România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Partidul Marii Uniri

     «Auzi, poete, zice amicul meu arhivarul, să nu-ţi vină să crezi, să te amuzi şi nelinişteşti în acelaşi timp, să strângi din dinţi şi să simţi pumnii memoriei cum se înfierbântă, "prietenul" Sabin Gherman, în urma aşa-zisei fuzionări a "Partidului Ardelenilor" cu "Partidul Creştin Democrat" "strâmtorat" de largheţea Bucureştiului, de încolăcitele căi, bulevarde, intersecţii - deopotrivă edilitare, parlamentare, ale democraţiei şi libertăţii noastre, sătul de imagini în negru, vrea, doreşte, nici mai mult nici mai puţin. să mute sediul instituţiei sale politice, la Alba Iulia! Tocmai la Alba Iulia! Poţi să te mai miri? Are rost să-ţi deteriorezi cuvintele pentru a contra o asemenea iniţiativă? S-ar părea că nu! Numai că atunci când cineva se atinge de Sentimentul Alba Iulia trebuie să aibe proporţia întâlnirii cu un segment aparte al istoriei umanităţii, cu această cetate nesfârşită, de scaun, a unirii românilor de pretutindeni, care nu comportă denigrări, infuzii de fals patriotism, din partea nimănui! Dacă românii au ceva sfânt de apărat atunci acest sentiment este prioritar din generaţie în generaţie.

     Foarte interesant, dragă poete, au un partid al ardelenilor, şi-aici se impune o întrebare la fel de firească: Care ardeleni? Cei ce s-au "săturat" de România? Se vrea, prin această mutare, chiar o enclavă în moralitatea noastră comună, în sfinţenia şi binecuvântarea Unirii, ori noi nu avem nevoie de aşa ceva! Sunt trist şi neliniştit. O mutare de acest gen aduce a blasfemie! Crede-mă!»

     Aşa-mi scria arhivarul! Aşa-mi telefona. Dar l-am liniştit într-un fel: "Domnul Sabin Gherman a glumit, aşa cum foarte mulţi parlamentari glumesc cu treburile serioase ale ţării, cu interesele ei! El a aruncat undiţa să vadă, să cerceteze, să mediteze..." (fraza este luată dintr-o revistă). Şi, din păcate, în ea s-a prins o uriaşă întrebare: "Până unde se poate glumi când e vorba de oraşul martir al Unirii, al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918? Un partid trebuie să fie o bijuterie a unei moralităţi, în plină mişcare, coagulare. Aici, la Alba Iulia, există un singur mare partid: al sângelui, rodniciei, jertfei şi credinţei româneşti: PARTIDUL MARII UNIRI din 1 Decembrie 1918, mereu actualizat de iubirea de azi şi de mâine. Pentru acest PARTID, pentru acest fel de PARTID, ALBA IULIA are porţile deschise peste vremelnicii..

Mormantul eroului Slt. Sadoveanu M., fiul lui M. Sadoveanu din cimitirul eroilor din Alba Iulia, mort in 1944

Moartea in trepte: Eroi de peste Carpati care au luptat in al II-lea Razboi Mondial pentru eliberarea Transilvaniei  

Ion MĂRGINEANU