România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

 

Vasile Stroescu, cel mai mare mecenat al Basarabiei, de la Nistru pân-la Prut, dar şi al României Mari, de la Nistru pân-la Tisa...

 

Ieri, 13.04.22, am fost invitat la Edineț, unicul privilegiat, din totalul de 101 deputați ai Parlamentului Moldav, inclusiv din cei 63 de deputați ai pas-ului majoritar, la dezvelirea monumentului lui Vasile Stroescu, cel mai mare mecenat al Basarabiei, de la Nistru pân-la Prut, dar și al României Mari, de la Nistru pân-la Tisa...

 

Vasile Stroescu, n. 11.11.1845, Trinca, județul Hotin, d. 13 aprilie 1926, București, a fost un cărturar de frunte, susținător al învățământului școlar și om politic român basarabean, filantrop și membru de onoare al Academiei Române, care a promovat cultura națională ca nimeni altul...

Născut al 15-lea copil, mezinul, în familia comisului Vasile Stroescu, descendent al jitnicerului Ioan Stroescu, menționat documentar încă la 2 iulie 1882. A făcut studii la Liceul Regional din Chișinău, la liceul din Kamenets-Podolski, apoi la Liceul Richelieu din Odessa. A studiat dreptul la Universitățile din Moscova, Sankt Petersburg și Berlin. Apoi a călătorit prin Europa și Africa. Licențiat în drept, este numit ca judecător la Tribunalul din Hotin. Aici face cunoștință cu scriitorul Alexandru Hâjdeu, iar mai târziu, în România, cu poetul Octavian Goga.

A fost specialist în drept, dar îl preocupa și istoria, literatura, științele agricole. A moștenit de la părinți mai multe moșii, cu suprafața totală de 25.000 ha, și apoi mari cirezi de vite, herghelii de cai, turme de oi, numeroase conacuri. Toate aceste averi le-a pus în serviciul țării, în folosul țărănimii „pe care a iubit-o, a îndrumat-o și a jutat-o” (Eugen Holban). Pământurile le-a dat în arendă țăranilor și a făcut donație cooperativelor agricole și forestiere. Grandioasa sumă de bani, obținută din vânzarea imobilelor, a fost transferată fondurilor caritabile pentru construcția de școli, biserici și spitale în toate provinciile românești - dar mai ales în Ardeal, unde școlile confesionale românești erau amenințate de maghiarizare[1] - pentru sprijinirea instituțiilor culturale, pentru tipărirea cărților, pentru asigurarea cu burse a tineretului studios. Ctitor al bisericilor din Șofrîncani, Zăicani, Trinca, Pociumbăuți, fondator al spitalelor din Trinca și Brătușeni, donator în sprijinul bisericilor, spitalelor și școlilor din Trinca, Stolniceni, Brînzeni ș.a. Drept recompensă pentru actele de binefacere și contribuția la trezirea conștiinței naționale, este ales ca membru onorific al Academiei Române pe 24 mai 1910. De asemenea, a fost și președinte de onoare al Partidului Național Moldovenesc (1917), primul președinte al Parlamentului României Mari (1919), senator al Transilvaniei ș.a.

S-a stins din viață la București. I-au fost organizate funeralii naționale. A fost înmormântat în Cimitirul Sf. Vineri, pe Aleea Teilor.

(Din:https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Stroescu)

 

Pe drumul de 200km de la Chișinău pân-la Edineț am reușit să vorbesc la telefon cu cel mai mare numerolog român de gen feminin, nimeni alta decât jurnalista de la Radio România Internațional, Roxana Iorgulescu-Bandrabur... Și iată ce am reușit să înregistrez de la Roxana, prietena basarabiei, despre basarabeanul Vasile Stroescu: o cu totul altfel de informație, în numere, decât cele auzite, scrise, citite, până acum, în spațiul limbii și culturii române... Mulțumesc Roxana Iordăchescu-Bandrabur pentru noutatea absolută și plăcută!!!...

 * * *

”…Născut într-o zi de 11, idealist, capabil să acceadă culmi spirituale nebănuite poate de mulți dintre noi, Vasile Stroescu este, din punct de vedere numerologic, tiparul „Marelui Constructor” – un destin 4 (asta argumentează apetența lui pentru a construi, a pune baze solide, fundamente – de la clădiri fizice, la însăși cultura națională), atins prin calea 22, număr maestru (ca și 11), măiestrie care nu ar fi putut însă fi atinsă fără disciplină, implicare temeinică în tot ce a întreprins, apartenență la Legea Morală, axa valorilor verticale ale vieții, cele nemuritoare, independente, fixe, deci valabile pentru generații de-a rândul, nu doar pentru strict o perioadă istorică. Între valorile verticale regăsim ideea de NEAM, al prezentului, dar și transgenerațional privit, pentru care Vasile Stroescu a dovedit vizionarism, prin sprijinirea instituțiilor culturale, prin acordarea de burse pentru tineret, prin suportul acordat țăranilor, prin implicarea în tipărirea de cărți și bineînțeles prin direcționarea marii părți a averii sale construirii de biserici, școli și spitale, mai cu seamă în contextul maghiarizării populației românești din Ardeal.

Numerele ne spun că a îmbinat deopotrivă legea, norma, tradiționalul, apartenența la pământ și la valorile strămoșești cu atenția la nevoile prezente ale oamenilor din jur, față de care a dovedit ascultare, colaborare, comunicare.

Pornind și de la nume, Sfântul Vasile, sărbătorit pe 1 ianuarie, deschizător de drumuri, pionier, dinamic și mereu în căutare de nou, Vasile Stroescu reprezintă tiparul virtuosului, în dublul său aspect, al profesionistului desăvârșit, dar și al OMULUI ce și-a închinat viața valorilor morale (verticala, Dumnezeu) și etice (orizontala, lumea, societatea), în egală măsură.

Sigur, nu suntem contemporani cu el, dar ce ne demonstrează că și-a împlinit menirea trasată de Dumnezeu aici, pe pământ, este tocmai reușita acțiunilor lui. Este semnătura lui, care a transcens vremurile, căci iată, la 177 de ani de la naștere și la 96 de ani de la trecerea sa în neființă, vorbim despre el, semn că și-a ocupat locul cuvenit în conștiința noastră și, sperăm, și a neamului său românesc, pentru a cărui nemurire inima lui Vasile Stroescu putem spune că a bătut 81 de ani. 81 reprezintă 9 la nivel vibrațional: o nouă țară, un nou popor, o nouă viziune pentru cultura acestuia”. (R.I.-B., 13.04.2022)

 

P.S. -Am reușit să trec și pe la Biblioteca municipală cu o donație de carte rară, să ajung și la baștina lui Vasile Stroescu, TRINCA, cel mai frumos sat din nordul Basarabiei, cu al său irepetabil defileu (vezi imaginile atașate), cu a sa Biserică ctitorită de mecenatul Stroescu, și cu ...BRĂDUȚUL UNIRI, adus de mine de la CENTENARUL UNIRII, de Alba Iulia, și sădit în curtea bisericii din sat...

A FOST O ZI DE NEUITAT CUM ALTA, POATE, N-A MAI EXISTAT!!!...

 

P.P.S. – La TRINCA lui Vasile Stroescu, am fost rugat, a doua oară, să transmit celor 63 (inclusiv, eu) de deputați PAS, invitația de a vizita TRINCA, și, a efectua un marș turistic, LA PAS PRIN IREPETABILUL DEFILEU TRINCA de pe râul DRAGHIȘTEA, pentru a se convinge de necesitatea elaborării și votării unui nou proiect de Parc Național, după cel al NISTRULUI DE JOS... Eu, am vizitat, de mai multe ori acest PICIOR DE PLAI, acestă GURĂ DE RAI, TRINCA LUI STROESCU, împreună cu prietenul meu credincios, CANON-ul, și m-am convins cât de mult merită să devină unul din cele mai frumoase Parcuri Naționale Basarabene, care ar putea prelua și numele MARELUI ROMÂN și mecenat, Vasile al lui Vasile al lui Ioan STROESCU de la TRINCA istoricului Ținut al HOTINULUI...

Așa să ne ajute

      Bunul Dumnezeu!!!

 

 prof.univ.dr. Vasile ȘOIMARU