România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

ROMÂNITATEA LA CEASUL REUNIFICĂRII

     În zilele de 28-30 noiembrie 2002, s-au desfăşurat, la Alba Iulia, lucrările celui de-al VI-lea “Congres al spiritualităţii româneşti”. Cei peste 400 de participanţi au luat în dezbatere, între altele, tendinţele de dezmembrare a poporului român, prin proclamarea unor frânturi de românitate aflate sub cizmă străină, drept popoare înrudite dar distincte (poporul “moldovenesc”, poporul “vlah”, deocamdată) ba chiar şi alunecarea în interiorul ţării, spre aberaţiile “ardelenismului” şi “dacismului”, fiind luaţi în discuţie “specialişti” în istorie de tipul Voronin, Sabin Gherman, Napoleon Săvescu, Vasile Barta etc. Rezultatul? Votarea în unanimitate, inclusiv de către dl. Vasile Barba, campionul “aromânismului” şi “latinofoniei” nu românofoniei vlahilor, care a înţeles, în sfârşit, că lupta pentru supravieţuire a ramurii nu poate izbândi prin sacrificarea trunchiului, a următorului:

 

“APEL CĂTRE ROMÂNII DE PRETUTINDENI!”

Istoricul dr. MIRCEA DOGARU

Istoricul dr. RAOL ŞORBAN

     Desfăşurându-şi lucrările, la cea de a VI-a ediţie, sub semnul UNIRII, în “ORAŞUL DE AUR” (Chrysopolis), şi capitala de suflet a neamului - ALBA IULIA, Congresul Spiritualităţii Româneşti adresează tuturor fiilor patriei, oriunde s-ar afla, înlăuntrul hotarelor ţării libere care ne perpetuează numele, acolo unde istoria i-a risipit cu tot cu pământurile în care-şi dorm “somnul lin” moşii şi strămoşii lor sau pe meridianele unde destinul le-a purtat paşii, următoarea fugă de frate:

     - “Să ne păstrăm hotărâţi şi uniţi - asemeni generaţiei de titani care au visat, luptat şi înfăptuit marea împlinire de la 1 decembrie 1918 - sub marele şi nobilul steag al Unirii”! “UNIRE-N CUGET ŞI-N SIMŢIRI”, în numele păcii şi înţelegerii, al noilor valori democratice care conturează destinul Europei şi al întregii umanităţi în mileniul III!

     - Rumâni, aromâni (macedoromâni), rămăni (meglenoromâni), rumeri (istroromâni)... oricum ne-am spune, ori ni se spune, să ne păstrăm cu mândrie şi să ne afirmăm cu demnitate limba, obiceiurile, tradiţiile, întreaga moştenire spirituală transmisă, din generaţie în generaţie, de înaintaşi şi care constituie un bun al întregii umanităţi.

     - “SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ” peste hotarele vremelnice, fluviile sau oceanele care nu ne pot despărţi, ocupând locul care ni se cuvine în vatra “satului planetar”!

     - Prin faptele noastre de muncă şi de suflet, să cinstim numele nostru şi al ţării care ni-l perpetuează - ROMÂNIA, sprijinind eforturile acesteia, ca purtătoare a noastră de cuvânt şi mamă iubitoare a tuturor fiilor săi risipiţi, de integrare în structurile europene şi euro-atlantice, în casa comună care a fost cândva casa înaintaşilor noştrii, acei ROMÂNI, adică oameni liberi şi civilizaţi, cetăţeni responsabili ai LUMII VECHI unite prin truda braţului şi a minţii lor!

     - Să sprijinim eforturile şi lucrările Congresului Spiritualităţii Româneşti ca ÎNALT FORUM REPREZENTATIV şi PERMANENT AL NOSTRU  al tuturor ca portdrapel şi oglindă a spiritualităţii noastre şi, odată pe an, - în ziua simbol a ÎNTREGIRII, să ne trimitem reprezentanţii la obşteasca adunare ca să ne facă aici, la Alba Iulia, cunoscute dorinţele, speranţele, păsurile dar şi împlinirile.

     A sosit timpul ca acest Forum să se transforme într-un congres mondial instituţionalizat al românităţii, structurat pe secţii de activitate permanentă în domeniile: cultural, economic, turistic, ecologic şi educaţional pentru tânăra generaţie.

     Pentru susţinerea activităţii permanente a secţiunilor Congresului şi atingerea obiectivelor propuse, se impune instituirea unei modalităţi concrete de sprijinire prin autofinanţare a eforturilor financiare făcute până acum numai de statul român.

     Sarcina organizării întrunirii anuale a Forumului va reveni congresmenilor aleşi ca reprezentanţi ai secţiilor comunităţilor româneşti de pretutindeni.

     În spiritul noilor valori democratice, şi a înţelegerii intercomunitare, Congresul Spiritualităţii Româneşti îşi va deschide porţile tuturor personalităţilor şi oamenilor de cultură, indiferent de naţionalitate, care aderă la programul său, oferindu-le statutul de membru de onoare.

     În activitatea sa Congresul Spiritualităţii Româneşti, va colabora permanent cu toate instituţiile de cultură, învăţământ şi cercetare, fundaţiile şi asociaţiile culturale, din ţară şi de peste hotare, cu organele abilitate ale statului şi Bisericilor Române.

     În încheiere, Comisia de redactare a prezentului apel propune Congresului următoarele:

     - Crearea de secţiuni interne şi externe pe domeniile menţionate.

     - Crearea unei comisii de buget a Congresului, având reprezentanţi ai tuturor secţiilor româneşti, care să gestioneze fondurile şi să susţină financiar activităţile specifice:

                        - editarea şi difuzarea de publicaţii

                        - tabere pentru copii şi tineret în ţară şi străinătate

                        - şcoli şi alte forme de învăţământ în ţară şi peste hotare

                        - bisericile româneşti

                        - organizarea întrunirilor periodice ale comisiilor şi a plenului Congresului

                        - instituirea de premii anuale pe domenii de activitate ale Congresului

                        - Stabilirea unui sediu permanent al Congresului (Palatul Ligii culturale care aparţine de drept acesteia)

     - Acţiunea pentru crearea, în cel mai scurt timp, sub patronajul Congresului a unui Institut al Spiritualităţii Româneşti, cu secţii în toate ţările unde există comunităţi româneşti.

     - Crearea mijloacelor de comunicare proprii Congresului: publicaţii, emisiuni radio-tv, editură.

     - Crearea însemnelor proprii congresului: emblemă, legitimaţii, etc.

     - Instituirea obligativităţii cunoaşterii Imnului Congresului Spiritualităţii Româneşti.

     - Elaborarea în secţiuni a unui program concret de activitate permanentă pe domenii.

     Fiecare ediţie a Congresului va evoca în deschidere personalităţile proeminente din Istoria Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni care au militat, în calitate de predecesori ai noştri pentru Unitatea Spirituală a întregii românităţi.

     AŞA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

     ALBA IULIA

     în ajunul ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI, 2002"

     Din acest moment românitatea in integrum, are aşadar, în spiritul celor mai înalte valori de democraţii europene, un unic reprezentant, o instituţie menită să lupte pentru păstrarea tradiţiilor, comorilor de limbă românească şi afirmarea culturală a tuturor românilor locuitori ai “satului planetar” - Congresul Spiritualităţii Româneşti, avându-l în frunte, ca prim preşedinte, nu pe senatorul ci pe poetul şi omul de cultură Adrian Păunescu.  

Dr. Mircea Dogaru