România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

 

 

 Profesorul Gheorghe ZBUCHEA

(3 octombrie 1940-29 decembrie 2008).

Biobibliografie

 

Prof. univ. dr. Stoica LASCU

 

 

 

           

            În ultima zi a anului trecut a fost petrecut – de către familie, prieteni şi cunoscuţi, foşti studenţi şi doctoranzi – la cele veşnice, profesorul Gheorghe Zbuchea, de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Se punea capăt, astfel, mult prea devreme, traiectului vieţii unui autentic intelectual şi patriot român ce începuse în urmă cu aproape şapte decenii (la 3 octombrie 1940), în Transilvania, pentru ca trupul neînsufleţit al celui născut într-o zonă de veche tradiţie românească (Sebeş) să odihnească (de la 31 decembrie 2008), în apropierea Capitalei, pe malul lacului Căldăruşani, în cimitirul mănăstirii cu un trecut cultural atât de bogat şi preţios.

            Absolvent, în 1962, al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, considerat a fi o minte de excepţie între colegii de an nu mai puţin dotaţi – între care, bunii prieteni de o viaţă Constantin Buşe, Anca Ghiaţă, Nicolae Isar, Gheorghe Neacşu, Ioan Scurtu sau Radu-Ştefan Ciobanu (Vergatti), ori dispărutul mult prea devreme Mircea N. Popa –, tânărul ardelean va fi reţinut ca preparator la Catedra de Istorie Universală, Specialitatea: Istorie Medievală, recunoscându-se cu mândrie a fi discipol al profesorilor Andrei Oţetea, Mihai Berza şi Radu Manolescu, precum şi, mai târziu, al profesorilor, prieteni apropiaţi totodată, regretaţii Nicolae Ciachir şi Gheorghe I. Ioniţă. (N. Iorga însă – despre care a publicat mai multe studii şi articole –, va rămâne magistrul la a cărei operă ştiinţifică şi naţional-culturală se raporta necontenit ideatic[1].) Efectuarea, la Belgrad, a unui stagiu de documentare îl pune în relaţie nemijlocită cu mari personalităţi ale bizantinologiei (rusul G. Ostrogorski, ce trăia în capitala Iugoslaviei) şi balcanologiei (fostul revoluţionar, din 1914, sârbul Vaso Ciubrilovici); de la mentori de o asemenea anvergură ştiinţifică – pe care, mai apoi, cu diverse prilejuri confesive, îi aducea aminte cu multă căldură şi recunoştinţă –, tânărul universitar avea să deprindă rigoarea apelului la izvoare cu, deopotrivă, circumstanţierea largului context istoric ca atare. Avatarurile vieţii l-au dus însă, pe promiţătorul cercetător, să slujească, începând din 1977, învăţământul secundar din Capitală (la Grupul Şcolar Industrial „Griviţa Roşie”, respectiv Liceul „Mihai Viteazul”), pentru ca să revină în rândurile corpului didactic al Facultăţii de Istorie după 1990, în calitate de conferenţiar şi – din 1999 – profesor universitar.

            Devotat slujitor al Muzei Clio, inclusiv prin numeroase acţiuni de popularizare şi apreciată publicistică istorică[2], profesorul Gh. Zbuchea (la 29 martie 1996 susţine lucrarea de doctorat cu titlul România şi lumea sud-est europeană în ajunul primului război mondial) este autorul a valoroase volume privind locul şi rolul României în Balcani – pentru monografia România şi războaiele balcanice 1912-1913 (apărută în 1999) primind Premiul „N. Iorga” al  Academiei Române –, a trecutului şi problematicii de azi ale românilor din jurul graniţelor Statului Român (românii timoceni, cu deosebire).

Profesorul Gh. Zbuchea s-a numărat, totodată, printre istoricii cei mai apropiaţi, sufleteşte şi ştiinţificeşte, de problematica istorică şi contemporană a românilor balcanici (aromânii şi meglenoromânii)[3], cărora le-a dedicat cărţi şi numeroase studii şi articole, pe care i-a reprezentat în diverse conclavuri naţionale şi internaţionale, inclusiv în calitate de prim-vicepreşedinte (în perioada 2005-2006 a fost şi preşedinte ad-interim) al Consiliului de Conducere al Societăţii de Cultură Macedo-Române. Regretatul dispărut a militat până în ultimele clipe, inclusiv de pe patul de spital, pentru transpunerea în viaţă a proiectelor sale ştiinţifice şi civice, puse în slujba cunoaşterii trecutului istoric al românilor – nord- şi sud-dunăreni, a istoriei statelor din sud-estul european, prin lucrările sale el impunându-se drept unul dintre cei mai cunoscuţi balcanologi români din zilele noastre.

            Îndrumător competent şi altruist a sute profesori din învăţământul liceal (în calitate de coordonator ştiinţific la lucrările pentru Gradul Didactic I), studenţi, masteranzi şi doctoranzi (inclusiv din străinătate), profesorul-patriot Gheorghe Zbuchea – unul dintre cei mai entuziaşti şi inimioşi animatori ai Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni şi al Congreselor Spiritualităţii Româneşti (ale căror vicepreşedinte, de asemenea, le-a fost) – rămâne, totodată, în memoria celor care l-au cunoscut, ca om de mare delicateţe sufletească, devotat familiei, prieten şi preţios sfătuitor al românilor de pretutindeni.

             

Bibliografie

 

Cărţi

 

a) Unic autor

            România şi lumea sud-est europeană în ajunul primului război mondial. Rezumatul tezei de doctorat. Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Gheorghe I. Ioniţă (Universitatea Bucureşti. Facultatea de Istorie), f.e., Bucureşti, 1995 /24 pp./.

            O istorie a românilor din Peninsula Balcanică. Secolul XVIII-XX, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 1999 /306 pp./.

România şi războaiele balcanice 1912-1913. Pagini de istorie sud-est europeană, Editura Albatros, Bucureşti, 1999 /458 pp./[4].

România şi lumea sud-est europeană la începutul secolului al XX-lea (1900-1912), Editura Paco, Bucureşti, 1999 /194 pp./[5].

Istoria Iugoslaviei. Prefaţă de Florin Constantiniu, Editura Corint (col. Microsinteze. 16), Bucureşti, 2001 /168 pp./.

Românii şi Balcanii în Epoca Modernă (1804-1918), Fundaţia „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003 /164 pp./.

Românii timoceni – scurtă istorie. Rumini a timockoj – kratka istorija, Editura Mirton, Timişoara, 2002 /184 pp./.

 

b) Coautor

Radu Manolescu, Valeria Costăchel, Florica Căzan, Gheorghe Z b u c h e a, Istoria evului mediu, vol. I Feudalismul timpuriu (Universitatea din Bucureşti. Facultatea de Istorie), Centrul de multiplicare al Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1972 /300 pp./[6] (Gheorghe Z b u c h e a: Slavii de sud în secolele VI-XI, pp. 171-204; Slavii de apus în secolele VI-XI, pp. 205-223; Cultura slavilor de apus şi răsărit, pp. 275-281).

Mihai Berza, Radu Manolescu (coord.), Valeria Costăchel, Florentina Cazan, Gheorghe Z b u c h e a, Istoria evului mediu, vol. II Feudalismul dezvoltat. Partea I (Universitatea din Bucureşti. Facultatea de Istorie), Tipografia Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1974 /476 pp./ (Gheorghe Z b u c h e a, Bulgaria în secolele XI-XIV, pp. 325-339; Popoarele Iugoslaviei în secolele XII-XV, pp. 340-367; Cultura în Bulgaria în secolele XI-XV, pp. 457-461; Cultura popoarelor iugoslave în secolele XI-XV, pp. 461-468; Cultura în Albania în secolele XII-XV, pp. 468-469).

Radu Manolescu (coord.), Mihai Guboglu, Gheorghe Z b u c h e a, Istoria evului mediu, vol. 2. Partea 2 (Universitatea din Bucureşti. Facultatea de Istorie), Centrul de multiplicare al Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1975 /252 pp./ (Gheorghe Z b u c h e a: China în evul mediu, pp. 5-59; Japonia în evul mediu, pp. 60-87; Africa neagră în evul mediu, pp. 197-213; America precolumbiană, pp. 214-249).

Radu Manolescu (coord.), Oraşul medieval. Culegere de texte. Autori: Mihai Guboglu, Florentina Căzan, Stelian Brezeanu, Mihai Maxim, Gheorghe Z b u c h e a (Universitatea din Bucureşti. Facultatea de Istorie), Centrul de multiplicare al Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1976 /304 pp./.

Radu Manolescu (coord.), Mihai Berza, Valeria Costăchel, Mihai Guboglu, Florentina Cazan, Mihai Maxim, Gheorghe Z b u c h e a, Istoria evului mediu, vol. III Feudalismul dezvoltat (Universitatea din Bucureşti. Facultatea de Istorie-Filozofie), Centrul de multiplicare al Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1978 /496 pp./ (Gheorghe Z b u c h e a, Popoarele din sud-estul Europei în secolele XVI-XVII, pp. 359-394; Cultura popoarelor din sud-estul Europei, pp. 470-477 /Cultura bulgară, pp. 470-473; Cultura popoarelor iugoslave, pp. 473-476; Cultura albanezilor, pp. 476-477/).

Stelian Brezeanu, Constantin Iordan, Horia C. Matei, Tudor Teoteoi, Gheorghe Z b u c h e a, Relaţiile româno-elene. O istorie cronologică. Cuvânt înainte de Virgil Cândea membru al Academiei Române, Editura Omonia, Bucureşti, 2002 /390 pp./ (Gheorghe Z b u c h ea, Relaţiile româno-elene în epoca formării statelor naţionale în Europa de Sud-Est şi a emancipării politice de sub stăpânirea otomană 1821-1913, pp. 171-224).

xxx Istoria românilor (Academia Română. Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie), vol. III (2001), vol. VII (2003), vol. VIII (2003), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001, 2003; respectiv: III Genezele româneşti. Coordonatori: Acad. Ştefan Pascu, Acad. Răzvan Theodorescu /696 pp. + 41 pl./. Autori: (...), Gheorghe Z b u c h e a: Revenirea Imperiului Bizantin la Dunărea de Jos, pp. 271-288; vol. VII, tom I Constituirea României moderne (1821-1878). Coordonator: Acad. Dan Berindei /974 pp. + 48 pl./. Autori: (....), Gheorghe Z b u c h e a: Românii din dreapta Dunării (1821-1848), pp. 227-229, 238-240; Românii din dreapta Dunării (1848-1878), pp. 798-801, 810-812; vol. VII, tom II De la Independenţă la Marea Unire (1878-1918). Coordonator: Acad. Gheorghe Platon /694 pp. + 40 pl./. Autori: (...) Gheorghe Z b u c h e a: Românii din dreapta Dunării (1878-1914), pp. 377-385, 392-393; vol. VIII România întregită (1918-1940). Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, coordonator, dr. Petre Otu, secretar /858 pp. + 48 pl./. Autori: (...), Gheorghe I. Ioniţă, Gheorghe Z b u c h e a, Românii din afara hotarelor ţării, pp. 599-626. 

Gheorghe Z b u c h e a, Aurel Papari, Românii în lumea Balcanilor, Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 2003 /180 pp./.

Gheorghe Z b u c h e a, Cezar Dobre, Diaspora românească. Pagini de istorie. Prefaţă de Victor Crăciun /pp. 1-12/, vol. I (până la 1918), Editura Lucman, Bucureşti, 2003 /310 pp./.

Ecaterina Lung, Gheorghe Z b u c h e a, Istorie medie universală, vol. I Europa medievală (secolele V-XV), Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2003 /300 pp./[7]

            xxx Istoria Senatului României (Parlamentul României. Senat) (col. Senatul României/1). Coordonarea volumului: Nicolae Văcăroiu, Constantin Sava. Îngrijirea ediţiei: Ilie Manole, Constantin Monac. Autori: (... /29/), Gheorghe Z b u c h e a, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Bucureşti, 2004 /895 pp./ (Gh. Z b u c h e a: Începuturile liberalismului reformist, pp. 155-182).

            xxx O istorie a românilor de pretutindeni /vol. I De la rădăcini până la 1947/, de Prof. dr. Mircea Dogaru, Prof. dr. Gheorghe Z b u c h e a. Coordonator şi Cuvânt înainte: Prof. dr. Victor Crăciun. Prefaţă: Adrian Păunescu (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), f.e., f.l. /Bucureşti/, 2004 /382 pp. + 16 pp. ill./; vol. II Crestomaţie privind românii din Basarabia, Bucovina, Rusia şi spaţiul fost sovietic, alcătuită de Prof. dr. Victor Crăciun, Prof. dr. Gheorghe Z b u c h e a. Cu un Cuvânt înainte de Prof. dr. Victor Crăciun (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), f.e., Bucureşti, 2005 /296 pp. + 16 pp. ill./ (Gheorghe Z b u c h e a, Românii de dincolo de Nistru şi din spaţiul exsovietic, pp. 251-255); vol. III Crestomaţie privind românii din comunităţile istorice din jurul ţării alcătuită de Prof. dr. Victor Crăciun, Prof. dr. Gheorghe Z b u c h e a. Cu un Cuvânt înainte de Prof. dr. Victor Crăciun (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), f.e., f.l. /Bucureşti/, 2005 /354 pp. + 16 pp. ill./ (Gheorghe Z b u c h e a, Concluzii. Românii din Balcani: prezent şi perspective, pp. 333-346); vol. IV Românii din Europa: Franţa, Italia, Spania. Crestomaţie privind românii de pretutindeni alcătuită de Prof. dr. Victor Crăciun Prof. dr. Gheorghe Z b u c h e a. Argument de prof. dr. Victor Crăciun (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Congresul Spiritualităţii Româneşti), Editura Semne, f.l. /Bucureşti/, 2007 /216 pp. + 9 pp. ill./ (Gh. Z b u c h e a – Comunităţi româneşti în lume. Franţa: pp. 28-31; Românii pe baricadele Parisului la 1848: pp. 60-63; Unirea Principatelor a fost pregătită şi de emigraţie, pp. 64-66; Al.I. Cuza un deceniu şi jumătate pribeag prin Europa, pp. 67-69; Elena Văcărescu (1864-1947), ambasadoarea sufletului românesc, pp. 70-71; Emigraţia română în Occident şi realizarea unităţii naţionale, pp. 72-75; Martha Bibescu, pp. 149-154; Comunităţi româneşti în lume: spaţiul italo-iberic, pp. 155-159; Dora D’Istria – o celebritate europeană a veacului XIX, pp. 160-162; Românii din Italia în anii primului război mondial, pp. 163-169); vol. V Românii din America. Crestomaţie privind românii de pretutindeni alcătuită de Prof. dr. Victor Crăciun, Prof. dr. Gheorghe Z b u c h e a. Cuvânt înainte de prof. dr. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Congresul Spiritualităţii Româneşti), Editura Semne, f.l. /Bucureşti/, 2006 (sic!) /324 pp. + 8 pp. ill./ (Gh. Z b u c h e a, George Pomuţ – românul sărbătorit anual de americani, pp. 122-125; Românii americani şi crearea României Mari, pp. 133-135; Comunităţi româneşti în SUA şi Canada, pp. 256-259; Iuliu Popper, explorator şi întreprinzător în spaţiul latino-american, pp. 292-294; Românii în spaţiul latino-american, ieri şi azi, pp. 295-297).   

Gheorghe Z b u c h e a, Cezar Dobre, Românii timoceni. Destin istoric şi documente, vol. I-III, Editura DC Promotions, Bucureşti, 2005 /258 pp. + 202 pp. + 188 pp./ (vol. I[8], /Postfaţă: Prof. dr. Victor Crăciun Preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, pp. 251-255/).

 Gheorghe Z b u c h e a, Cezar Dobre, Români în lume. Secolul XX, vol. I Cuvânt înainte de Victor Crăciun /pp. I-XII/; vol. II Documente, Colias (col. imagines vocis. Seria Albastra), Bucureşti, 2005 /254 pp. + 260 pp./.

Dan Dungaciu (coord.), (...), Gheorghe Z b u c h e a, România şi românii din jurul ei, vol. I, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Bucureşti, 2006 /254 pp./.

            Atlas istoric. De la Dacia şi Imperiul Roman la România. Coordonatori şi autori: Victor Crăciun, Gheorghe Z b u c h e a. Cuvânt înainte: Traian Băsescu, preşedintele României. Prefaţă: acad. Dan Berindei (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), Editura Heliopolis, Bucureşti, 2006 /156 pp./.

xxx Congresele Spiritualităţii Româneşti. Ediţia a IX-a. Ediţie alcătuită şi coordonată de Gheorghe Z b u c h e a /(Gh. Z b u c h e a – Introducere. Congresele Spiritualităţii Româneşti, pp. 7-14/ (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), Editura Semne, f.l. /Bucureşti/, f.a. /2006/ /396 pp./; xxx Congresele Spiritualităţii Româneşti. Ediţia a X-a. Ediţie alcătuită şi coordonată de: Gheorghe Z b u c h e a /Cuvânt înainte: Prof. dr. Victor Crăciun/ (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), Editura Semne, f.l. /Bucureşti/, f.a. /2007/ /552 pp. + 8 pp. ill./; xxx Congresele Spiritualităţii Româneşti. Ediţia a XI-a. Ediţie alcătuită şi coordonată de: Cristiana Crăciun şi Gheorghe Z b u c h e a /Cuvânt înainte: Prof. dr. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. În loc de postfaţă: Congresul Spiritualităţii Româneşti, Ediţia a XI-a: Prof. univ. dr. Gh. Z b u c h e a, vicepreşedinte al Congresului Spiritualităţii Româneşti şi al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretudindeni/ (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), Editura Semne, f.l. /Bucureşti/, 2007 /478 pp. + 8 pp. ill./. 

            Ecaterina Lung, Gheorghe Z b u c h e a, Structuri etno-politice şi economico-sociale în Evul Mediu. Europa medievală (secolele V-XV) (Universitatea Spiru Haret), Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2007 /316 pp./[9].

             Victor Crăciun, Mircea Dogaru, Gh. C. Marinescu, Ion Mărgineanu, Gheorghe Z b u c h e a, Alba Iulia şi Unitatea Românilor de Pretutindeni. O istorie a unirilor şi întrunirilor românităţii. Cu un Cuvânt Înainte de Ion Dumitrel, Preşedintele Consiliului Judeţean Alba (Liga pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), Editura Semne, f.l. /Bucureşti/, 2007 /390 pp. 390/. Gheorghe Z b u c h e a: cap. V Unirea Principatelor sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, pp. 91-107; cap. VI Înfăptuirea Marii Uniri – etape, pp. 109-121; cap. VII Marea Unire făurită şi de românii de pretutindeni, pp. 123-138; cap. IX România după 1920, pp. 221-234). 

Gheorghe Z b u c h e a, Constantin Buchet, Românii din afara graniţelor României, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2008 /216 pp./.    

            Ecaterina Lung, Gheorghe Z b u c h e a, Civilizaţie şi cultură în Evul Mediu (Universitatea Spiru Haret), Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2008 /256 pp./.

            Gheorghe Z b u c h e a, Manuela Dobre, Istoria Bizanţului (Universitatea Spiru Haret), Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2009 /sub tipar/.

 

c) Coordonator

Stelian Brezeanu, Gheorghe Z b u c h e a (coord.), Românii de la sud de Dunăre. Documente (Arhivele Naţionale ale României), f.e., Bucureşti, 1997 /400 pp./[10].

Gheorghe Z b u c h e a (coord.), Margareta Arsenescu, Manuela Dobre, Mihai Opriţescu, Istoria românilor. Îndrumar pentru admitere. Învăţământul superior de stat şi particular, Editura Eficient, Bucureşti, 1997 /304 pp./.

            Unirea Dobrogei – 130 de ani. Volum coordonat de prof. Cristiana Crăciun, prof. dr. Gheorghe Z b u c h e a (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), Editura Semne, Bucureşti, 2008 /292 pp./. 

 

d) Colaborator

xxx Românii din afara graniţelor. Ediţie de documente îngrijită de Corneliu-Mihail Lungu. Au colaborat: Ioana Gheorghe, Gheorghe Ioniţă, Ioana Alexandra Negreanu, Silvia Popovici, Gheorghe Z b u c h e a (Arhivele Naţionale ale României), Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 2001 /336 pp./.

 

 

Prefeţe/postfeţe

Corneliu Radeş, Teste de evaluare a cunoştinţelor privind istoria universală. Recomandate: candidaţilor la admiterea în instituţiile de învăţământ superior din întreaga ţară cu profilul istorie; cadrelor didactice din învăţământul gimnazial şi liceal în procesul instructiv-educativ curent şi pentru propria perfecţionare; elevilor liceelor de specialitate; tuturor iubitorilor de istorie /Gheorghe Z b u c h e a, Aestimatio, p. 3/, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, f.a. /1997/ /160 pp./.

            Justin Tambozi, Nelu Badea, Mihai Viteazul. Proiect de lege privind instituirea medaliei comemorative ,,400 de ani de la Unirea Ţărilor Române sub sceptrul lui Mihai Viteazul”. Scrisoare privitoare la oportunitatea sanctificării lui Mihai Viteazul /Gheorghe Z b u c h e a, Argument, pp. 5-7/ (Fundaţia Societatea Academică Moscopolitană) /Culegere de texte/, Editura Justin & George Justinian Tambozi, Editura Cartea Aromână, Constanţa, 2000 /248 pp./.

            Ioan M. Cardula, Istoria armănjlor /Gheorghe Z b u c h e a, Referat, p. 13/. Editsia a II-a revidzută shu adăvgată, Editura Sammarina, Constantsa, 2001 /206 pp. + 2 h./.

            Justin Tambozi, Elena Anastasia Tambozi, George Justinian Tambozi, Enciclopedia mundi macedonici (Enciclopedia aromână) /Răzvan Theodorescu, Cuvânt înainte, pp. 1-2; Justin Tambozi, Argument, pp. 3-5; Hristu Cândroveanu, Un Cuvânt înainte, pp. 6-7; Gheorghe Z b u c h e a /Cuvânt înainte/, Aromânii prin istorie între afirmare şi înstrăinare, pp. 9-17; Jipa Rotaru, Argument, pp. 18-19/ (Societatea Academică Moscopolitană), Editura Justin şi George Justinian Tambozi, Bucureşti, 2001 /700 pp./.

Plamen Pavlov, Iordan Ianev, Daniel Cain, Istoria Bulgariei. Prefaţă: Gheorghe Z b u c h e a /pp. 5-7/, Editura Corint (col. Microsinteze. 29), Bucureşti, 2002 /192 pp./.

Kopi Kyçyku, Istoria Macedoniei. Prefaţă de Gheorghe Z b u c h e a /pp. 5-10/, Editura Corint (col. Microsinteze. 60), Bucureşti, 2003 /120 pp./.

Adina Berciu-Drăghicescu, Maria Petre, Şcoli şi biserici din Peninsula Balcanică. Documente (1864-1948). Adunarea şi selecţionarea documentelor, introducerea, bibliografia şi indicii de: ... Prezentul volum a fost realizat în urma documentării la Arhiva Ministerului Afacerilor Externe şi la Arhivele Naţionale Istorice Centrale /Prefaţă. Şcoală şi biserică la românii din Balcani: Gheorghe Z b u c h e a, pp. 7-8/, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2004 /668 pp. (226 doc.)/.

Constantin Burileanu, De la românii din Albania. Ediţie îngrijită şi prefaţată de Gabriela Boiangiu, Gabriel Croitoru. Postfaţă de Gheorghe Z b u c h e a /pp. 300-304/, Editura Scrisul Românesc (col. Români uitaţi), Craiova, 2005 /308 pp./.

George Ungureanu, Chestiunea Cadrilaterului. Interese româneşti şi revizionism bulgar (1938-1940) /Prefaţă de Gheorghe Z b u c h e a, pp. 9-10/, Ars Docendi, Bucureşti, 2005 /158 pp./.

Robert Stănciugel, Banatul la începutul secolului XX. Aspecte geo-politice româno-iugoslave. Prefaţă de Gheorghe Z b u c h e a /O altfel de prefaţă (Despre Banat în secolul XX), pp. I-IX/, Editura DC Promotions, Bucureşti, 2005 /166 pp. + 11 h./.

Robert Stănciugel, Monica Liliana Bălaşa, Dobrogea în secolele VII-XIX. Evoluţie istorică /Cuvânt înainte: Prof. univ. dr. Gheorghe Z b u c h e a, pp. I-V/, Editura DC Promotions, Bucureşti, 2005 /258 pp./.

Ion Vulpe,  Vlahuria – Ţara din Vis, op. 2 80 de ani de la colonizarea Cadrilaterului, Editura Semne, Bucureşti, 2005 /428 pp./ (Gh. Z b u c h e a /Prefaţă/, Adevărul despre colonizarea aromânilor în Dobrogea Nouă, pp. 3-7).

Victor Crăciun, Nicolae Iorga, scriitorul. Prefaţă de Gheorghe Z b u c h e a, Editura Semne, Bucureşti, 2005 /142 pp./.

Diana Nedelcea Cotescu, Biserica românească din Serbia. Cuvânt înainte: acad. Florin Constantiniu. Postfaţă: prof. univ. dr. Gheorghe Z b u c h e a /pp. 433-435/ /Cu părinteasca binecuvântare, Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cop. IV/, Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, 2006 /434 pp./.

Adina-Berciu Drăghicescu, Maria Petre, Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică. Documente (1918-1953), vol. II Adunarea şi selecţionarea documentelor, introducerea, bibliografia şi indicii de: ... Prezentul volum a fost realizat în urma documentării la Arhiva Ministerului Afacerilor Externe şi la Arhivele Naţionale Istorice Centrale /Cuvânt înainte: prof. univ. dr. Gheorghe Z b u c h e a, preşedintele Societăţii de Cultură macedo-române, pp. 5-6/, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006 /708 pp. (353 doc.)/.

xxx Românii din afara graniţelor ţării. Coordonate istorice şi naţionale în cadrul european. Simpozion internaţional Iaşi-Cahul-Chişinău. 1-4 noiembrie 2007. Volum editat de Iulian Pruteanu-Isăcescu & Mircea-Cristian Ghenghea. Prefaţă de Iulian Pruteanu-Isăcescu. Postfaţă de Gheorghe Z b u c h e a /pp. 387-388/ (Despărţământul Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi), Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2007 /390 p. +  4 pp. ill./.   

Dragisa Kostandinovic-Traian, Românii din nord-estul Serbiei între anii 1804-1948. Cu o Prefaţă de Prof. dr. Victor Crăciun /pp. 5-13/ şi o Postfaţă de Prof. dr. Gheorghe Z b u c h e a /pp. 247-251/ (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), Editura Semne, Bucureşti, 2008 /256 pp. + 8 ill./.

Robert Stănciugel, Lumea balcanică în viziunea şi activitatea diplomatului Vasile Stoica. Prefaţă de prof. univ. dr. Gheorghe Z b u c h e a /pp. 5-12/ /Lia-Maria Stoica, Postfaţă: Qui prodest?, p. 285/, (Prima ediţie), Colias (col.: imagines vocis. Seria Verde: studii), Bucureşti, 2008 /664 pp. (Anexe [documente xerografiate], pp. 287-661)/. 

 

            Studii  

 

a) în reviste de specialitate

Bizantinologia la Universitatea din Bucureşti, în „Analele Universităţii «C.I. Parhon» /din Bucureşti/. Seria Ştiinţe Sociale. Istorie”, XIV, 1965, pp. 111-123 /coautor: Eugen Stănescu/.

Structura socială a Imperiului bizantin (secolele IV-XV), în „Studii şi articole de istorie”, XVI, 1970, pp. 65-91 /coautor: Eugen Stănescu/.

România şi regele Carol I în anul 1914. Documente, în „Erasmus”, /IV/, nr. 6, 1996, pp. 47-55.

Ante Pavelici, în „Dosarele istoriei”, III, nr. 11 (27), 1998, pp. 45-47.

Moartea lui Boris III al Bulgariei, în „Dosarele istoriei”, III, nr. 4 (20), 1998, pp. 11-14.

Romanians and Mount Athos in the Beginning of the XX-th Century, în „Analele Universităţii din Bucureşti. Istorie”, XLVII, 1998, pp. 65-79.

Românii timoceni, în „Dosarele istoriei”, III, nr. 6 (22), 1998, pp. 43-48.

Stalinism şi titoism, în „Dosarele istoriei”, III, nr. 3 (20), 1998, pp. 3-11.

Belgrad: Lovitura de stat din martie 1941, în „Dosarele istoriei”, IV, nr. 1 (29), 1999, pp. 21-23.

Kosovo, în „Magazin istoric”. Serie nouă, XXXIII, nr. 5 (398), 1999, pp. 33-36.

L’Italie et les Macédo-roumains au vingtičme sičcle, în „Annuario dell «Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia»”, 1999, pp. 101-112[11].

O istorie sud-est europeană: stratioţii, voinicii, vitejii. Încercare de istorie comparată, în „Analele Universităţii Spiru Haret. Istorie”, II, 1999, pp. 117-140.

România şi lumea sud-est europeană în ajunul primului război mondial, în „Studii şi articole de istorie”, LXIV, 1999, pp. 43-53.

Cadrilater 1940, în „Studii şi articole de istorie”, LXV, 2000, pp. 147-162.

Constantin Papanace (1904-1985). Repere pentru o necesară biografie legionară, în „Dosarele istoriei”, V, nr. 9 (49), 2000, pp. 34-37.

Destinul istoric al românilor din dreapta Dunării, în „Analele Universităţii Spiru Haret. Istorie”, nr. 3, 2000, pp. 25-39.

Istroromânii – un grup mic dar cu suflet mare, în „Magazin istoric”. Serie nouă, XXXIV, nr. 3 (408), 2000, pp. 49-53.

Sânge şi lacrimi în spaţiul iugoslav /1918-1999/, în „Dosarele istoriei”, V, nr. 3 (55), 2000, pp. 36-42.

Slovenia, în „Magazin istoric”. Serie nouă, XXXIV, nr. 8 (413), 2000, pp. 70-74.

The Istro-Romanians. Notes regarding their historical Past, în „Analele Universităţii Bucureşti. Istorie”, XLIX, 2000, pp. 3-15[12].

Tratatul de la Craiova – parte integrantă a Dictatului de la Viena, în „Document”, III, nr. 2 (10), 2000, pp. 25-32.

Românii din afara hotarelor statului român, în „Document”, IV, nr. 1, 2001 pp. 25-31.

Nicolae Iorga şi aromânii, în „Analele Universităţii Spiru Haret. Istorie”, nr. 4-5, 2001-2002, pp. 35-59.

Cadrilater = Dobrogea de Sud, în „Dosarele istoriei”, VII, nr. 1 (65), 2002, pp. 2-11.

Voivodina, ţara dintre Dunăre şi Tisa, în „Magazin istoric”, XXXVI, nr. 8 (439), 2002, pp. 33-37.

1967-1968. Îndemnuri şi sfaturi de peste Ocean pentru Ceauşescu. Anghel Rugină – un glas în pustiu, în „Dosarele istoriei”, VII, nr. 2, 2002, pp. 44-51.

Românii din Timoc în timpul celui de-al doilea război mondial, în „Document”, V, nr. 2, 2002, pp. 53-57; „Revista arhivelor”, LXV, nr. 1-2, 2003, pp. 167-173.

1955: Apelul mitropolitului Visarion Puiu, în „Dosarele istoriei”, VIII, nr. 9 (85), 2003, pp. 21-23.

             Putna 2004. 2004 Anul omagial Ştefan cel Mare, în „Dosarele istoriei”, IX, nr. 7 (95), 2004, pp. 14-16.

Tratatul de la Craiova parte a dictatului de la Viena, în „Magazin istoric”, XXXVIII, nr. 9, 2004, pp. 28-31.

Atitudinea statului român faţă de problema macedoneană în anii 1903-1913, în „Hrisovul”. Serie nouă, X-XI, 2005, pp. 137-146.

Borbata na aromanţite za organiziranje na sopstven ţrkoven jivot (1892-1914), în „Dokumenti” /Skopje/, II, nr. 1 (5), 2005, pp. 34-62[13].

 Iradeaua libertăţii dată de Abdul Hamid în 1905, în „Magazin istoric”. Serie nouă, XXXIX, nr. 5 (458), mai 2005, pp. 49-53.

 

b) în volume colective

             

Arabes et byzantins sur la frontiere orientale au temps de Michel II et Theophile, în  XIV-e Congrčs international des études byzantines, Bucarest, 6-12 septembre 1971. Résumés-Communications, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucuresti,  1971,  pp. 344-346.

Nicolae Iorga – istoric al lumii bizantine, în xxx Lumea Bizanţului. Volum pregătit în întâmpinarea celui de-al XIV-lea Congres internaţional de istorie bizantină (Bucureşti, 6-12 septembrie 1971) de către revista „Magazin istoric” – coordonator dr. Cristian Popişteanu. (Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Col. Biblioteca de Istorie), f.e., Bucureşti, 1972, pp. 72-76.

            Sur la situation interieure de l’Empire de Trébizonde au XIII-e sičcle, în XV-e Congrčs international des études byzantines. Communications, Athčnes, 1976.

           

România în sud-estul Europei în contextul luptei naţionale la începutul secolului al XX-lea, în xxx Pagini de istorie. Studii şi comunicări, vol. I, f.e., Bucureşti, 1990, pp. 151-161.

Lupta naţională a românilor de peste Dunăre în condiţiile războaielor balcanice. Fragmente[14], în xxx Contribuţia românilor la îmbogăţirea tezaurului cultural în Balcani /xxx Cuvânt introductiv/ (Fundaţia Culturală Română. Seria „Colocvii”), f.e., f.l. /Bucureşti/, f.a. /1992/, pp. 79-84.

Problema bisericească la aromâni (1878-1914), în xxx Perenitatea vlahilor în Balcani. Istorie si civilizatie aromânească.  25-26 august 1995, Constanta-România (Fundatia Cultural-Stiintifică Aromână „Andrei Saguna”, Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 1995, pp. 79-85.

România şi naşterea statului albanez, în „Anuar «Albanezul» 401” /Supliment al revistei „Albanezul”/, 1996, pp. 57-67.

Problema aromânilor în timpul celui de al doilea război mondial, în xxx Perenitatea vlahilor în Balcani. Istorie si civilizatie aromânească. Ediţia a II-a 29-30 august 1996, Constanta-România (Fundatia Cultural-Stiintifică Aromână „Andrei Saguna”), Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 1996, pp. 7-21[15].

Unele consideraţii privind istoria românilor de peste Dunăre, în Zoe Petre and Stelian Brezeanu (eds.), Omagiu Radu Manolescu. Miscellanea in honorem Radu Manolescu emerito, Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 1996, pp. 319-330.

Aspecte ale vieţii şi luptei naţionale a românilor din Peninsula Balcanică până la războaiele balcanice, în xxx Perenitatea vlahilor în Balcani. Istorie si civilizatie aromânească. Ediţia a III-a 28-29 august 1997, Constanta-România (Fundatia Cultural-Stiintifică Aromână „Andrei Saguna”),  Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 1997, pp. 101-117.

Românii din Peninsula Balcanică în timpul marii conflagraţii mondiale, în xxx Timpul istoriei. I Memorie şi patrimoniu. In honorem emeritae Ligia Bârzu. Volum îngrijit de Miron Ciho, Vlad Nistor, Daniela Zaharia (Universitatea Bucureşti – Facultatea de Istorie. Centrul de Istorie Comparată a Societăţii Antice), Bucureşti, f.a. /1997/, pp. 367-383[16].

Aromânii după al doilea război mondial (aspecte istorice şi politice), în xxx Perenitatea vlahilor în Balcani. Istorie si civilizatie aromânească. Ediţia a IV-a 28-29 august 1998, Constanta-România (Fundatia Cultural-Stiintifică Aromână Andrei Saguna), Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 1998, pp. 57-71[17].

Românii de la sud de Dunăre în vremea crizei balcanice din anii 1912-1913, în xxx Timpul istoriei. II Memorie şi patrimoniu. Profesorului Dinu C. Giurescu. In honorem emeriti Dinu C. Giurescu. Volum îngrijit de Ioan Scurtu şi Mihai Sorin Rădulescu (Universitatea din Bucureşti), Bucureşti, 1998, pp. 262-283.

Românii din Peninsula Balcanică şi Tratatul de Pace de la Bucureşti din anul 1913[18], în Caleidoscop aromân /Ediţie îngrijită şi Cuvânt înainte de Hristu Cândroveanu/, vol. 1, Editura Fundaţiei Culturale Aromâne „Dimândarea Părintească”, Bucureşti, 1998, pp. 302-314.

Între politică şi diplomaţie. Opţiunile statelor balcanice în anii 1914-1916, în xxx, Evoluţia relaţiilor politice şi militare în Europa Centrală şi de Sud-Est în sec. XX, Bucureşti, 1999.

Lupta pentru organizarea unei vieţi bisericeşti aromâne[19], în Caleidoscop aromân /Ediţie îngrijită şi prefaţată de Hristu Cândroveanu/, vol. 2, Editura Fundaţiei Culturale Aromâne „Dimândarea Părintească”, Bucureşti, 1999, pp. 8-33.

Nationalisms and national ideas in the nineteents and twentieth century South-Est Europe, în  Răzvan Theodorescu (ed.), Politics and Culture in South-Est Europe (UNESCO-CEPES), Bucharest, 1999, pp. 202-228.

Autohtonia şi continuitatea românilor timoceni, în Tudor Teoteoi, Bogdan Murgescu, Şarolta Solcan (eds.), Faţetele istoriei. Existenţe, identităţi, dinamici. Omagiu academicianului Ştefan Ştefănescu,  Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2000, pp. 37-54.

Creştinii din Peninsula Balcanică şi Mihai Viteazul, în Justin Tambozi, Nelu Badea, Mihai Viteazul. Proiect de lege privind instituirea medaliei comemorative ,,400 de ani de la Unirea Ţărilor Române sub sceptrul lui Mihai Viteazul”. Scrisoare privitoare la oportunitatea sanctificării lui Mihai Viteazul /Argument: Gheorghe Z b u c h e a, pp. 5-7/ (Fundaţia Societatea Academică Moscopolitană) /Culegere de texte/, Editura Justin & George Justinian Tambozi, Editura Cartea Aromână, Constanţa, 2000, pp. 239-246[20].

N. Batzaria, omul politic[21], în xxx Caleidoscop aromân /Ediţie îngrijită de Hristu Cândroveanu/, vol. 4, Editura Fundaţiei Culturale Aromâne „Dimândarea Părintească”, Bucureşti, 2000, pp. 20-26.

Originea macedo-românilor. Evoluţia unei controverse milenare între ştiinţă şi politică, în xxx Perenitatea vlahilor în Balcani. Istorie si civilizatie aromânească. Editia a VI-a. 25-26 August 2000 (Fundaţia Cultural Ştiinţifică Aromână Andrei Şaguna), Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 2000, pp. 163-169.

            Ortodoxie şi etnicitate în gândirea şi acţiunea lui Andrei Şaguna, în Justin Tambozi, Atena Tambozi, George Justinian Tambozi, Andrei Şaguna. Apostol al românilor ortodocşi din Ungaria şi Transilvania. Scrisoare privind oportunitatea sanctificării primului mitropolit ortodox Baron Andrei Şaguna (1809-1873), adresată Patriarhiei României (Fundaţia Societatea Academică Moscopolitană), Editura Justin & George Justinian Tambozi. Editura Cartea Aromână, Constanţa, 2000, pp. 307-322.

  Politics and Diplomacy in the European South-East in the years 1914-1915, în Alesandru Duţu, Petre Otu, Gheorghe Vartic (eds.), Geopolitics and History at the Crossroad between Millennia, Military Publishing House, Bucharest, 2000, pp. 111-117.

Problema maghiară în relaţiile bilaterale: tentativa de refacere a Micii Înţelegeri şi de stabilire a unei graniţe comune, în xxx Structuri politice în secolului XX /pe copertă: O viaţă închinată istoriei: Constantin Buşe/ (Universitatea Bucureşti. Centrul pentru Studiul Istoriei Secolului XX), Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2000, pp. 384-411.

Românii balcanici. Habitat şi mod de viaţă între medieval şi modern[22], în xxx Caleidoscop aromân /Ediţie îngrijită de Hristu Cândroveanu/, vol. 4, Editura Fundaţiei Culturale Aromâne „Dimândarea Părintească”, Bucureşti, 2000, pp. 306-321.

Lumea sud-est europeană în opera lui Nicolae Iorga (unele aspecte şi consideraţii), în Constantin Buşe (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940 (Universitatea din Bucureşti), Editura Universităţii din Bucureşti, 2001, pp. 32-45[23].

Nicolae Iorga şi aromânii (note la 130 de ani de la naşterea titanului istoriografiei române), în xxx Perenitatea vlahilor în Balcani. Istorie şi civilizaţie românească. Ediţia a VII-a. 24-25 august 2001 (Fundaţia Cultural Ştiinţifică Andrei Şaguna), Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 2001, pp. 135-142.

Peste Prut sau peste Carpaţi? Despre opţiunile politice ale României în anii 1912-1916, în H. Dumitrescu (coord.), Omagiu istoricului Dan Berindei. Cu prilejul acordării titlului de doctor honoris causa, D.M. Press, Focşani, 2001, pp. 83-102[24].

Varieties of Nationalism and National Ideas in Nineteenth-and Twentieth-Century Southeastern Europe, în Răzvan Theodorescu and Leland Conley Barrows (eds.), Politic and Culture in Southeastern Europe (UNESCO-CEPES. Series Studies on Science and Culture), Bucharest, 2001, pp. 235-264.

Yugoslavia – A Failed Attempt between two Blocks, în Petre Otu, Gheorghe Vartic, Mihai Macuc (eds.), On Both Sides of the Iron Curtain. 1945-1989, Editura Militară, Bucureşti, 2001, pp. 214-224.

La Yougoslavie de Tito, în Răzvan Theodorescu and Leland Conley Barrows (eds.),  South-East Europe – The Ambiguous Definitions of Space (UNESCO-CEPES), Bucharest, 2002, pp. 89-132.   

Pentru o galerie a aromânilor iluştri: Constantin Papanace (1904-1985), în xxx Perenitatea vlahilor în Balcani. Istorie şi civilizaţie românească. Ediţia a VIII-a. 23-25 august 2002 (Fundaţia Cultural Ştiinţifică Andrei Şaguna), Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 2002, pp. 111-121.

Apostol Mărgărit, în xxx Perenitatea vlahilor în Balcani. Istorie şi civilizaţie românească. Ediţia a IX-a. 22-24 august 2003 (Fundaţia Cultural Ştiinţifică Andrei Şaguna), Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 2003, pp. 119-150 /pp. 135-150: Anexe/[25].

Istorie medie universală (secolele XV-XVII), în xxx Sinteze. Anul I Învăţământ la Distanţă (Universitatea Spiru Haret. Facultatea de Istorie), Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2003, pp. 150-196  /coautor: Ecaterina Lung/.

Romanţite na Balkanot, în Zbornik na Trudovi od Medjiunarodniot Naucen Simpozium „Vlasite na Balkanot” (Institut za Naţionalna Istoriia. Uniia za Kultura na Vlasite od Makedonia), f.e., Skopje, 2002, pp. 49-55.

Aromânii – prezent şi perspective, în Justin Tambozi, Iancu Caracotta, Eforturi conjugate. În sprijinul ideilor Raportului şi Recomandării 1333 (1997), formulate de Lluis Maria de Puig preşedintele Adunării parlamentare a Consiliului European privind protecţia cultural-lingvistică a aromânilor Societatea Academică Moscopolitană), Editura Justin şi George Justinian Tambozi, Bucureşti, 2004, pp. 155-175.

Diplomatul Vasile Stoica şi românii din spaţiul balcanic, în H. Dumitrescu (coord.), Omagiu istoricului Constantin Buşe (Muzeul Vrancei), Editura PALLAS, Focşani, 2004, pp. 375-391.

G.I. Brătianu: o carte vorbită dar nu şi scrisă, în xxx Arta istoriei. Istoria artei Academicianului Răzvan Theodorescu la 65 de ani, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004, pp. 387-397.

Istoria Bizanţului, în xxx Sinteze. Anul III Învăţământ la Distanţă (Universitatea Spiru Haret. Facultatea de Istorie), Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2004, pp. 37-83.

Istoria Europei Centrale şi de Sud-Est (secolele XIX-XX), în xxx Sinteze. Anul III Învăţământ la Distanţă (Universitatea Spiru Haret. Facultatea de Istorie), Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2004, pp. 208-240.

Aromânii de pretutindeni au fost şi sunt români, în xxx Congresele Spiritualităţii Româneşti. Ediţia a IX-a. Ediţie alcătuită şi coordonată de Gheorghe Z b u c h e a (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), Editura Semne, f.l. /Bucureşti/, f.a. /2006/, pp. 303-315[26].

Aromânii din Macedonia şi răscoala din 1903, în xxx Perenitatea vlahilor în Balcani. Istorie şi civilizaţie românească. Ediţia a XIII-a. 25-27 august 2006 (Fundaţia Cultural Ştiinţifică Andrei Şaguna), Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 2006, pp. 51-62.

Nicolae Iorga şi românitatea sud-dunăreană, în Constantin Buşe (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006, pp. 35-43.

N. Iorga şi lupta pentru limba românească, în Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, II. Partea a 2-a, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006, pp. 439-448.

Constantin Stere: luptătorul naţional. O restituire necesară, în Gavriil Preda (coord.), 1917. Glorie şi deznădejde (Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti. Societatea Culturală Ploieşti Mileniul III), Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, Ploieşti, 2007, pp. 297-325.

Despre destinul istoric al românilor din dreapta Dunării în secolul XX, în xxx Românitate şi latinitate în Uniunea Europeană. Ediţie îngrijită de Prof. dr. Tudor Nedelcea. Prefaţă de Prof. dr. Victor Crăciun (Academia Română-Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolaescu-Plopşor” Craiova. Centrul de Studii şi Cercetări pentru Comunităţile de Români din Balcani), I, Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, 2007,  pp. 23-46.

Din nou despre bizantinologul Nicolae Iorga, în Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, IV, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2007, pp. 589-602.

Gheorghe I. Ioniţă (24 aprilie 1937-15 iunie 2004). O conştiinţă naţională, în Gh.I. Ioniţă, O viaţă, un destin. Istorii ştiute şi neştiute. Ediţie îngrijită de Ileana Ioniţă-Iancu, Cartea Universitară, Bucureşti, 2007, pp. 264-267[27].

Identitate şi identificare naţională la aromâni la începutul secolului XX, în xxx Congresele Spiritualităţii Româneşti. Ediţia a XI-a. Ediţie alcătuită şi coordonată de: Cristiana Crăciun şi Gheorghe Z b u c h e a /Cuvânt înainte: Prof. dr. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. În loc de postfaţă: Congresul Spiritualităţii Româneşti, Ediţia a XI-a: Prof. univ. dr. Gh. Z b u c h e a, vicepreşedinte al Congresului Spiritualităţii Româneşti şi al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretudindeni/ (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), Editura Semne, f.l. /Bucureşti/, 2007, pp. 265-268.

Lumea americană: o „preţioasă experienţă” în viaţa lui N. Iorga, în Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, III, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2007, pp. 593-601.

Românii dintre valea Timocului şi Istria, în Iulian Pruteanu-Isăcescu & Mircea-Cristian Ghenghea (coord.), Românii din afara graniţelor ţării. Coordonate istorice şi naţionale în cadrul european. Simpozion internaţional Iaşi-Cahul-Chişinău. 1-4 noiembrie 2007. Volum editat de... Prefaţă de Iulian Pruteanu-Isăcescu. Postfaţă de Gheorghe Z b u c h e a (Despărţământul Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi), Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2007 /390 p. +  4 pp. ill./, pp. 36-45.        

            Societatea de Cultură Macedoromână şi rolul ei în dezvoltarea culturală a românilor sud-dunăreni, în xxx Congresele Spiritualităţii Româneşti. Ediţia a X-a. Ediţie alcătuită şi coordonată de: Gheorghe Z b u c h e a /Cuvânt înainte: Prof. dr. Victor Crăciun/ (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), Editura Semne, f.l. /Bucureşti/, f.a. /2007/, pp. 263-276.

Aromânii şi Europa la sfârşitul epocii moderne (1878-1913), în xxx Românitate şi latinitate în Uniunea Europeană. Ediţie îngrijită de Prof. dr. Tudor Nedelcea (Academia Română. Centrul de Studii şi Cercetări pentru Comunităţile de Români din Balcani), II, Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, 2008,  pp. 50-55.

Dobrogea de sud 1940 – Tratatul de la Craiova, parte integrantă a dictatului  de la Viena, în Cristiana Crăciun, Gheorghe Zbuchea (coord.), Unirea Dobrogei – 130 de ani. Volum coordonat de prof. ..., prof. dr. ... (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), Editura Semne, Bucureşti, 2008,  pp. 225-258.

Luptătorul naţional Constantin Stere între Iaşi, Chişinău şi Bucureşti, în Iulian Pruteanu-Isăcescu şi Irina Ioniţă (coord.), Românii din afara graniţelor ţării. 90 de ani de la întregirea Regatului României. Volum coordonat de..., Casa Editorială „Demiurg”, Iaşi, 2008 /140 pp./.

Marea Adriatică în viaţa şi opera lui Nicolae Iorga, în Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, V, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2008, pp. 715-730.

O conferinţă /Ce e Bizanţul, 1939/ a lui Nicolae Iorga, în Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, V, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2008, pp. 699-714.

O ctitorie puţin cunoscută a lui N. Iorga: Institutul Român de Bizantinologie, în Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, VI-VII, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2008, pp. 641-660[28].


 

[1] Cunosc, din cele spuse de profesor în august 2007, că avea în pregătire reeditarea volumului Istoria românilor din Peninsula Balcanică. Ediţie românească publicată din îndemnul şi cu cheltuiala d-lui Matei Gherrassy, Tipografia „Cultura Neamului Românesc”, Bucureşti, 1919 /76 pp. + 1 h./.

[2] Revista „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada) (respectiv, în pagina „Fara armânească”) – Românii de la sud de Dunăre (decembrie 1998-septembrie 1999); Biserica creştină în trecutul istoric al aromânilor (mai-iunie 1998).

                Revista „Dimândarea” (1995-2005) – Românii din Peninsula Balcanică şi tratatul de pace de la Bucureşti din anul 1913 (nr. 1, 1995); Lupta pentru organizarea unei vieţi bisericeşti aromâne (I-III) (nr. 3, 1995; nr. 1, 2, 1996), Începuturile Societăţii de Cultură Macedo-Române (nr. 3, 1996); Românii de peste Dunăre în anii celui de-al doilea război mondial (I-II) (nr. 1 (13), 2 (14), 1997); Românii balcanici. Habitat şi mod de viaţă între medieval şi modern (nr. 4, 1997); Aromânii în ultima jumătate de secol. Realităţi şi perspective (nr. 1, 1999); Românii şi naşterea statului albanez (nr. 2, 1999); Consideraţii ştiinţifice şi politice privind minoritatea aromânilor (nr. 3, 2000); Repere pentrui o istorie a românilor din jurul României de astăzi (nr. 4, 2000); Nicolae Iorga şi aromânii. 130 de ani de la naşterea titanului istoriografiei româneşti (nr. 3, 2001); Italia şi aromânii (nr. 4, 2001); Repere pentru o istorie a românilor din jurul României de azi (nr. 2, 2002); Destinul istoric al românilor din dreapta Dunării (nr. 3, 2002); Despre destinul istoric al românilor din dreapta Dunării în secolul XX (nr. 4, 2002; publicat şi în „Scara”, martie 2001);  Consideraţii privind istoria românilor de la sud de Dunăre (nr. 3, 2004; nr. 4, 2004); Consideraţii privind istoria românilor de peste hotare (I-II)  (nr. 3; nr. 4, 2004); Din cauza politicii de deznaţionalizare şi asimilare, aromânii au fost mereu pe drumuri (nr. 6; nr. 11, 2004; nr. 1, 2005); Aromânii între afirmare şi alienare (nr. 9; nr. 10; nr. 11, nr. 12, 2005).

                Revista „Deşteptarea” /Revista aromânilor. Bucureşti/ – N. Batzaria, omul politic (nr. 10, 1995);  Repere pentru o istorie a românilor din jurul României (nr. 11, 12, 2001; nr. 1, 2002).

            Revista „Cadran politic” – Tache Ionescu-europeanul (nr. 3, 2003); Gheorghe I. Brătianu: istoric şi om politic (nr. 4, 2003); Nicolae Milescu (1636-1708)  (nr. 5-6, 2003); Evreii (I-II-III) (nr. 7, 8, 9, 2003); Ţiganii-rromii (I-II-III)  (nr.10-11, 12, 13, 2004); Ungurii (I-II-III)  (nr. 14, 15, 16, 2004).

            Revista „Balcanii şi Europa” – la rubrica Comunităţi româneşti în Europa, o suită de articole: Franţa - un creuzet al spiritualităţii româneşti (nr. 47, 2004); Spiritul germanic. De la Kogălniceanu la Celibidache (nr. 48-49, 2004); Spaţiul nordic (nr. 50, 2005); Spaţiul iberico-italic (nr. 52, 2005); Înspre răsărit (nr. 53, 2005); Comunităţi româneşti în SUA şi Canada (nr. 56, 2005); de asemenea: Unirea de la 1 decembrie 1918 (nr. 50, 2004); Ziua internaţională a aromânilor. Iradeaua Imperiului Otoman (1905) (nr. 53, 2005); Români în lume: în Eldorado latino-american  (nr. 57, 2005); Români în lume: de la Atlantic la Pacific (Australia, Asia, Africa)  (nr. 58-59, 2005); Românii împrăştiaţi pe trei continente, de la Atlantic la Pacific (nr. 58, 2006); Comunităţi româneşti în jurul ţării - un statut divers, adesea discutabil (nr. 61/2006); Românii în lume. Personalităţi ştiinţifice (nr. 64-65, 2006); Înaltă contribuţie la ştiinţele umaniste  (nr. 66, 2006); Consacrări  (nr. 68-69, 2006); „Voci” celebre pe marile scene (nr. 70, 2006); Şcoala Brâncuşi ( nr. 73, 2007).

[3] În 1999, i se acordă Premiul „George Murnu” pentru Istorie, de către Fundaţia Cultural-Ştiinţifică Aromână „Andrei Şaguna” din Constanţa.

 

[4] Recenzie – St. Lascu, România şi războaiele balcanice, în „Tomis”, Serie nouă, VI (XXXVII), nr. 2 (378), februarie 2002, pp. 13-14.

[5] Tipărită şi sub titlul Relaţiile României cu sud-estul european la începutul secolului al XX-lea (1900-1912), Editura Paco, Bucureşti, 1999 /198 pp./.

[6] Retipărită, cu aceeaşi paginaţie, în 1975.

[7] Vezi infra 9.

[8] Pe foaia de titlu a primului volum, numărul acestuia nu este menţionat ca atare, respectiv I: Românii timoceni – schiţă istorică, pp. 5-57; Documente /1918-1945/ /arhivistice; studii/, pp. 60-251; vol. II: Autohtonia şi continuitatea românilor timoceni, pp. i-XXVi (ambele substanţiale contribuţii nu sunt semnate; aparţin lui Gh. Zbuchea); Documente /1925-1946/ /arhivistice; nu se indică sursele/, pp. 5-199; vol. III: Memoriul românilor din Serbia de N-E Yugoslavia. Comunicare susţinută de Cristea Sandu Timoc la Congresul F.U.E.N. 19-25 mai 1998, Praga. About the Timok-Romanians between Morava Temok, Eastern Serbia (Jugoslavia). The only hidden, pp. i-XXiV; Documente /1912-1941/ articole, studii/, pp. 1-185.

[9] Este ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, a lucrării (menţionate) Istorie medie universală, vol. I Europa medievală (secolele V-XV), Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2003 /300 pp./. 

[10] Întocmită de: Adrian Adamache, Tiberiu Albu, Stelian Brezeanu, Silvia Popovici, Ioan Suciu, Gheorghe Zbuchea. Introducere: S. Brezeanu, G. Zbuchea. Au colaborat: Constantin Brătescu, Nicolae Dinu, Stoica Lascu, Nicolae Nicolaescu, Maria Petre, Afrodita Petrovici, Gheorghe Radu, Margareta Stan, Natalia Trandafirescu. Traducerea: Margareta Chivu (în lb. franceză), Gheorghe Zbuchea.

[11] Republicat în „Dokumenti” /Skopje/, I, nr. 1, 2004, pp. 32-43.

 

[12] Reluat în „Annuario dell «Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia»”, II, 2002, pp. 121-132; „Tabula. Journal of the Faculty of Letters. Pula /Croaţia/, nr. 6, 2003, pp. 101-112.

[13] Reproducerea cap. respectiv din O istorie a românilor din Peninsula Balcanică..., pp. 127-162.

 

[14] Sic! – la Cuprins (denumit Opis) este trecut titlul: Mişcarea pentru drepturi naţionale a românilor din Peninsula Balcanică la începutul secolului al XX-lea.

[15] Reprodus în dialectul aromân: Frandza dit istori-a armănjlor: andoilu polim mundial, în „Rivista di literatură shi studii armăni” /Constanţa/, VI, nr. 2 (tom XIV). Partea a I-a, 1999, pp. 7-23.

[16] Publicat, sub titlul Românii de peste Dunăre în anii celui de al doilea război mondial, în „Dimândarea”, IV, nr. 1 (13), ianuarie-martie 1997, pp. 2-3; nr. 2 (14), aprilie-iunie 1997, pp. 2-3.

[17] Republicat în Aurel Papari (coord.), Perenitatea vlahilor în Balcani. Selecţie de comunicări de la ediţiile I-IX (anii 1995-2003), Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 2003, pp. 103-116; reprodus în dialectul aromân: Armănjlji după defturlu polim din lumi (aspecti istoritsi shi polititsi) (I-III), în „Grailu armănescu” /Skopje/, IV, nr. 2-4, 2001; reprodus în limba macedoneană: Aromanţite po vtorata svetska vojna (Istoriski i politiciki aspekti), în „Dokumenti” /Skopje/, II, nr. 2 (6), 2005, pp. 70-76.

[18] Reprodus din „Dimândarea”, II, nr. 1 (3), ianuarie-martie 1995, p. 4.

[19] Reprodus din „Dimândarea”, II, nr. 3 (5), iulie-septembrie 1995, pp. 2-3; III, nr. 1, p. 3; nr.  2 (12), p. 4, 1996.

[20] Reluat în Nelu Badea, Justin Tambozi, Lucian Pătraşcu, Vasile Pătraşcu, Abdul Hadi, Florin Romulus Georgescu, Georgeta Rădulescu, Gh. Georgescu, Lucian Şt. Ioniţă, Muktar Adelaziz, Mihai Viteazul simbol al celor mai înalte virtuţi ale poporului român (Societatea Academică Moscopolitană Bucureşti. Fundaţia Culturală „Andrei Şaguna” Constanţa. Mişcarea Europeană-Secţia Română. Sucursala Constanţa. Ateneul Integrarea Europeană. Societatea de Cultură Macedo-Română Bucureşti) /Culegere de texte/, Editura Justin şi George Justinian Tambozi, Bucureşti, 2003, pp. 325-331; reluat în „Dacoromania” /Alba-Iulia/, nr. 23, 2005, pp. 69-71.

[21] Reprodus din „Deşteptarea”, VI, nr. 10 (66), 1995, p. 5.

[22] Reprodus din „Dimândarea”, IV, nr. 4 (16), octombrie-decembrie 1997, pp. 2-3; publicat şi în limba albaneză: Habitat dhe mënyrë jetese në ndërkoheü mesjete-epokë moderne, în „Haemus” /Bucureşti/, /f.nr.an apariţie/, nr. 11-14, 2002, pp. 109-111. 

[23] Publicat (fără note) şi sub titlul Iorga şi lumea sud-est europeană, în „Dosarele istoriei”, VI, nr. 6 (70), 2001, pp. 39-44, respectiv reluat în xxx Cursurile de Vară ale Universităţii Populare „Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte. Un secol de la înfiinţare. Ediţie îngrijită de Ion Şt. Baicu şi Constantin Manolache, Editura Libertas, Ploieşti, 2008, pp. 163-169; publicat (fără note) şi sub titlul Lumea balcanică în opera lui Nicolae Iorga, în xxx Permanenţa lui Nicolae Iorga. Cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la odiosul asasinat – 27 noiembrie 1940 şi 135 de ani de la naştere – 5 iunie 1871. Volum omagial coordonat şi studiu introductiv de Victor Crăciun şi Cezar Dobre, cu un Cuvânt înainte de Florin Constantiniu, membru corespondent al Academiei Române (Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni), f.e., Bucureşti, 2006, pp. 152-165.

[24] Republicat în Manuela Dobre (coord.), Istorie şi ideologie, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2002, pp. 183-199; „Dosarele istoriei”, IX, nr. 6 (94), 2004, pp. 22-29; „Magazin istoric”. Serie nouă. Număr special 2007 /pe copertă: Basarabia; în Sumar: Basarabia. 150 ani de luptă  naţională/, pp. 40-49.

[25] Reprodus, fără Anexe, şi în limba macedoneană, în Zbornik na Trudovi od Medjiunarodniot Naucen Simpozium „Vlasite na Balkanot”. Odrjan na 7-8 noemvri 2003 vo Skopje (Institut za Naţionalna Istoriia. Uniia za Kultura na Vlasite od Makedonia), f.e., Skopje, 2005, pp. 37-43.

[26] Reprodus sub titlul Aromânii au fost şi sunt români /I-II/, în „Magazin istoric”. Serie nouă, XL, nr. 9 (474), septembrie, pp. 24-28; nr. 10 (475), octombrie 2006, pp. 25-29.

[27] Reluat din „Pe aici nu se trece”, XI, nr. 34, decembrie 2004, pp. 4, 7

[28] Omagiu comemorativ reluat, cu mici completări, din – Stela Cheptea (coord.), Paradigmele istoriei. Discurs. Metodă. Permanenţe. Omagiu Profesorului Gh. Buzatu (Academia Română-Filiala Iaşi. Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană) (col. Românii în istoria universală – vol. 142), vol. II, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2009, pp. 254-268 .