Ecouri internaţionale

În anul 1961 regretatul cercetător clujean, Nicolae Vlassa a descoperit, cu ocazia cercetărilor arheologice sistematice de la Tărtăria, în faţa gării, trei tăbliţe din lut ars cu scriere pictogramatică. Această senzaţională descoperire a avut un extraordinar ecou în întreaga lume.

Savantul rus Boris Petrov spunea despre această surprinzătoare descoperire "În anul 1961 vestea despre un eveniment arheologic senzaţional a făcut ocolul lumii ştiinţifice. Furtuna marii descoperiri nu s-a declanşat din Egipt. Surprinzătoarea descoperire s-a făcut în Transilvania, într-o mică aşezare românească, Tărtăria. Ce i-au uimit pe erudiţii bărbaţi ai ştiinţei despre antichitate?. Poate că savanţii au dat de comoara ascunsă de felul mormântului lui Tutan Kamon?. Sau, în faţa lor a apărut o capodoperă a artei străvechi?. Nimic din toate acestea. Interesul general a fost trezit de trei micuţe tăbliţe din lut ars, deoarece erau ornamentate cu enigmatice semne asemănătoare desenelor care amintesc în mod uimitor de scrierea sumeriană de la sfârşitul mileniului IV a.Chr. Pe arheologi îi mai aştepta o surpriză: tăbliţele găsite s-au dovedit a fi cu o mie de ani mai vechi decât cele sumeriene. Rămânea doar să se vadă în ce mod, cu aproape şapte mii de ani în urmă, departe de hotarele mult slăvitelor civilizaţii antice orientale, acolo unde nimeni nu se aştepta, s-a ivit cea mai veche scriere din istoria omenirii?" (Boris Petrov, în Tehnica Tineretului, nr. 12, 1975, şi în cartea Tainele Veacurilor, Moscova 1975, p. 82-86).

Sumerologul Adam Falkenstein presupunea, într-un articol publicat în Berlin într-o revistă de specialitate, că "această scriere ar fi apărut la Tărtăria sub influenţa Sumerului". Savantul englez M.C. Hood susţinea că: "negustorii sumerieni au vizitat pe vremuri Transilvania şi că tăbliţele acelora au fost copiate de băştinaşi".

Institutul de Arheologie al Academiei Sovietice a analizat tăbliţele şi a ajuns la concluziile: "Tăbliţele de la Tărtăria sunt un fragment dintr-un sistem larg răspândit, de origine locală"; textul unei tăbliţe enumera 6 totemuri antice care coincid cu manuscrisul din oraşul sumerian, Djemed-Nastra precum şi cu cele din săpăturile din aşezările culturii Keresi"; "semnele de pe această tăbliţă trebuiesc citite în cerc, în sensul invers al acelor ceasornicului"; "Citit în sumeriană, conţinutul este atestat de descoperirea unui schelet dezmembrat, care probează existenţa unui ritual antropofagic aici". Traducerea tăbliţei: "În cea de a patruzecea domnie pentru buzele zeului Şane, cel mai vârstnic după ritual (a fost incinerat). Acesta este al zecelea".

Descoperirea ulterioară a trei tăbliţe mici din lut ars, pictogramate avea să eclateze "misterul". Acestea au fost analizate chimic, spectografic şi prin termoluminiscenţă. Valorile constantelor chimice şi a celorlalte metode de analiză, a lutului local şi al celui din tăbliţe, au fost aproape identice, cu mici diferenţe insignifiante. "Quod erat demonstrandum"

Am vizitat, împreună cu prof. univ. dr. Iuliu Paul şi cu prof. univ. dr. Ion Piso, şi am asistat la o dispută riguros ştiinţifică, cum n-am asistat niciodată, pe nici un şantier din ţară sau din străInătate. Mi s-a spus: "din dispută iese adevărul".

"Tăbliţe similare au fost descoperite şi de arheologul Gheorghe Lazarovici în localităţile din jurul Tărtăriei, ceeace înseamnă că ele sunt produsul unei culturi şi nu al unei singure persoane geniale".

Dezvelirea monumentului de la Tărtăria este considerată o reparaţie istorică, la 42 de ani de la descoperirea tăbliţelor.

Congresul Internaţional de Dacologie desfăşurat la Bucureşti în luna iunie a.c. a reunit cercetători din România, Italia, Franţa, Germania, SUA etc. având ca temă "TĂBLIŢELE DE LA TĂRTĂRIA" care a fost cel mai vechi mesaj scris din lume aşa după cum a reafirmat în presa locală ziarista Anca Dinică

prof. dr. Cloşca L. Băluţă