România este patria noastrã şi a tuturor românilor.

Barbu Ştefãnescu Delavrancea

Românii din raionul Herţa
(Ţinutul istoric Herţa)

     Raionul Herţa (cu excepţia satelor bucovinene Ostriţa, Ţureni, parţial Mamorniţa «până la vama veche - actuala clădire a şcolii din Ţureni de lângă pod, pârâul fiind frontiera naturală a Bucovinei» şi Puieni-Bucovina din raionul Herţa) întruneşte, în linii generale, teritoriul fostului Ţinut Herţa (incluzând şi satul Tureatca din actualul raion Hilboca) şi până la 1940 făcea parte din regatul român, având o suprafaţă de 304 km2, fiind format din 9 comune cu 32 sate, şi a făcut parte din judeţul Dorogoi, plasa Herţei. Raionul reprezintă, ca şi în cazul satelor româneşti de lângă Tisa din Transcarpatia, un areal compact românesc, având în componenţa sa doar un singur sătuleţ de ucraineni - Mamorniţa ucraineană.2

     Din acest teritoriu a făcut parte şi satul Prisaca - atestat la 1930, în care în acel an din 193 de locuitori 189 erau români şi 4 - de altă etnie, ruteni (ucraineni) nu au fost atestaţi. În perioada sovietică satul a dispărut.

     La momentul restabilirii raionului în componenţa regiunii Cernăuţi, în 1992 (în baza recensământului din 1989) aici trăiau 29.611 de locuitori.

     Populaţia românească constituia 27.517 persoane sau 92,93Î, 23.539 dintre ei se declarau români şi 3.978 - moldoveni,3 ultimii erau din satele Ostriţa, Ţureni şi Mamorniţa românească din fostul raion rural Cernăuţi, format imediat după război, unde românii erau arbitrar trecuţi în paşaport ca fiind "moldoveni".

     În raion mai locuiau 1.569 sau 5,3Î ucrainieni, 431 sau 1,46Î ruşi, 18 sau 0,06Î poloni, 15 sau 0,05Î evrei şi 61 sau 0,2Î de alte etnii.

     La populaţia neromânească aparţineau grănicerii cu familiile lor, precum şi o parte din specialiştii şi funcţionarii sosiţi aici prin repartizare.

     Să ne adresăm rezultatelor recensământului din 2001.

     Componenţa naţională, asimilarea lingvistică şi antrenarea în câmpul de muncă a populaţiei din raionul Herţa (pe principalele etnii)

TABEL 1  

    După cum am observat în tabelul 1, la 5 decembrie 2001 în raion locuiau deja 32.316 persoane, iar populaţia românească atingea cifra de 30.310 persoane (29.554 români şi 756 moldoveni) sau 93,79Î din populaţia totală a raionului.

     Populaţia raionului în 12 ani a crescut cu 2.705 persoane şi a cunoscut un spor natural de 109,14Î, populaţia românească a cunoscut în această perioadă un spor natural de 2.793 persoane sau 110,15Î.

     S-a putut observa că majoritatea absolută din cei ce în 1989 erau trecuţi ca moldoveni, mai ales cei din satele bucovinene, în 2001 au revenit la numele firesc de români. Moldoveni s-au declarat cei născuţi în raionul basarabean vecin - Noua Suliţa, unde populaţia, în mod tradiţional, se declară ca fiind moldoveni, moldoveni se declară şi o parte din generaţiile medii, care făcuseră "şcoala moldovenească".

     Populaţia românofonă atingea în 2001 cifra de 30.319 persoane sau 93,82Î din populaţia raionului. În calitate de L1 au recunoscut limba etniei 29.435 de români şi 511 moldoveni, 3 români au recunoscut în calitate de L1 "limba moldovenească", iar 237 moldoveni - limba română. În afară de aceasta au recunoscut în calitate de L1 "limba moldovenească" 2 ucraineni, iar limba română - 131 de persoane aparţinând altor etnii: 87 ucraineni, 20 de ruşi, 11 unguri, 5 nemţi, 2 azeri, 2 letoni, 1 italian, 1 lituanian şi 1 polon.

     În acelaşi timp 51 de români au declarat în calitate de limbă maternă limba ucraineană şi 64 - limba rusă (majoritatea absolută - în oraşul Herţa, unde şcoala în perioada sovietică era cu limba de predare rusă, iar în prezent - ucraineană) şi o persoană - altă limbă.

     Dintre persoanele declarate moldoveni încă 6 în calitate de L1 au declarat limba ucraineană şi 2 limba rusă (toţi locuiau în oraşul Herţa).

     Procesului de asimilare lingvistică erau supuşi doar 124 de conaţionali sau 0,41Î din populaţia românească.

     Ca rezultat în 2001, în comparaţie cu 1989, numărul celor ce s-au declarat români a crescut cu 6.015 persoane sau cu 125,55Î şi a atins cifra de 29.554 persoane, iar împreună cu cei ce se considerau moldoveni atingeau cifra de 30.310 persoane. Încă 133 de persoane au declarat drept L1 - limba lui Eminescu.

     În total şi-au declarat apartenenţa la neamul şi cultura românească (apartenenţa etnică sau lingvistică) 30.443 persoane sau 94,2Î  din populaţia acestui raion cu adevărat românesc - unicul raion din Ucraina, în care populaţia autohtonă neucraineană deţine majoritatea covârşitoare.

     Românii din raion au 7 deputaţi regionali (din 8) şi sunt reprezentaţi suficient în organele reprezentative şi executive locale.

     În toate bisericile ortodoxe, inclusiv în Mănăstirea de la Bănceni se oficiază în limba română. În română se oficiază şi în toate bisericile protestante.

     Situaţia lingvistică este de o natură exoglosă echilibrată, iar limba română se foloseşte alături de cea ucraineană şi, pealocuri, de cea rusă în justiţie, administraţie şi sfera social-economică.

     După cum vom vedea din tabelul 2, limba română este studiată în şcolile din toate localităţile raionului, cu excepţia satului Mamorniţa Ucraineană.

     Unica problemă a raionului rămâne sfera social-economică şi insuficienţa locurilor de muncă. Aşa, la sfârşitul anului 2001 în câmpul muncii erau antrenate doar 12.842 persoane sau 39,74Î din populaţia totală a raionului. Erau angajaţi 11.707 sau 39,6Î din cei 29.554 români şi 353 sau 47,7Î din cei 756 de moldoveni. La ucraineni cota celor angajaţi era de 38,55, iar la ruşi - 41,8Î.

     Insuficienţa locurilor de muncă a cauzat plecarea la câştig în Rusia, dar mai ales în Occident (Italia, Portugalia, Spania etc.) a mii de persoane din raion.

     Şi cu toate acestea se observă un spor natural excepţional.

     Creşterea natalităţii putea fi observată şi prin dinamica numărului de elevi din şcolile româneşti.

     Să ne adresăm cifrele oficiale.

     Numărul de şcoli, clase şi elevi din localităţile raionului Herţa  

     Din totalul de 316 clase şi 5.699 de elevi în anul de învăţământ 2003/2004 301 clase şi 5.440 de elevi sau 95,46Î din elevii raionului erau instruiţi în limba română. Cota populaţiei româneşti din raion era de 94,2Î.

     Cu toate că în anul 2001/2002 a avut loc o scădere a numărului de clase - majoritatea din şcolile primare trecuseră la sistemul "clasă-complet",5 când un învăţător duce lecţia deodată în două clase diferite, de exemplu, în a I şi a II, - numărul de elevi din clasele româneşti de la 5.382 în 2000/2001 la 5.487 în 2001/2002.

     În anul 2002/2003 numărul elevilor din clasele româneşti scăzuse cu 2 persoane, în schimb crescuse cu 20 numărul celor din clasele ucrainene - de la 245 în 2001/2002 la 265 în 2002/2003 (în special datorită deschiderii a unei noi clase ucrainene la şcola medie din centrul raional).

     Tendinţa s-a păstrat şi în anul 2003/2004, când numărul total de elevi scăzuse cu 61 de persoane de la 5.750 la 5.699, iar a celor din clasele româneşti cu 39 - de la 5.485 la 5.446, în schimb numărul copiilor de la şcoala medie ucraineană din Herţa crescuse de la 229 la 235 elevi.

     Este de menţionat, că numărul elevilor de la liceul românesc din Herţa era într-o creştere continuă: de la 190 în 2000/2001 la 182 în 2001/2002, 167 - în 2002/2003 şi 163 în 2003/2004, - în 4 ani numărul elevilor de la liceul românesc din centrul raional a scăzut cu 27 persoane, iar numărul celor de la şcoală ucraineană din localitate a crescut cu 31: de la 204 elevi în 2000.2001 - la 235 în 2003/2004.

     După părerea noastră, acest proces a fost generat şi de insuficienţa de locuri de muncă, mai ales după criza din 1997, care ia impus pe românii-regăţeni să plece în masă în străinătate la câştig şi aceasta este una din cauzele scăderii numărului de elevi din ultimul an - la şcoală vin cei născuţi după 1997.

Este de menţionat şi faptul, că peste 100 de români din oraşul Herţa la recensământul din 2001, deşi încă se mai autoidentificau ca români, erau deja asimilaţi lingvistic.

Această tendinţă, deloc îmbucurătoare, după părerea noastră, încă nu este din punct de vedere etnolingvistic un pericol pentru românii din Herţa şi poate fi reparată prin introducerea studierii limbii române ca obiect de studiu obligatoriu şi la şcoala medie ucraineană din Herţa.

     Oricum, situaţia etnodemografică şi cea lingvistică din raionul Herţa, precum şi tendinţele sporului natural, deşi în ultimii doi ani şi-a încetinit dinamica, totuşi, ne dau temei să prognozăm la populaţia românofonă un spor mediu anual de circa 230 persoane, iar următorul recensământ va înregistra în raion o populaţie românească de circa 32,6 mii de persoane.

Dr. Ioan POPESCU

Cernăuţi / Bucovina - Ucraina

Delegaţiei fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea României” în vizitǎ la liceul românesc „Gh. Asachi” din oraşul Herţa reg. Cernǎuţi.

Spectacol organizat de elevii liceului românesc „Gh. Asachi” din raionul Herţa reg. Cernǎuţi, cu ocazia vizitei delegaţiei fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea României”.

NOTE

     1. "...Ţinutul Herţa, vechi colţ de ţară românească, situat în nordul Moldovei, între Prut, Milcov şi munţii Carpaţi, avea o suprafaţă de 304 km2 şi format din 9 comune cu 32 de sate. Vezi: Gheorghe Pavel, Troiţa de la Herţa / Ţara fagilor... - 1997 - p. 95-97.

     Din acest teritoriu a făcut parte şi satul Prisaca - atestat la 1930, în care în acel an din 193 de locuitori 189 erau români şi 4 - de altă etnie, ruteni (ucraineni) nu au fost atestaţi.

     2. La 1989 Mamorniţa Ucraineană avea 483 locuitori, inclusiv 440 ucraineni, 9 români, 26 moldoveni, 7 ruşi şi 1 polon.

     3. Statistică ucraineană, după tradiţia sovietică împarte populaţia românească în români şi moldoveni.

     4. L1 - limba maternă.

     5. Ca specialişti, suntem categoric contra acestei practici, însă fostul şef al secţiei de învăţământ, devenit apoi deputat pe circumscripţia românească avea alt punct de vedere - încă până la alegeri "făcea pentru români mai mult decât un român" - aşa cum avea să declare în campania electorală....