România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Ion Pachia-Tatomirescu

 

Structurarea / redactarea în zalmoxiană decadă de aur lucrării Cosmografie“ (c. 466 d. H.)

 

Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister), autorul interdisciplinarei / enciclopedicei lucrări, Cosmografie, din orizontul anului 466 d. H., era un iniţiat nu numai în religios-profundele învăţături destinate Poporului Pelasgo- / Valaho-Dac, adică ale ştiinţei cogaionice / sarmisegetusane de a te face nemuritor al Daciei, ci şi în partea misteric-existenţială a doctrinei „tetradic-monoteiste“ a Zalmoxianismului

(având în panoul central „primele patru conducătoare“ ce, la „însumare“, 1 + 2 + 3 + 4, fac, fireşte, să rezulte Zece, adică secţiunea / decada de aur, „căci de 10 nu se trece şi totul se reia ca de la început“, evident, întru nuntirea celor cinci elemente din fundamentele sacrului Întreg cosmic).

În orizontul „creştinator-abreviator“ al anului 763 d. H. de la Abaţia din Freising-Bavaria, coordonatorul Şcolii de Copişti / Scribi de pe lângă respectivul lăcaş al Creştininismului, ori, şi mai exact spus, „stiletul haşurator“ al lui Hierönymus Presbyter din Freising-Bavaria nu s-a atins de structurarea donaresiană a Cosmografiei în decada de aur a Zalmoxianismului, îngăduind cele zece titluri de „cărţi“ („secţiuni“ / „capitole“), după cum dovedesc destule copii-manuscrise ale interdisciplinarei / enciclopedicei lucrări.

Otto Prinz, în ediţia-i din anul 1993, Die Kosmographie des Aethicus (München), după ce atrage atenţia Distinsului Receptor, „mai întâi“, asupra structurării în decadă a lucrării Cosmografie, de Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) − «I Liber Ethico [...]; II De informe materia; III De orbe condita; IIII [IV] De gentibus, quae Vetus Testamentum non habent; V De artium plurimarum instrumenta; VI De navibus ignotis et earum argumenta; VII De insulis gentium plurimarumque arcium; VIII De questionibus, quas alia scriptura non narrat; VIIII [IX] De Terra et aquarum decursu vel venis aquarum; şi X De flatu ventorum et aquarum motione» (AethK-93*, p. 87; s. n.) −, constatăm că păstrează următoarea structură „de catolică ambiguitate heptadică“ : I. De ipsa statua ac massa / „Despre dare de statuare şi despre însăşi [informa] masă“ (cf. AethK-93, pp. 94 − 117) ; II. ? / semnalat de nota de subsol : «Raum eingefügt : De orbe condito, am Rand: II V [...]» (AethK-93, p. 94) ; III. De gentibus, quae Vetus Testamentum non habent / „Despre neamurile ce nu au Vechiul Testament“ (cf. AethK-93, p. 117 sq.) ; IIII [IV]. De artium plurimarum instrumenta / „Despre mijloacele celor mai multe arte“ (cf. AethK-93, pp. 118 − 142) ; V. De navibus indagationem philosophus / „Filosoful face o cercetare despre nave“ (cf. AethK-93, pp. 142 − 150) ; VI. De insolis gentium plurimarumque artium / „Despre insulele popoarelor şi mulţimea meşteşugurilor / artelor“ (cf. AethK-93, pp. 150 − 242 ; în această parte / „macrocapitol“ se află incluse şi cele privitoare la De orbe condito cf. AethK-93, pp. 229 − 233 ; în ediţia noastră : Ut-696 − Ut-714) ; şi VII. De Terra et flatu ventorum venisque aquarum parvam mentionem fecit / „Despre Pământ şi despre dinamica vânturilor, şi chiar despre puterile apelor mică menţionare a făcut“ (cf. AethK-93, pp. 142 − 244) ; cu privire la titlul părţii a VII-a, − în Die Kosmographie des Aethicus (Germania-München, 1993) − editorul german Otto Prinz trimite Distinsul Receptor la nota (r) din „subsolul paginii“ : «r De Terra et aquarum decursu |Vel venis earum. De flatu vento | Rum et aqarum motione (Parvam mentionem fecit [...])» (AethK-93, 242).

Chiar „suficient“ − pentru „reconstituirea“ structurării „în decadă“ a donaresienei Cosmografii din orizontul anului 466 d. H. − este „acest material editorial-otto-prinz-ian“ (supra), oferit Distinsului Receptor dinspre „abreviator-creştinatorul orizont al anului 763 d. H.“, a cărui atentă analiză evidenţiază :

(1) germanul cenzor papal / benedictin, Hierönymus Presbyter din Freising-Bavaria, în anotimpurile misiunii sale de pe la anul 763 d. H., de „abreviere creştinatoare“ a Cosmografiei, de Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister), nu consideră (aidoma „korektor-ilor de mai târziu“, poate, „chiar din secolul al IX-lea încoace“) că şi structura enciclopedicei lucrări donaresiene în decada de aur a Zalmoxianismului trebuie să devină „structură creştinat-heptadică“ ; (2) Hierönymus Presbyter din Freising-Bavaria a considerat că trebuie respectată structura donaresiană în „decadă / secţiune de-aur“ ca la Cosmografia „neabreviată“, din orizontul anului 466 d. H., misia-i „creştinatoare“ evidenţiind :

(a) scrierea şi punerea nu neapărat „harponator-frontală“ a unui „cuvânt înainte“ (în ediţia noastră : Ut-1 − Ut-5 / în ediţia lui Otto Prinz : AethK-93, p. 87 sq.) care a devenit «I Liber Ethico [...]» ;

(b) şi astfel, donaresienele I De informe materia şi II De ipsa massa ac statua (sau ca în alte manuscrise-copii De ipsa statua ac massa − cf. AethK-93, p. 94) fost-au „contopite“ în secţiunea secundă, sub titlul nemodificat donaresian, II De informe materia ;

(c) pentru că Roma era capitala imperiului creştinat / catolicizat, trece „pe un loc de frunte“ secţiunea / capitolul III De Orbe > Urbe condita / „Despre Urbea / Roma întemeiată“ (cf. Ut-696 − Ut-714) ;

 

ab

 

(a) Pagină-ms de pe la 763 d. H. din „abreviata“ Cosmografie, de Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) cu titlul De gentibus quae Vetus Testamentum non habent (cf. VAeth, 73a); (b) Cavaler Zalmoxian (cf. OTr, cop.).

 

 (d) pentru că imediat după secţiunea dedicată Romei trebuie să fie un capitol „pur-creştinator de Cosmografie donaresiană“, Hierönymus Presbyter din Freising-Bavaria preia prima şi a doua vocabulă din titlul secţiunii despre neamurile Eurasiei de Nord, De gentibus ad Aquilonem... (cf. Ut-132 / AethK, p. 118) / „Despre popoarele de la Acvilon...“, adaugă după acestea „profund-creştinator“ «quae „Vetus Testamentum“ non habent», făcând să se ivească titlul aşteptat de superiorii săi din capitala Imperiului Roman Apusean, IIII [IV] De gentibus, quae Vetus Testamentum non habent (v. Pagină-ms a / cca 763... − supra), unde aşterne câteva „fraze“ (cf. Ut-129 − Ut-131) în care impută Drept-Zalmoxianului Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) faptul că «nu scrie despre originea uitată a celorlalte popoare pe care hagiografia Vechiului Testament o face cunoscută» (Ut-129) şi, în închiderea „creştinat-creştinatorului“ capitol, distinsul cenzor-prezbiter „harponează elegant, cu Ait etenim“, fraza donaresiană (amintită mai sus, Ut-132) din Cosmografie, adevăratul conţinut „cosmografic“ al secţiunii / capitolului fiind „tăiat“, ori „împins“ / „aglomerat“ în următoarele

(desigur, toate fiind „cercetate cu atenţie inchizitorială şi harponate fără scăpare“, căci „odată trecute de anotimpurile hieronimic-prezbiteriene“, lucrarea creştinatoare de Cosmografie a cunoscut „anotimpurile şi mai aspre ale korrektor-ilor“ cu trecerea-i „tot în contul lui Hierönymus Presbyter din Freising-Bavaria“, ceea ce se relevă dintr-o nejustificată „serie de contradicţii“).

Potrivit „argumentelor interne“ din Cosmografie (466 d. H.) – „abreviata“, aşadar, avându-se în obiectivul cercetării doar atât cât a rămas şi s-a transmis dincoace de cumplita „cenzură de creştinare“ de pe la Anno Domini-763 −, încă se relevă şi structural, „mai aproape totul“, sub pecetea de aur a Zalmoxianismului, holografic, fireşte

(aidoma „fragmentului“ / „părţii“ de premeditat-spartă oglindă de mai poate reflecta aidoma „întregului“ de odinioară),

„ca holograme de genial întreg“, ca de operă enciclopedică în făurirea Drept-Zalmoxianului Donares (Aethicus Ister), pentru întreaga umanitate, „ca holograme de genial întreg“ de mai evidenţiază structurarea („Cosmografiei dintâi“) de parcă-i „extrem de valoroasa pilitură de fier“ ordonată pe alba coală ministerială de un neasemuit magnet-spirală-cât-ocolul-Pământului, cu sens unduit-mişcării după al acelor de clasic ceasornic, o spiră-magnet ale cărei puncte de tangenţă la fiecare topos îngăduie cu mare fidelitate, cu fineţe, radiografierea şi dezvoltarea înrăzărită a problemelor / capitolelor de orizont al cunoaşterii metaforice, cu amplificare permanentă (sincronic / diacronic, în planurile paralele, ori secante etc.), graţie şi unei „avangarde fenomenale“

(tot de orizont al cunoaşterii metaforice într-o agreabilă, dedus-dialectică orânduire spaţio-temporală „decisă“ de „buclele“ căii-spiral-maritim-planetare) :

(1-a) Sistem-de-fişe (Catalogul-de-A-Ţinut-Locului-Buna-Ordine / Explicatus Cathalocus Conpescuit – cf. Ut-762) / Jurnal (dintre orizonturile a cinci ani, 444465) : din Dacia Dunăreano-Pontică / Istria, prin Thracia, în Macedonia, la Pella, de unde se cercetează „urmele lui Alexandru Macedon cel Mare“, prin Frigia / BitiniaCappadocia / GalatiaPontusArmenia (cf. Ut-468 / Ut-720) Pillae Chosdronicae / Porţile Caspice (cf. Ut-368) − Hyrcania / Gorgania Bactria / Bactriana, până la Eschate / Alexandria şi Olchia (Olgy-Mongolia − cf. Ut-126, Ut-338 etc.), de unde se înaintează prin Murrenia (azi : Mörön-Mongolia − cf. Ut-338, Ut-342, Ut-348 etc.) − Lacus Murginacus / Murginachius (Lacul Baikal − cf. Ut-362, Ut-427, Ut-442 etc.), până în  Chormacinata > Kamceatka / Oceanus Sericus (Oceanul Chinei − cf. U-337; Ut-410 etc.) ;

(2-a) Poeme (dintre orizonturile a cinci ani, 448452, inspirate de genial-războinica personalitate a lui Alexandru Macedon cel Mare, de pitorescul locurilor / vetrelor de civilizaţie străbătute etc.) ;

(3-a) Sistem-de-fişe / Jurnal (dintre orizonturile a cinci ani, 453457) : cercetarea interdisciplinară (inclusiv pe bază de chestionare pentru teren) de peninsule, de insule, de strâmtori maritime, de sirte (bancuri de nisip), de alte arii / „gadepericulos-marinăreşti, din Marea Neagră, din Marea Marmara, din Marea Thraciei, din Marea Egee, din Marea Cretei, din Marea Ionică, din Marea Adriatică, din Marea Tireniană / Infernum Mare, din Marea Balearelor, dar şi de la ţărmul sudic al Mării Mediterane / Mare Nostrum, dintre insula Cipru şi Gibraltar, ori din cele de la ţărmul european al Atlanticului de Nord: Marea Celtică, Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Norvegiei etc. ;

(4-a) Alte poeme (dintre orizonturile a cinci ani, 453457, inspirate din pitorescul locurilor / vetrelor de civilizaţie străbătute etc.) ;

(5-a) Sistem-de-fişe / Jurnal (dintre orizonturile a cinci ani, 458 460): din Dacia Dunăreano-Pontică / Istria, prin Munţii Caucaz / Ararat (pe la solstiţiul de vară, 21 iunie 458, făcând ascensiuni şi cercetări lângă vârful muntelui Ararat, unde-i „simbolic-mitica Arcă a lui Noe modelată în gresie“ / cf. Ut-468, Ut-720 etc.), apoi tot pe urmele lui Alexandru Macedon cel Mare (dusîntors)“, prin Armenia, prin Imperiul Sassanid / Sassanian (Neo-Persan / Indo-Iranian) şi prin Indiape fluviul Gange, până la vărsarea-i în Golful Bengal ; la întoarcere în Dacia Ponto-Dunăreană / Istria pe calea „cea mai scurtă / rapid-sigură“, evident, tot prin capitala Imperiului Sassanid, Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre (Aethicus Ister) şi suita“ / „echipasa de Cavaleri ai Zalmoxianismului au fost primiţi ca oaspeţi la curtea regelui Peroz / Perozis I (după cum se certifică prin Ut-732) ;

(6-a) Alte poeme (dintre orizonturile a cinci ani, 458460, inspirate din pitorescul locurilor / vetrelor de civilizaţie străbătute etc.) ;

(7-a) Sistem-de-fişe / Jurnal (dintre orizonturile a cinci ani, 461 466) : rod al cercetărilor interdisciplinare de la Ocolul Pământului numai pe mări / oceane ;

(8-a) Cosmografie – impresionantă lucrare enciclopedică realizată de Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre (Aethicus Ister) în orizontul anului 466 d. H., pe baza anterioarelor sisteme de fişe, a cataloagelor / jurnalelor de bord, a chestionarelor etnologice de teren etc., inclusiv cele de la ocolul Pământului, mai întâi în limba-i maternă, pelasga > valaha, caligrafiată cu inconfundabilul pelasgo- > valaho-dac alfabet fonetic din 23 de litere, apoi, tălmăcindu-şi-o în limba latină − însă caligrafiată tot cu alfabet fonetic pelasgo- > valaho-dac − pentru un mai drept „circuit“ în tricontinentalul spaţiu latinofon al Imperiului Roman şi pentru „o mai mare siguranţă / rezistenţă în faţa plagiatorilor“. Această foarte valoros-necesară lucrare enciclopedică donaresiană a fost încredinţată de Catolica Biserică de sub sceptrul Papei de la Roma / Vatican, Paul I („Papa Paulus, Episcopus Romanus“), pe la anul 763 d. H., aşadar, după aproape trei secole de „receptare nedirijată“, meticulosului Hierönymus Presbyter din Freising-Bavaria, spre „haotizarea“ textelor revelatoare / indicatoare (interesaţilor receptori) de „căi conducătoare spre aurul, spre nestematele, spre tezaurele planetei“, spre o religios-doctrinară cenzură  − „a mai tot ce nu se referea la popoarele din Vechiul / Noul Testament“ −, cumplită cenzură „creştinizatoare“ totodată a fondului doctrinar-zalmoxian al cărţii, desemnată de prelaţi cu mai blândul termen, abreviere, cât şi spre „mascarea respectivei cenzuri“ prin comentarii (de cele mai multe ori căzându-se în ilaritate, ori în paştişă), sau prin interpolări creştinizatoare“, apelându-se la o droaie de citate din Biblie (de cele mai multe ori fără legătură cu donaresianul alineat / capitol „tăiat“, ori „ciopârţit-salvat“ din Cosmografie), lăsându-se / punându-se „la dispoziţia noilor generaţii“ o lucrare donaresiană „cu faţă creştin-catolică / ortodoxă“ ; etc.

Structurarea „în decadă de aur“ a Cosmografiei, de Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister), adică respectându-se „codul monoteist-tetradic al Zalmoxianismului, cu primele patru conducătoare formând cele două sacre perechi (DumnezeuMuma-Pământ / DaciaSoare Lună / Dochiana) în panoul central (1 + 2 + 3 + 4 = 10)“, aşadar, atât din orizontul anului 466 d. h. cât şi din orizontul anului 763 (cu insignifiante „adaosuri“ / „apendice“ pe la vreo două-trei titluri), se certifică peste veacuri şi de  Codices Phillippici, nr. 175 (infra; cf. RoVerz, 390 sq.) :

I. De informe materia (f. 1 = ed. Wuttke, p. 1) / „Despre Materia Informă“ ;

II. De Orbe > Urbe condita / „Despre Urbea / Roma întemeiată“ ;

 

 

Pagină-ms de pe la 763 d. H. din „abreviata“ Cosmografie, de Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister): V De artium plurimarum instrumenta (cf. VAeth, 73b).

 

III. De gentibus quae Vetus Testamentumnon habent / „Despre neamurile ce nu au Vechiul Testament ;

IV. De gentium peritia, insularumque positione... (= ed. p. 17 Gentes et insulas...) / „Despre cunoaşterea popoarelor şi despre poziţia (coordonatele) insulelor“ ;

V. De artium plurimarum instrumenta / „Despre podoabele celor mai multe meşteşuguri“ (v. supra, pagina-ms de pe la 763 d. H.) ;

VI. De navibus ignotis et eorum argumenta / „Despre nave necunoscute [nouă] şi despre motivele reale ale acestora“ ;

VII. De insulis gentium plurimarumque artium / „Despre insulele unor popoare şi despre mulţimea îndeletnicirilor acestora“ ;

VIII. De questionibus que alia scriptura non narrat ([...] De Gargania regione) / „Despre chestiuni pe care altă scriere nu le face cunoscute“ ([...] „Despre ţinutul Gargania“) ;

IX. De Terra et aquarum decursu vel venis aquarum / „Despre Pământ şi goana la vale a apelor, sau despre vene de ape“ ;

X. De flatu ventorum et aquarum motione / „Despre suflul vânturilor şi a apelor dinamică“.