Dr.
Ion POPESCU1
Premergătorii
românilor din Ucraina (tracii, şi mai ales, dacii) au fost atestaţi
în teritoriile de vieţuire compactă din perioada actuală
cu mult mai înainte deсât
strămoşii slavi ai ucrainenilor2
(populaţiei titulare de azi).
Locuind
compact în zona nordului Maramureşului istoric (regiunea
Transcarpatică), nordul Bucovinei, nordul Basarabiei, Ţinutul
Herţei (regiunea Cernăuţi) şi sudul Basarabiei în
Bugeac (regiunea Odesa) din imediata apropiere cu frontiera României,
şi mai dispersat în Transnistria ucraineană (regiunea
Odesa) pănă la şi după Bug (regiunile Kirovograd,
Nicolaev, Herson, Dnepropetrovsk etc.), românii în zonele de trai
tradiţionale reprezintă, alături de ucraineni (boici,
huţani, ruteni etc.), populaţia autohtonă a Ucrainei.
Înaintaşii
neamului au lăsat urme semnificative atât în istoria şi
cultura Ucrainei (Mitropoliţii Kievului Petru Movilă şi
Gavriil Bănulescu-Bodoni3,
legendarul Alexandru Marinescu4,
“Aron
Pumnul Kievului” din secolul XX -
Stanislav Semcinschi5, folcloristul
şi poietul Grigore Bostan6,
europarlamentarul şi coatutorul Constituţiei Ucrainei Ion
Popescu, vestita cântăreaţă Sofia Rotaru 7,
poietul şi traducătorul literar Mircea Lutic 8
ş.a.), cât şi ale neamului românesc (fraţii Hurmuzachi,
Ioan Mihaly de Apşa, Iancu Flondor, Dmitrie Onciul şi Ion
Nistor, Ciprian Pormbescu, Mareşalul Alexandru Averescu, poieţii
Arcadie Suceveanu şi Vasile Leviţchi, “Iluministul din
Carapciu” Vasile Leviţchi 9 etc.).
De
la gimnaziul din Cernăuţi, îndrumat de Aron Pumnul, şi-a
luat zborul simbolul românismul Mihai Eminescu.
O
eventuală enciclopedie consacrată personalităţilor
reprezentative ale comunităţăţii româneşti din
Ucraina ar întruni câteva volume...
„Trezindu-se
în urma diferitelor cotituri ale istoriei” în actualele teritorii ale
Ucrainei, populaţia românofonă s-a asimilat complet (în cazul
„bolehovenilor” şi „volohilor” din Podolia, Galiţia
şi Pocuţia) sau parţial (în zona dintre Nistru şi Bug),
supravieţuind, totuşi, din punct de vedere etnolingvistic în
regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa.
Perioada
sovietică,
care a dus la deportări masive şi asimilări artificiale,
totuşi, nu a putut „înghiţi şi dizolva definitiv”
în oceanul slav elementul est-romanic. Românii au supravieţuit.
Renaşterea
etnică generată de
prăbuşirea imperiului
totalitar-comunist a dus indubitabil nu numai la apariţia
Ucrainei ca stat independent, dar a generat şi renaşterea tradiţiilor
strămoşeşti în rândurile românilor
băştinaşi „uitaţi” în urma „istoriei
buciumate”, dincolo de hotarele Statului Român însă nu şi
ale etnoarealului românesc, ale Patriei culturale, pentru că
„Patria noastră, — după Nichita Stănescu,
- este limba Română”.
La recensământul din 1959, populaţia vorbitoare a limbii
lui Eminescu era mai puţin numeroasă, dar, începând să
sporească, în 1996 a ajuns să ocupe locul trei
în Ucraina (bineînţeles, dacă nu este divizată
în 2 etnii diferite).
N O T E
1.
Dr.Ion
Popescu, născut la 16 aprilie 1964 în familia lui Vasile
şi Aurica Popescu în comuna Pătrăuţii-de-Jos din
nordul Bucovinei (Ucraina), doctor în filosofie şi
sociolingvistică, magistru de onoare în drept, magistru în
politologia relaţiilor internaţionale, primul şi
ultimul deputat român în Parlamentul Ucrainei din legislaturile
democratice 1994-1998, 1998-2002, membru al delegaţiei
parlamentare a Ucrainei în Adunarea parlamentară de colaborare
economică din bazinul Mării Negre (1994-1998), coautor
al Constituţiei Ucrainei (1996), raportor principal al AP CЕMN în domeniul colaborării tineretului din zonă pe anul 1997,
membru în AP a Consiliului Europei (1996-2002) şi al comisiei de
monitorizare a APCE (2001-2002), observator oficial din partea
Consiliului Europei la alegerile parlamentare din Croaţia –
2000 şi Kosovo – 2001, coordonator al grupurilor interfracţionale
de sprijinire a minorităţilor naţionale şi
confesiunilor canonice din Ucraina, secretar al grupurilor
parlamentare de prietenie Ucraina-România şi Ucraina-Moldova
(1998-2002), expert-coordonator principal în proiectul comun al Înaltului
Comisar al OSCE în problemele minorităţilor naţionale
şi Împuternicitului Radei Supreme a Ucrainei în drepturile
omului „Monitorizarea respectării drepturilor minorităţilor
naţionale în Ucraina” pe anul 2002, căpitan al selecţionatei
parlamentare de fotbal a Ucrainei (1994-1998), Preşedintele
Consiluilui interregional al Congresului comunităţilor naţionale
din Ucraina 2001-2002, Preşedinte de onoare al Clubului
Cultural-Sportiv „Dragoş-Vodă”, Preşedinte de
onoare şi Preşedintele Senatului Centrului Bucovinean
Independent de Cercetări Actuale, Preşedinte de onoare al
Ligii Tineretului Român „Junimea”, Preşedinte de onoare al
Uniunii Societăţilor Româneşti „Pentru Integrarea
Europeană” din regiunea Cernăuţi.
Pentru activitatea legislativă este decorat cu
ordinul Ucrainei „Pentru merite” gradul III. Pentru aportul în apărarea
credinţei strămoşeşti Biserică Ortodoxă
din Ucraina l-a decorat cu 4 ordine creştine. Pentru apărarea
drepturiulor românilor din Ucraina şi din spaţiul
carpato-balcanic în Consiliul Europei în decembrie 2000 a fost
decorat de către Preşedintele României E.Constantinescu cu
ordinul Serviciul Credincios în grad de Comandor.
Autor a peste 100 articole
ştiinţifice in domeniul sociolingvisticii, dreptului internaţional,
drepturilor omului şi minorităţilor naţionale,
demografiei etc. publicate în engleză, franceză, rusă,
ucraineană şi română.După încheerea activităţii
parlamentare din cele două legislaturi consecutive (1994-2004),
din mai 2002 până în iunie 2004 - „revoluţionar
liber”: şomer, student, cercetător ştiinţific
particular, lucru pe principii obşteşti.
2.
Vezi, de exemplu, Din
istoria ţinutului natal (regiunea Cernăuţi):
Carte de istorie pentru elevi, studenţi /D.Dragnev, Şt.Purici,
C.Ungureanu, I.Gumenâi. – Cernăuţi, 2003. – P.10-38; Etnicina istoria davnioi
Ucrainy. – Kolektyvna
monografia. – Kyiv, 2000. - în limba ucraineană. – 280 pag.
3.Gavriil
Bodulescu-Bodoni s-a născut
în 1746 la Bistriţa, Transilvania. La 22 august 1794 (stil
vechi) a sfinţit piatra de temelie şi a binecuvântat începuturile
Odesei. În 1799 devine Mitropolit al Kievului. Vezi: Vlad Baciu.
Controversatul Gavriil Bănulescu-Bodoni //Concordia. – Anul
9. – 2003, Nr.8 (380). – P. 8.
4.
Legendarului
Alexandru Marinescu (”Marinesco”), feciorul marinarului român
Ion Marinescu de lângă Galaţi, căpitan al navei
submarine declarate „duşmanul Nr.1 al lui A.Hitler” în
perioada stalinistă nu i s-a înmânat medalia de „Erou al
Uniunii Sovietice” deşi decretul fuse-se semnat şi oficial
anunţat! Abia spre apusul imperiului sovietic Mihail Gorbaciov îi
conferă post-mortem titlul de Erou al Uniunii Sovietice la 5 mai
1990. Vezi: Valeriu Cojocaru. Alexandru Marinescu sau „fenomenul
Marinesco”//Concordia. – Anul 10. – 2004, Nr.17 (432). –
P. 8.
5.
Dr. Satanislav Semcinschi
a fost, cu adevărat, animatorul vieţii culturale româneşti
din a II jumătate a secolului XX din capitala Ucrainei, a fost
cel mai celebru lingvist-românolog din Ucraina, Preşedinte a
grupului de Prietenie Ucraina-România, şef al cadedrei de
lingvistică generală a Universităţii Naţionale
„T.Şevcenko” din Kiev, a elaborat cursuri speciale consacrate
limbii şi civilizaţiei române etc.
6.
Dr. Grigore Bostan,
prof., membru de onoare al Academiei Române, preşedinte-fondator
al Societăţii pentru cultură românească
„Mihai Eminescu” (1989),
ilustru savant în domeniul folcloristicii comparative din spaşiul
de etnocontact româno-slav, poiet, critic literar, şeful
catedrei de filologie română şi clasică la
Universitatea de stat „Iurie Fedikovici” din Cernăuţi.
7.
Sofia Rotaru,
născută în satul Marşineţ raionul Noua Suliţa,
artistă emerită în URSS, artistă populară a
Ucrainei şi Republicii Moldova.
8.
Mircea Lutic,
poiet, traducător – laureat a premiului „Ivan Franco”
pentru traducerile din ucraineană, critic literar, este autorul
Programului şcolar de civilizaţie română pentru şcolile
din regiunea Cernăuţi, Preşedinte la Societatea
„Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi (1995-1996).
9.
Vasile Tovarniţchi (1930-1994),
Învăţător Emirit al Ucrainei, „Ctitorul şi
Constructorul” Primului liceu românesc deschis în Ucraina –
Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu (1991), deputat în consiliul
regional Cernăuţi, cofondator al Societăţii
„Mihai Eminescu”. Vezi: In Memoriam: Vasile Tovarniţchi//
Concordia. – Anul 10. – 2004, Nr.15 (438). – P. 6-7.
|
|