Ecouri internaţionale
În
anul 1961 regretatul cercetător clujean, Nicolae Vlassa a descoperit,
cu ocazia cercetărilor arheologice sistematice de la Tărtăria,
în faţa gării, trei tăbliţe din lut ars cu scriere
pictogramatică. Această senzaţională descoperire a
avut un extraordinar ecou în întreaga lume.
Savantul
rus Boris Petrov spunea despre această surprinzătoare
descoperire "În anul 1961 vestea despre un eveniment arheologic
senzaţional a făcut ocolul lumii ştiinţifice. Furtuna
marii descoperiri nu s-a declanşat din Egipt. Surprinzătoarea
descoperire s-a făcut în Transilvania, într-o mică aşezare
românească, Tărtăria. Ce i-au uimit pe erudiţii bărbaţi
ai ştiinţei despre antichitate?. Poate că savanţii au
dat de comoara ascunsă de felul mormântului lui Tutan Kamon?. Sau, în
faţa lor a apărut o capodoperă a artei străvechi?.
Nimic din toate acestea. Interesul general a fost trezit de trei micuţe
tăbliţe din lut ars, deoarece erau ornamentate cu enigmatice
semne asemănătoare desenelor care amintesc în mod uimitor de
scrierea sumeriană de la sfârşitul mileniului IV a.Chr. Pe
arheologi îi mai aştepta o surpriză: tăbliţele
găsite s-au dovedit a fi cu o mie de ani mai vechi decât cele
sumeriene. Rămânea doar să se vadă în ce mod, cu aproape
şapte mii de ani în urmă, departe de hotarele mult slăvitelor
civilizaţii antice orientale, acolo unde nimeni nu se aştepta,
s-a ivit cea mai veche scriere din istoria omenirii?" (Boris Petrov,
în Tehnica Tineretului, nr. 12, 1975, şi în cartea Tainele
Veacurilor, Moscova 1975, p. 82-86).
Sumerologul
Adam Falkenstein presupunea, într-un articol publicat în Berlin într-o
revistă de specialitate, că "această scriere ar fi apărut
la Tărtăria sub influenţa Sumerului". Savantul englez
M.C. Hood susţinea că: "negustorii sumerieni au vizitat pe
vremuri Transilvania şi că tăbliţele acelora au fost
copiate de băştinaşi".
Institutul
de Arheologie al Academiei Sovietice a analizat tăbliţele şi
a ajuns la concluziile: "Tăbliţele de la Tărtăria
sunt un fragment dintr-un sistem larg răspândit, de origine locală";
textul unei tăbliţe enumera 6 totemuri antice care coincid cu
manuscrisul din oraşul sumerian, Djemed-Nastra precum şi cu cele
din săpăturile din aşezările culturii Keresi";
"semnele de pe această tăbliţă trebuiesc citite
în cerc, în sensul invers al acelor ceasornicului"; "Citit în
sumeriană, conţinutul este atestat de descoperirea unui schelet
dezmembrat, care probează existenţa unui ritual antropofagic
aici". Traducerea tăbliţei: "În cea de a patruzecea
domnie pentru buzele zeului Şane, cel mai vârstnic după ritual
(a fost incinerat). Acesta este al zecelea".
Descoperirea
ulterioară a trei tăbliţe mici din lut ars, pictogramate
avea să eclateze "misterul". Acestea au fost analizate
chimic, spectografic şi prin termoluminiscenţă. Valorile
constantelor chimice şi a celorlalte metode de analiză, a
lutului local şi al celui din tăbliţe, au fost aproape
identice, cu mici diferenţe insignifiante. "Quod erat demonstrandum"
Am
vizitat, împreună cu prof. univ. dr. Iuliu Paul şi cu prof.
univ. dr. Ion Piso, şi am asistat la o dispută riguros ştiinţifică,
cum n-am asistat niciodată, pe nici un şantier din ţară
sau din străInătate. Mi s-a spus: "din dispută iese
adevărul".
"Tăbliţe
similare au fost descoperite şi de arheologul Gheorghe Lazarovici în localităţile
din jurul Tărtăriei, ceeace înseamnă că ele sunt
produsul unei culturi şi nu al unei singure persoane geniale".
Dezvelirea monumentului de la Tărtăria este
considerată o reparaţie istorică, la 42 de ani de la
descoperirea tăbliţelor.
Congresul
Internaţional de Dacologie desfăşurat la Bucureşti în
luna iunie a.c. a reunit cercetători din România, Italia, Franţa,
Germania, SUA etc. având ca temă "TĂBLIŢELE DE LA TĂRTĂRIA"
care a fost cel mai vechi mesaj scris din lume aşa după cum a
reafirmat în presa locală ziarista Anca Dinică
prof.
dr. Cloşca L. Băluţă
|
|