Războiul Monumentelor – campania de restabilire a monumentelor interbelice din Basarabia

Drumul restabilirii monumentelor a început în 2009, la îndemnul Părintelui prof. Mircea Bejenaru din parohia Tișăuți, Suceava, când am participat la instalarea unei troițe din piatră de Viștea în orașul Sângerei, în amintirea martirilor Vasile și Valeriu Gafencu. Atunci părintele mi-a cerut să îl ajut cu documentația necesară devamării și instalării acelei troițe, după care mi-a venit ideea că fiecare sfânt basarabean ar trebui scos din anonimat prin edificarea unor astfel de însemne comemorative.

Ulterior, alături de tinerii din ASCOR, au fost edificate troițele din piatră de Viștea la Pepeni (în cinstea Mitropolitului Iosif Naniescu), la Edineț (în amintirea părintelui Sofian Boghiu), Baurci-Moldoveni (în memoria soților Doina și Ion Aldea-Teodorovici dar și a deținutului politic Andrei Ciurunga), Cuhureștii de Jos și Hâncești (în cinstea Mitropolitului Gurie Grosu). Între timp, sculptorița Silvia Radu din București m-a îndemnat să instalez la Bălți bustul Mitropolitului Visarion Puiu, oferindu-mi gratuit matrițele pentru a reduce la maxim costurile pentru turnarea în bronz a monumentului. După aproape doi ani, bustul a fost instalat la Bălți în curtea Catedralei Sfinții Împărați Constantin și Elena – ctitorie a Mitropolitului Visarion Puiu.

Fiind student în anul trei, lecturam cartea Basarabia Necunoscută a maestrului Iurie Colesnic. La un moment dat am observat un monument închinat celor Trei Martiri din Chișinău – preotul Alexei Mateevici, juristul Simion Murafa și mecenatul Andrei Hodorogea, și deodată m-a străfulgerat un gând că acest monument trebuie restabilit. În aceeași seară am cerut binecuvântarea Starețului Mănăstirii Putna - Arhimandritul Melchisedec Velnic, și astfel având convingerea că voi reuși, i-am comunicat lui Iurie Colesnic ideea respectivă. Câteva zile mai târziu, m-a contactat viceministrul agriculturii Dumitru Godoroja, care a susținut financiar reconstituirea monumentului.

 În perioada cât m-am documentat cu privire la aspectul estetic al Monumentului celor Trei Martiri și la locul unde fusese amplasat (prin arhivele de la București, Iași, Vaslui, Chișinău ș.a.) am identificat diferite documente, fotografii și alte mărturii scrise despre monumentele ridicate în perioada interbelică în cinstea Regelui Ferdinand I în Basarabia.  Iar de aici a pornit o altă epopee cu restabilirea celor șase busturi ale Regelui Ferdinand I din Nisporeni, Ialoveni, Tepilova Mare, Lipceni, Rezina, Varnița și Verejeni, acțiune realizată alături de Casa Regală a României și Primăriile respective. Am rămas surprins când, prin documentele de arhivă, am găsit liste de subscripție cu ajutorul cărora au fost colectați banii de edificare a busturilor în perioada interbelică. Nici un monument românesc din Basarabia nu a fost ridicat la indicația Guvernului de atunci, ci dimpotrivă la inițiativa preoților și a învățătorilor care au format comitete de inițiativă, au adunat mijloacele financiare necesare, manifestându-și astfel dragostea cordială pe care o purtau față de Regele Întregitor.

După încheierea campaniei de restabilire a busturilor închinate Regelui Ferdinand I, alături de colegii din Asociația MONUMENTUM am preluat inițiativa restabilirii monumentelor  grănicerior români uciși de bolșevici pe timp de pace. La Cosăuți, spre exemplu, am restabilit monumentul Căptianului Ionel Epure, care fusese ucis de bolșevici în iunie 1940 fiindcă le-a cerut acestora din urmă să respecte termenul de 3 zile anunțat pentru evacuarea trupelor române. Tatăl lui Ionel Epure – Generalul Traian Epure – a ținut piept armatelor germane la Siriu, în Primul Război Mondial, iar Ionel a udat cu sângele său pământul scump al Basarabiei.

La Olănești a fost restabilit monumentul închinat grănicerului Aurelian Mihăilescu, ucis în 1923 de bolșevicii care aduceau clandestin armament în sudul Basarabiei pentru pregătirea revoltei de la Tatarbunar, în încercarea disperată de a legitima o eventuală ocupație a Basarabiei de către Imperiul sovietic.

La Rezina am reușit să restabilim monumentul eroilor români din Primul Război Mondial, monument distrus împreună cu cimitirul eroilor români și Biserica veche din apropiere. La Mălăiești a fost ridicat, în baza unei singure fotografii de epocă, monumentul grănicerului Petre Marcu, ucis și el  mișelește în 1923 pe malul Nistrului de către o bandă de bolșevici care culegeau informații operative din Basarabia. Abia la 24 iulie 2022 a fost sfințit și monumentul grănicerului Dumitru C. Vieru în comuna Palanca, r. Ștefan Vodă (lângă limanul Nistrului), monument edificat în 1933 lângă orașul Cetatea Albă și distrus în 1945.

Distrugerea acestor monumente după 1945 a făcut parte din politica comunistă de deznaționalizare a românilor basarabeni, fiind astfel declanșat un război cultural, pe care noi l-am numit Războiul Monumentelor. Începând cu 2009, am început o campanie legitimă de recuperare a memoriei prin restabilirea și refacerea operelor comemorative de război și a monumentelor edificate în perioada interbelică. Nu a fost inaugurare de monument la care să nu vină martori oculari și să plângă atunci când monumentul era dezvelit, fiindu-le răscolite amintirile de peste 70 de ani.

În fiecare localitate din R. Moldova există eroi peste oasele cărora călcăm zilnic fără să bănuim. Spre exemplu, în localitate Pârjota, raionul Râșcani am restabilit monumentul eroilor români căzuți în Cruciada împotriva comunismului în vara anului 1941. Atunci când am săpat fundația monumentului am găsit oasele unor eroi, o tăblița a unui soldat și nasturi de la haina militară. În orașul Leova am refăcut două parcele a eroilor români din cele două războaie mondiale, iar mormintele lor cu greu mai puteau fi identificate. În comuna Mereni am restabilit alături de Asociația Tighina crucea de mormânt a plutonierului Ioan Căplescu, jandarm omorît de banditul Grigore Kotovschi, care venea de la Tiraspol spre Chișinău pentru a jefui localnicii.

Îmi aduc aminte cu ce emoții am descoperit în cimitirul orașului Soroca cenotaful Generalului Stan Poetaș, care fusese parțial distrus și era împrăștiat în locuri diferite din cimitir. Generalul Stan Poetaș a fost ucis în ianuarie 1919 pe malul Nistrului de către o bandă de bolșevici care provocaseră răscoala de la Hotin. Statuia Generalului ridicată în 1923 la Soroca, a fost topită în 1945, iar monumentul funerar distrus în 1992-1993 și peste osemintele sale fiind înhumat un basarabean de etnie romă. Ocupanții s-au preocupat îndeaproape de distrugerea memoriei noastre, pentru mancurtizarea și înstrăinarea tinerei generații.

În 2018 când a fost refăcut monumentul eroilor români dezrobitori din comuna Pârjota, r. Râșcani, am găsit osemintele și plăcuțele soldaților înhumați aici în 1941 la o adâncime de doar 50 cm. Același lucru s-a întâmplat și în 2020 la Fălești, când am început edificarea unui Mausoleu pe locul vechiului cimitir din 1942 unde fuseseră centralizate osemintele a 299 eroi români. Cu regret, edificarea acestui mausoleu s-a făcut cu mari provocări, din cauza autorităților locale dar și a unui deputat socialist care s-a opus din răsputeri edificării acestui loc de memorie militară. Mausoleul este format din 10 cruci militare și o troiță lucrată în piatră de Viște, toate acestea amenajate de o bordură de piatră și stâlpi cu lanțuri, lucrate după modelul celor de la cimitirul eroilor din București. Lucrarea a fost finanțată de omul de afaceri Andrei Semenciu din comuna Năvârneț, r. Fălești.

În Leova, de asemenea am amenajat 4 morminte ale eroilor români căzuți în luptele de eliberare a Basarabiei, și alte 5 morminte ale eroilor căzuți în Primul Război Mondial, datorită suportului financiar venit din partea omului de afaceri Iurie Guțu. Peste câțiva ani, în iulie 2022, cu sprijinul domnului Iurie Guțu a fost amenajat Mausoleul eroilor români dezrobitori de lângă gara Ocnița, unde zac osemintele a 5 ostași necunoscuți.

Orașul Chișinău în perioada interbelică a avut foarte multe monumente românești. Am reușit să edificăm la Chișinău un bust în memoria lui Vespasian Erbiceanu – primul președinte al Curții de Apel Chișinău și cel care a introdus limba română în instanțele de judecată din județele basarabene, a fost restabilită crucea de mormânt a preotului Alexandru Cristea – cel care a scris linia melodică a Imnului de Stat al R. Moldova, și am reuși să edificăm un monument pe locul unde fusese Biserica Sfântul Ilie, monument lucrat în piatră de Vratza la Cluj Napoca.. De asemenea, în Chișinău va fi edificată și statuia Reginei Maria, o idee apărută în 1939 însă care nu a fost realizată din cauza războiului. Monumentul va fi amplasat în scuarul Liceului Gheorghe Asachi, instituție care a purtat numele Reginei Maria în perioada Regatului României.

Anul 2021 fiind declarat de Patriarhia Română anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României şi comemorativ al celor adormiţi în Domnul, am încercat să repunem în valoarea câteva monumente închinate eroilor români căzuți pentru reîntregirea țării. Drept urmare, a fost restabilită troița eroilor români de la Mănăstirea Rudi, edificată în 1936 de episcopul Hotinului – Visarion Puiu, monumentul eroilor români de la Balatina, monumentul eroilor români din com. Bubuieci, mun. Chișinău, dar și Cișmeaua Generalului Georgescu Pavel Ion, care este închinată eroilor români căzuți la Mărășești și victimelor regimului sovietic împușcate în subsolul Consulatului italian din Chișinău în iunie 1940 de către NKVD. Acest monument a fost reînălțat la 80 ani de la eliberarea Basarabiei de către Armata Română, fapt care a provocat gesturi de reacții abuzive din partea Ministerului de Externe a Rusiei, acesta arătându-se nemulțumit de edificarea monumentului și revelarea adevărului istoric.

Cișmeaua Generalului Georgescu P. Ion a fost așezată lângă Parcul Valea Morilor în apropiere de Casa Sfatului Țării și de subsolul vechiului Consulat Italian, unde în vara anului 1940 fuseseră torturați și masacrați cei mai de seamă fii ai Basarabiei, floarea rezistenței anticomuniste. Listele parțiale ale acestor martiri (inclusiv a grupului anticomunist Majadahodna din Orhei) au fost gravate pe 3 plăci de marmoră și instalate pe spatele monumentului pentru a aminti de cea mai tragică filă din istoria modernă a României de est. De fapt, această organizație era formată din câțiva elevi din Orhei, conduși de învățătorul Anatol Gumă, a reușit să schimbe într-o noapte drapelul sovietic de pe sediul Primăriei și a NKVD cu tricolorul României. Acțiunile lor au continuat prin adunări clandestine, tipărirea și difuzarea de foi volante etc, până la 1 martie 1941 când au fost deconspirați și arestați iar marea lor majoritatea condamnați la moarte prin împușcare, însă înainte de a fi executați, acești tineri au fost torturați în subsolul Consulatului Italian din Chișinău, fapt pentru care numele lor au fost eternizate pe plăcile de marmoră de pe Cișmea. Nădăjduim că anul acesta vom ridica în Orhei un bust închinat Regelui Ferdinand I al României, pe postamentul căruia vom inscripționa numele acestor martiri originari din Orhei.

În ultimii doi ani, s-a reușit edificarea unui bust din bronz în orașul Sângerei închinat martirului Valeriu Gafencu. De asemenea, după eforturi îndelungate am reușit să restabilim monumentul jandarmilor și eroilor români din Florești. Acest monument fusese edificat în 1924 în cinstea unor jandarmi uciși de bolșevici^[1], și instalat pe locul unde în 1942 fusese organizat un cimitir militar românesc care avea să centralizeze osemintele a peste 300 de eroi români derobitori. Monumentul a fost amplasat pe str. Victoriei nr. 10, iar în spatele său au fost instalate 12 cruci militare care să amintească de cimitirul eroilor din 1942, distrus de bolșevici după ocuparea estului României. Obeliscul străjuit de un vultur cruciat a fost inaugurat la 28 iunie 2022 în prezența a peste 300 de oameni, a domnului academician Grigre Tinică, Consulul General al României la Bălți Petrișor Ionel Dumitrescu, episcopul Antonie de Bălți, profesorul universitar Alexandru Arsenie etc.

Tot în acest sens, eforturile noastre au fost încununate prin restabilirea unui monument extraordinar de frumos din comuna Fundurii Vechi, r. Glodeni în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Acest monument a fost ridicat în perioada interbelică de sculptorul evreu Lazăr Dubinovschi și distrus de sovietici în 1945. Monumentul a fost lucrat în piatră, având o înălțime de 5.50 metri, fiind înzestrat cu un vultur cruciat turnat în bronz în atelierul sculptorului Veaceslav Jiglițchi dar și cu un basorelief de 3 m înălțime care reprezintă un militar rănit ce cade în brațele camaradului său având în mână tricolorul României. De asemenea, pe casca acestor soldați este redată și monograma Regelui Ferdinand I, ca o dovadă a faptului că jertfa lor a reprezentat o temelie la fundamentul României întregite.

Amintim aici și de cele două busturi ridicate anul acesta la Edineț și Brânzeni în amintirea mecenatului Vasile Stroescu, datorită eforturilor și ajutorului venit din partea domnului Ion Bîlba din Edineț, care a reușit să identifice soluții financiare pentru ridicarea celor două postamente de piatră, iar asociația noastră și-a asumat cheltuielile doar pentru turnarea în bronz a bustului.

Pentru a întregi tabloul monumentelor restabilite pe malul Nistrului, am preluat ideea refacerii obeliscului de la Otaci în cinstea eroilor români căzuți în cele două războaie mondiale. Primarul Dumitru Zavrețchi și-a asumat turnarea fundației de beton a monumentului, iar arhitectul Mihail Andrieș a elaborat proiectul de restabilire care va fi executat de meșterul Vladislav Lozan pe parcursul lunii august. De asemenea, continuăm campania de colectare de fonduri în vederea edificării statuii Reginei Maria (www.monumentum.md) pentru a putea finaliza acest proiect cu ocazia aniversării Centenarului Încoronării.

Toate aceste acțiuni reprezintă o încercare de punere în valoare a patrimoniului cultural național, de cinstire a jertfei supreme a eroilor români căzuți în cele două războaie mondiale dar și de mărturisire a credinței ortodoxe și adevărului românesc din estul României (Basarabia).

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Iulian RUSANOVSCHI

Preşedintele Asociaţiei „Monumentum”