România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

172 de ani de la naşterea marelui poet al neamului românesc MIHAI EMINESCU

şi Ziua Culturii Naţionale

 

Sîmbătă 15 ianuarie 2022, iubitorii de cultură şi de opera dulce ca un fagure de miere, a „Luceafărului poeziei româneşti” Mihai Eminescu, s-au adunat cu emoţie în jurul bustului marelui poet, amplasat pe Aleea Scriitorilor din parcul ce-i poartă numele, din Alba Iulia, pentru a-l cinsti cum se cuvine la împlinirea celor 172 de ani de la naşterea acestuia (n. 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti- Botoşani - d. 15 iunie 1889, la numai 39 de ani, în Bucureşti, înmormântat în cimitirul Bellu, dar şi pentru a marca Ziua Culturii Naţionale, care din respect şi apreciere faţă de Eminescu se sărbătoreşte în fiecare an tot la 15 ianuarie.

Evenimentul s-a bucurat de o largă participare (cu respectarea normelor impuse de pandemia Covid -19), având în componenţă oaspeţi dragi, în persoanele: Dr. Mădălina Fărcaş - scriitor, de la Tg. Mureş şi poetul, publicistul, scriitorul, criticul literar Laurean Stănchescu, din partea Asociaţiei Culturale „Carpaţii Mihai Eminescu” a cărei preşedinte este, deasemenea Alexandru Groza - vicepreşedinte al Societăţii Avram Iancu, membrii ONG-urilor cultural - patriotice din Alba Iulia, în frunte cu fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”, preşedinte ing. Vasile Todor şi a Revistei „Dacoromania”, director ec. Ioan Străjan, organizatorii de nădejde a evenimentului, un număr de 20 pensionari ce activează la Centrul de Zi pentru Persoane vârstnice (care au sărbătorit şi vineri 14 ianuarie pe Eminescu prin manifestări proprii la Centrul de Zi) şi un mare număr de iubitori de literatură şi Eminescu de la Tărtăria şi din Alba Iulia.

Evenimentul a fost deschis de către teolog Rimo Vlonga, urmat de ascultarea Imnului de Stat al României şi Imnul ASTREI, depuneri de coroane la bustul lui Eminescu străjuit de drapele tricolore. S-au depus coroane din partea: Consiliului Judeţean Alba, prin Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba Iulia; Primăria şi Consiliul Local Alba Iulia; Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” şi a revistei „Dacoromania”; Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia; Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alba Iulia.

Au evocat despre viaţa şi opera poetului Mihai Eminescu, în termenii cei mai elogioşi, citind şi recitând din minunata sa operă, mai mulţi participanţi, dintre care: 1). Viceprimarul Marius Filimon, care pe lângă evocarea vieţii şi operei lui Eminescu a transmis şi mesajul primarului Gabriel Pleşa care participa în aceste momente la astfel de manifestări la Chişinău împreună cu fraţii români din Republica Moldova; 2). Poetul Ion Mărgineanu, care în stilul său poetic a punctat marile merite a lui Eminescu la îmbogăţirea Limbii române. a literaturii române şi universale; 3). Prof. Maria Cioica - preşedinta ASTREI Alba Iulia, care a evocat momentul participării lui Mihai Eminescu la prima Adunarea Generală a ASTREI Alba Iulia; 4). Dr. Mădălina Fărcaş, a citit aspecte inedite din viaţa şi activitatea lui Eminescu, publicate în cartea „Scrisori către Raiuri, Avram Iancu, Constantin Brâncuş, Mihai Eminescu”, autori Mădălina Fărcaş şi Laurean Stănchescu, scoasă la Editura UZP Bucureşti 2021: 5). Col. (r.) Nicolae Panduru a prezentat un discurs amplu; 6). O grupă de elevi de la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” cordonaţi de prof. Lucia Jimborean şi însoţiţi de părinţi. Elevii au depus jerbe de flori la bust şi au recitat poezii din opera eminesciană; 7). Părintele Ilie de la Tărtăria a vorbit despre rolul lui Eminescu în apărarea credinţei ortodoxe; 8). Laurean Stănchescu, de la Bucureşti, a prezentat câteva date biografice inedite din viaţa lui Eminescu şi intenţiile de a se lupta să fie adăugate în biografie; 9). Ec. Ioan Străjan a relatat despre legătura lui Eminescu cu Alba Iulia; 10). Col. (retr.) Jelea Ioan a vorbit despre tendinţa unora de a-l denigra pe Eminescu; 11). Alexandru Groza a subliniat rolul Societăţii Avram Iancu în sprijinirea prin manifestări a culturii naţionale ; 12). Prof. Viorica Medrea a vorbit despre rolul şcolii în promovarea valorilor culturale; 13). Col. (r.) Ioan Brad - scriitor, a evocat rolul ASTREI în dezvoltarea culturii româneşti; 14). Av. Marius Haţegan a vorbit despre mesajele de patriotism a poeziei lui Eminescu; 15). Actorul Dan Purcelean, astrist, (a fascinat printr-un moment actoricesc de mare clasă); 16) Ec. Maria Păucean, astristă, interpretă de muzică populară şi 17) Av. Ioan Gordiţă, astrist - cântăreţ, ambii au interpretat cântece pe versurile poetului „Nepereche” Mihai Eminescu. Discursurile tuturor vorbitorilor au fost îmbrăcate în versurile fermecătoare a lui Eminescu. Ziua Culturii Naţionale a fost absorbită de evenimentul Eminescu, care a fost mai amplu ca timp şi diversitate în comparaţie cu anii buni de dinaintea pandemie. Este un semn bun, că Eminescu ne adună din nou sub umbrela ocrotitoare a operei sale, a unităţii şi păcii.

Să salutăm ca Eminescu: TRĂIASCĂ NAŢIA! -- răspuns: SUS CU DÂNSA!

Dragomir VLONGA