult” –cu referire la calitate). Acestea sunt ca niște sclipiri de licurici în miez de noapte sau altfel spus, crează cuiburi de lumină, ca să parafrazăm o exprimare a scriitoarei Veronica Oșorheian în titlul uneia dintre cărțile sale.

Aprecierile se referă la toate cele pe care le vom trece în revistă și le vom evidenția succint, după cum urmează:

Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba are drept cea mai importantă activitate organizarea și participarea la târgurile de carte (mult îngreunate de restricțiile în condiții de pandemie). Apoi, aniversări și omagieri de personalități trecute și prezente, precum și lansări de carte, acolo unde excelează (printre alții, respectiv altele) inteligența, hărnicia și iscusința profesională a moderatoarei prof. Daniela Floroian.

Plină de originalitate e așa numita „Biblioterapia” unde personalități competente vin în fața cititorilor și fac o adevărată terapie culturală.

 

Centrul Cultural „Augustin Bena” Alba care organizează și desfășoară spectacole folclorice cu ansamblul instrumental, cu soliști vocali (valoroși, chiar și dintre cei lipsiți încă de „cărți de vizită” impresionante), precum și formații de dansuri populare. Aceștia nu se limitează cu spectacolele la spațiul local, ci realizează turnee și în diferite locuri și localități din țară, precum și străinătate.

Tot această unitate a avut și are Școala de Arte și Meșteșuguri, pepinieră pentru tinere talente.

 

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia precum și Sala Unirii, obiective istorico-culturale de o importanță covârșitoare pentru noi, dar cu răsunet și în străinătate. Ar fi o adevărată blasfemie a le prezenta doar în câteva cuvinte. Respectul pe care îl merită ne obligă să renunțăm la orice alte comentarii.

 

Galeria celor amintite pe această tematică trebuie să fie completată și cu un mănunchi de obiective care, în plus față de activitățile de natură culturală, prin tot ceea ce fac mustesc și printr-un patriotism activ. (cu detalii într-un număr de presă ce va urma). Acum le amintim succint:

-Fundația „Alba Iulia 1918 pentru unitatea și integritatea României” – președinte ing. Vasile Todor, fundație care editează revista „DACOROMANIA” – director ec. Ion Străjan;

-Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” - filiala Alba Iulia- președinte col. (rtg.) Ioan Lupu;

-Asociațiunea Transilvana pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA (fondată în anul 1861) - despărțământul Alba Iulia – președinte prof. Maria Cioica (la care se adaugă și alte despărțăminte din județ).

Uneori, în cadrul unei teme, e lăsat la urmă un anumit aspect, tocmai pentru că e la nivel de culme prin particularitățile lui și prin interesul pe care poate să-l stârnească. Este ceea ce urmează:

De pe tărâmul educațional, ca o îngemănare cu cel cultural, pe „ecranul” acestuia din urmă și-a făcut apariția un om de valoare, printr-o lucrare pe măsură.

Până nu demult profesor universitar în exercițiu, GEORGE REMETE este doctor în teologie și profesor la Școala Doctorală din același domeniu, fiind cunoscut de către învățăcei ca un reputat mentor în dogmatică și simbolistică. Este autor de carte și prelegeri în număr și cu conținut impresionant, tot în majoritate din sfera teologică. Este și membru al Uniunii Scriitorilor din România filiala Alba-Hunedoara. Fiind o persoană care debordează permanent de dinamism, de energie (pleonasm folosit intenționat) și-a creat timp pentru toate acestea, fiind totodată și preot paroh în parohia Sebeș.

Părintele profesor George Remete, acest neobosit cărturar al zilelor noastre a avut ideea creării unui cenaclu care să pună în gardă marele public față de denaturările curentului post-modernist devenit majoritar, chiar dominant în perioada pe care o trăim.

Această nobilă idee s-a transformat în fapt, cenaclul prinzând viață în octombrie 2016 și purtând denumirea simbolică de „CENACLUL HYPERION”.

Pentru constituirea lui, autorul moral nu a fost singur. A avut alături pe părintele lector universitar dr. Răzvan Brudiu, apoi un adevărat „corp didactic”, dintre care, pentru partea muzicală pe prof. Teodora Zărnescu Craiu de la Liceul de Artă și prof. Laura Popa, iar pentru partea literară scriitorii (poeți) Felicia Colda, Gheorghe Dăncilă, Dumitru Mălin și Daniela Pănăzan.

În scurt timp cenaclul a polarizat un grup de entuziaști literați și muzicieni, artiști cu un program estetic comun și cu talent consacrat la unii sau în devenire la alții.

Programul, mai precis programele, sunt judicios și inspirat întocmite. Aici se îmbină armonios laicul cu religiosul, iar întâlnirile se desfășoară în prag de seară, la restaurantul „Gothic” din Alba Iulia, situat în partea de sud-est a Șanțului Cetății, pe terasă sau în interior (în raport de anotimp, condiții meteo și....restricții de pandemie), în ultima zi de luni ale....lunii (!), iar uneori și la jumătatea acesteia, condiționat tot de ceea ce am precizat mai sus.

Conform celor programate, se succed: recital de poezie religioasă, moment muzical, recital de poezie laică și iarăși moment muzical. În acest „moment muzical” sunt interpretate: cântece folk, populare, pricesne și patriotice.

La mijlocul programului, sub formă de „Confesiuni” apare și ineditul, prin unele evocări istorice, de istorie contemporană, făcute de către trăitori ai unor astfel de evenimente, mai puțin sau deloc cunoscute de marele public, pentru a rămâne încrustate în memoria acestuia.

Mobilizarea se face prin viu grai, de la o întâlnire la alta, iar numărul participanților diferă și el tot de la o astfel de manifestare culturală la alta.

Revenind, nu putem trece cu vederea, datorită importanței, compoziția eterogenă a publicului, a auditoriului. Aici, sutanele negre ale teologilor se întrepătrund cu tineretul, cu mult tineret, dar și părinți cu copii de la cele mai mici vârste (inclusiv în cărucior), copii pe care nu au cu cine să îi lase acasă.

Totul, de la început până la sfârșit, crează o stare emoțională comună, timp de peste două ore. De altfel, după cunoștința noastră este singurul cenaclu literar din Alba Iulia.

Alături de „artiști” sunt și spectatori tăcuți, pe fețele tuturor se vede apoi că pleacă încărcați de o adevărată sevă culturală, benefică sufletului lor.

 

Dorin OAIDĂ

Diana MOGA