|
Elena Roşca-Căldare şi Lidia Kulikovski, doi arbori de rezonanţă
ai Bibliotecii „Alba Iulia” din Chişinău
Biblioteca, important templu al culturii pentru Elena Roşca-Căldare
 Născută
într-o familie de buni gospodari, Elena Roşca-Căldare a absolvit cu
succes școala medie din satul Dereneu, judeţul Ungheni. După ce a eşuat
în încercarea de a deveni studentă la o instituţie pedagogică din
Chişinău, a preferat să muncească la o fabrică de conserve din Basarabia,
mai mult din curiozitatea de a se familiariza cu viaţa muncitorilor din
fabrică, dar şi cu taina preparării conservelor pe care le admira pe
rafturile magazinelor. Acolo a cunoscut un bun redactor al ziarului
local care i-a publicat mai multe articole despre viaţa colegilor de
muncă şi care a sfătuit-o să meargă la facultatea de jurnalism. Între
timp, la Universitatea de Stat din Chişinău se deschide şi o Facultate
de Biblioteconomie şi Bibliologie. Aici, Elena devine studentă,
manifestându-se ca o persoană activă, implicată în diverse activităţi de
voluntariat studenţesc.
În 1982 este angajată în calitate de şef de filială la Biblioteca
Municipală din Chişinău. Din acest moment, Elena Roşca-Căldare îşi
consacră viaţa muncii de bibliotecar, pe care a îndrăgit-o încă de pe
băncile şcolii, dovedindu-se o aprigă cititoare în cele trei biblioteci
din satul de baştină. Se dedică profesiei şi bibliotecii, încercând să
dea activităţii sale ritm, vibraţie, creativitate şi împlinire,
impunându-se prin corectitudine şi perseverenţă.
În decembrie 1990 este numită director adjunct la Biblioteca Municipală
„B.P. Hașdeu” din Chişinău. A fost începutul unei frumoase perioade care
i-a marcat viața prin implicarea activă în proiectul iniţiat de
directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P.Hașdeu” din Chişinău,
Lidia Kulikovski – deschiderea şi buna funcţionare a bibliotecilor de
carte românescă din Chişinău: „Transilvania”, „Onisifor Ghibu”, „Târgu-Mureş”,
„Maramureş”, „Alba Iulia” etc. - în colaborare cu Bibliotecile Judeţene
din Cluj-Napoca, Bucureşti, Târgu-Mureş, Baia Mare, Alba Iulia.
În 1998, din dorința de a conduce destinele unei biblioteci de carte
românească, participă activ la organizarea şi inaugurarea Bibliotecii
„Alba Iulia” situată pe bulevardul cu acelaşi nume, într-un cartier nou
al Chişinăului, şi rămâne aici director de filială. Deschisă la 31
august 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de Sărbătoarea
Naţională „Limba noastră cea română” cu sprijinul Primăriei Municipiului
Chişinău şi al Primăriei Municipiului Alba Iulia, sub tutela Bibliotecii
Municipale „B. P. Hașdeu”, Chişinău şi a Bibliotecii Judeţene „Lucian
Blaga” Alba, la iniţiativa scriitorului albaiulian Ion Mărgineanu,
Biblioteca publică „Alba Iulia” din Chişinău a devenit o adevărată oază
de lectură şi cultură în cartierul Buiucani.
Pe parcurcul a 18 ani, Elena Roşca-Căldare desfăşoară o activitate
prodigioasă, menţinând Biblioteca „Alba Iulia” pe primul loc în ceea ce
priveşte derularea diverselor proiecte şi programe literar-culturale,
concursuri profesionale, activităţi extra-bibliotecare, care au avut un
impact deosebit în atragerea chişinăuienilor, de la mic la mare, spre
bibliotecă.
Vom menţiona doar câteva: Ateneul pentru tineret „Unirea”, Clubul
literar-istoric „Carte, istorie, spiritualitate”, Clubul „Tânărul
istoric”, Clubul de dezbateri „Bartolomeu Anania”, Clubul epigramiştilor”,
Cenaclul „Onomastici literare”, Salonul de arte, Academia de astrologie,
„Tabăra de lectură şi agrement pentru copii vulnerabili” (susţinută cu
un grant al Fundaţiei SOROS); Teatrul cu păpuşi pentru copii, Programul
„Ora poveştilor”, Videofilmoteca, ABC-ul computerului etc. – toate în
colaborare cu Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici,
Asociaţia Istoricilor, Fundaţia „Vasiliada”, Muzeul Naţional de
Etnografie şi Istorie Naturală, Primăria de sector Buiucani, edituri,
departamente, cadre didactice din Chişinău şi din Ţară.
Pe parcursul activităţii și-a actualizat şi dezvoltat cunoştintele
profesionale, participând la diverse programe şi proiecte profesionale
derulate de Biblioteca Municipală „B.P. Hașdeu” din Chişinău şi
Biblioteca Naţională din Chişinău, precum şi la diverse forumuri
internaţionale organizate de Asociaţiile Bibliotecare din România,
Ucraina, Danemarca.
A contribuit esenţial la promovarea valorilor literare româneşti,
susţinând şi generând idei şi iniaţiative orientate spre publicul
cititor. A dezvoltat interesul pentru carte şi lectură a multor
generaţii de cititori, dovedindu-se şi un bun sfetnic al colegilor de
breaslă, al bibliotecarilor mai tineri.
Elena Roşca-Căldare s-a manifestat productiv şi la capitolul cercetare
profesională. A elaborat biobibliografii ale unor personalități literare
române și basarabene precum: „Portret în mişcare. Ion Mărgineanu”; „Anatol
Ciocanu: o altfel de biobibliografie”; „Elena Tamazlâcaru”; „Alexandru-Horaţiu
Frişcu”; bibliografiile „Biblioteca publică
«Alba
Iulia»
din Chişinău în oglinda mass-media”; „Cărţi cu autografe” în colecţia
Bibliotecii „Alba Iulia”, Catalogul expoziţiei itinerante de cărţi şi
publicaţii periodice, ediţii rare şi bibliofile „Vreme trece, vreme
vine” care conţine şi un „Album bibliofil”. Este autoarea a două cărţi,
„Biblioteca, o carte deschisă a sufletului”, 2006 şi „Biblioteca
«Alba
Iulia»,
un deceniu de prezenţă în comunitate”, 2008.
A elaborat o publicaţie aniversară, „Biblioteca
«Alba
Iulia»,
o istorie în imagini”, 2008, buletinul bibliotecarilor Bibliotecii
Municipale „B.P. Haşdeu” - „BiblioPolis”, o ediţie specială dedicată
celei de-a 5-a aniversări a Bibliotecii „Alba Iulia”; revista „Alba
Iulia – extramuros”, o altă ediţie specială dedicată celei de-a 10-a
aniversări a Bibliotecii „Alba Iulia”; revista copiilor taberei de
lectură „BoboStar”, afişe, semne de carte promoţionale.
În calitatea sa de promotor al bibliotecii ca templu de cultură, a
publicat peste 300 de articole în diverse reviste şi ziare din Chişinău,
Alba Iulia şi Bucureşti. Vom menţiona aici revistele „Biblioteca”,
ediţie de Bucureşti; „Cartea, biblioteca, cititorul”; „Magazin
bibliologic”; „Dacoromania”, „Paşii profetului”, periodicul de cultură
al Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”; „Caietele Blaga”;
periodicele „Lumina cărţii”; „Unirea”; „Alba Iulia” etc.
Meritele sale profesionale au fost apreciate cu diplome de recunoştinţă,
de excelenţă, de merit, cu diverse premii şi menţiuni din partea
organizaţiilor profesionale, culturale şi comunitare. Elena
Roşca-Căldare, de statura unui pumn de metafore, va rămâne în dreptul
inimii fiecărui cititor ca un buchet de frumuseţe al limbii române,
exemplu de colaborare cu Bibliotecile din Chişinău, şi-n special cu
municipala „B. P. Haşdeu”.
Lidia Kulikovski: „Cartea, modul nostru de a dăinui”
 A
văzut lumina zilei la 8 martie 1951 în satul Nicoreni – Drochia. A
studiat: școala medie din satul Nicoreni (1958-1968); Universitatea de
Stat din Chișinău – Facultatea de Filologie, specialitatea
Biblioteconomie (1968-1973); Doctoratul la Universitatea de Stat –
Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării (1999-2003),
specialitatea Pedagogia activității culturale (2003). Are o experienţă
profesională de peste 48 de ani de muncă în bibliotecă, din care
jumătate (24 de ani) director general al Bibliotecii Municipale „B. P.
Haşdeu”. Doctor în pedagogie, conferențiar universitar la Facultatea de
Jurnalism și Științe ale Comunicării. Activitatea sa didactică este
impresionantă: cursuri de licență; cursuri de masterat; cursuri la
Departamentul de formare continuă (USM 2012 – prezent); cursuri Novateca;
cursuri la Biblioteca Municipală „B. P. Haşdeu”; cursuri la Școala de
Biblioteconomie din Moldova.
A avut şi are o activitate intensă de cercetare şi este autor şi coautor
a 33 de volume publicate: „Servicii de bibliotecă pentru persoanele
dezavantajate: Istoric, Prezent, Tendințe, Monografie” – 2004; „Accesul
persoanelor dezavantajate la potențialul bibliotecilor: Manual pentru
bibliotecari” – 2006; „Cartea, modul nostru de a dăinui. Contribuții la
dezvoltarea domeniului biblioteconomic” – 2006; „Biblioteconomie: Studii,
cercetări, recenzii, prefețe, eseuri, interviuri” – 2008; „Contribuții
biblioteconomice (teoretice și praxiologice)” - 2012; „Creatori de ex-libris
basarabeni: mic dicționar” – 2011; „50 de ani de învățământ
biblioteconomic în Republica Moldova. Studiu bibliografic” – 2012; „Cu
drag de Basarabia . Iurie Colesnic. Biobibliografie monografică” – 2017;
„Artista dorurilor noastre: Biobibliografie” – 2014; „Liviu Rebreanu –
creator de destine: Catalog-bibliografie” – 2014; „Două fenomene ale
culturii naționale: Maestrul Vladimir Curbet și Ansamblul
«Joc»:
Bibliografie” – 2015 etc., autoare a circa 700 de articole în presa
scrisă, în culegeri și antologii, în reviste și ziare.
Lucrările sale au primit numeroase aprecieri şi recenzii pozitive. Au
recenzat, apreciat, comentat (în 48 de recenzii, cronici, consemnări):
dr. Ion Stoica, prof. univ., directorul Bibliotecii Centrale
Universitare din București; dr. Natalia Goian-Senocosov, conf. univ., șef
Catedră de Biblioteconomie; Gheorghe Buluță, bibliolog, directorul
Bibliotecii Centrale a Universității de Medicină și Farmacie din
București; Ion Șpac, bibliograf,
Biblioteca Științifică a Academiei de Științe a Moldovei; Valentina
Sadovskaia, prof. univ., Moscova, Institutul de Cultură; Alexe Rău,
doctor în filosofie, directorul Bibliotecii Naționale a Republicii
Moldova; Iurie Colesnic, dr., cercetător; Gheorghe Duca, dr. hab.,
președintele Academiei de Științe a Moldovei; Nelly Țurcan, dr. hab.,
prodecan la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării etc.
A ţinut
peste 150 de comunicări la conferințe locale, naționale și
internaționale, participând activ la proiecte de cercetare şi instruire
cum ar fi: „Tipăriturile românești în Basarabia sub stăpânirea rusă”; N.
Moghileanski, „Materialî dlia ukazatelia literaturî po Bessarabii”;
cercetarea „Accesul persoanelor dezavantajate la serviciile bibliotecii”;
coautor al proiectului de instruire a bibliotecarilor „Școala de
biblioteconomie”; cercetarea-experiment de „Normare a muncii în
bibliotecile publice în baza BM
«B.
P. Hasdeu»”;
fondarea Revistei de biblioteconomie și cultură „BiblioPolis”, etc.
Inovații în cadrul Programului Novateca: „Rolul bibliotecilor în
procesul educației civice”; „Ludicul în activitatea bibliotecilor
publice”; „Animația în biblioteci” etc.
Este autorul a numeroase proiecte manageriale, de diversificare a
serviciilor, de modernizare şi reinventare a Bibliotecii municipale „B.
P. Haşdeu”. De asemenea, a participat la organizarea de simpozioane şi
foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale la: Chişinău, Washington
etc., la numeroase stagii de documentare şi instruire la: Biblioteca
Congresului şi alte biblioteci publice americane; Biblioteca naţională
din Israel; biblioteci publice din România, China, Olanda, Italia,
Franţa etc. A participat la conferinţe organizate în: Moscova, Beijing,
Copenhaga, Amsterdam, Ierusalim, Milano, Lion etc.
I s-au decernat numeroase premii: Premiul Asociației Bibliotecarilor din
Republica Moldova (ABRM) pentru cea mai reușită lucrare bibliografică în
2002; Premiul „Sergiu Grossu” al Editurii Museum şi Premiul Salonului
Național de Carte, în 2005, pentru cea mai bună lucrare de specialitate
(studiul monografic); Premiul Salonului Internațional de Carte pentru
Copii, în 2007; Premiul Byblos, Salonul de Carte de la Iași 2009 etc. A
primit numeroase titluri, medalii şi ordine cum ar fi: Lucrător emerit
al culturii; Medalia Meritul Civic; Ordinul Gloria Muncii; Premiul „Ion
Madan” în domeniul culturii; Ordinul Republicii.
Lidia Kulikovski este un segment din armonia dintre carte şi cititor,
deschizând mereu cărări noi spre frumuseţea potenţialului bibliotecilor
lumii, lumina unei energii nepieritoare a iubirii limbii române, un
sprijin cald funcţionării Bibliotecii „Alba Iulia”.
 Ion
MĂRGINEANU
Felix GOLD
|
|
