România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea Şi integritatea României”

Bilanţul la împlinirea a 5 ani de activitate

De curând, s-au împlinit 5 ani de la constituirea şi legalizarea fundaţiei noastre (2 iulie – 6 septembrie 1999), precum şi de la apariţia primului număr al revistei fundaţiei „Dacoromania” (noiembrie 1999).

Pentru membri fondatori şi cei ordinari ai fundaţiei evenimentul constituie un prilej de bilanţ şi, totodată, de analiză a modului în care s-au materializat în activitatea sa obiectivele cuprinse în Statut şi în planurile de măsuri.

Se impune însă, mai întâi, să arătăm împrejurările şi motivele în care şi pentru care a luat fiinţă fundaţia noastră, ca una dintre reprezentantele societăţii civile din România.

La nivelul anului 1999, după aproape 10 ani de la revoluţia din decembrie 1989, România făcea eforturi lipsite de consistenţă şi de eficienţă de a trece de la socialism la capitalismul de tip occidental, de a instaura statul de drept şi de a promova relaţiile unei democraţii autentice în toate sferele de activitate, dar mai ales în relaţiile sociale, dintre membri societăţii româneşti.

Cauzele stagnării, ale ineficienţei nu puteau ţine pe atunci decât de lipsa unei clase politice autentice, cu verticalitate morală şi cu sentimente patriotice sincere, de incapacitatea, din aceste motive, a forului legislativ de a sesiza pericolele ce ameninţau ţara şi naţiunea română în noile conjuncturi şi de a emite legile necesare de contracarare, de amatorismul periculos ce s-a manifestat în politica naţională, în economie şi în organizarea şi conducerea treburilor obşteşti, de politica guvernamentală de concesii interne şi externe riscante, lipsită de vigoarea şi fermitatea adevăratului stat de drept, hazardată uneori în lipsa unui program clar şi concret de guvernare şi lipsită de transparenţa proprie oricărei democraţii, cu consecinţe dintre cele mai nefaste pentru viitorul naţiunii noastre.

În faţa naţiunii române uluite se desfăşurau în acea vreme acţiuni grave, duşmănoase, inexplicabile pentru o ţară cu adevărat guvernată, cum ar fi: desconspirarea, prin toate mijloacele, inclusiv prin mass-media, a sistemului de securitate naţională şi a actelor secrete de stat, tolerarea intensificării fără precedent şi pe faţă a iredentismului cercurilor extremiste maghiare din ţară şi din afara ei, practicat până la nivelul organelor centrale ale statului, lipsa de voinţă, din motive politice şi clientelare, în stoparea şi eradicarea corupţiei, întinse la toate nivelele şi în toate domeniile de activitate, dispreţuirea şi dezinformarea poporului român atunci când, din interese de partid sau de grup, s-au luat hotărâri şi s-au încheiat tratate oculte care au afectat profund sentimentele sale naţionale şi patriotice, atitudinea de „gură cască” faţă de aşa numiţii „reformatori europeni” ai învăţământului românesc, care, cu bună ştiinţă, au urmărit scoaterea din programele şcolare a istoriei românilor ca disciplină obligatorie şi trecerea ei pe linia moartă a disciplinelor opţionale, ca să nu mai vorbim de felul mizerabil în care a fost batjocorită această istorie, tezaur scump al poporului român, în aşa numitele manuale opţionale de istorie, care, în loc să contribuie la educarea patriotică a tineretului nostru, îl îndepărtează de la acest nobil sentiment încă de la cea mai fragedă vârstă şi altele.

Dar ceea ce ne-a afectat şi ne afectează încă este subminarea permanentă a unităţii naţiunii noastre. La început, conform libertăţilor democratice, s-au înfiinţat sute de partide şi partiduleţe, alte formaţiuni de nuanţe şi cu scopuri diferite, inclusiv religioase, ca mai apoi, să-şi facă apariţia o seamă de idei şi teorii vădit tendenţioase spre distrugerea unităţii poporului român. Este, credem, suficient să-i amintim aici pe cei care au propovăduit (şi o mai fac încă sub forme mai subtile) autonomizarea pe provincii şi federalizarea Statului român, precum şi pe cei care, sub pretextul că „s-au săturat de România”, îi îndeamnă pe români să-şi părăsească ţara, evident pentru a o slăbi din mai multe puncte de vedere, şi să slujească astfel unor interese străine. Se poate observa uşor, mai ales în perioada actuală, că lupta politică şi de interese materiale a degenerat în dureroase manifestări de ură fratricidă.

Pentru românii adevăraţi nu acestea sunt însă soluţiile de rezolvare a crizei, mai ales politice şi economice, prin care trecem. Noi trebuie să rămânem aici unde am rezistat de milenii, dar să ne organizăm şi să acţionăm astfel încât să ne putem ridica la nivelul ţărilor civilizate.

Faţă de situaţia şi tendinţele prezentate mai sus s-a simţit necesitatea creării unui puternic front de rezistenţă al patrioţilor români adevăraţi, al acelor care ştiu că lupta de veacuri a moşilor şi strămoşilor noştri pentru apărarea gliei, a limbii şi a credinţei lor, pentru unitatea şi independenţa Statului Român, nu poate fi uitată şi dispreţuită.

În acest nou front, deschis de asociaţii şi societăţi cultural-patriotice înfiinţate mai înainte – „Vatra Românească”, „Astra”, „Societatea „Avram Iancu”, „Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de pretutindeni”, „Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz”, „Călugăreni - Mihai Viteazul” şi altele - ne-am integrat şi noi, o mână de albaiulieni, conştienţi că oraşul nostru – Alba Iulia, simbolul unităţii naţionale şi de stat româneşti – trebuie să-şi aducă aportul în, de atâtea ori, reluata luptă pentru unitatea şi integritatea României.

Iniţiativa înfiinţării fundaţiei noastre a aparţinut unui grup de albaiulieni, care a avut răbdarea de a urmări timp de 10 ani, din presă, din celelalte mijloace mass-media şi din publicaţiile de specialitate, toate scenariile şi fenomenele ce s-au petrecut după revoluţia din decembrie 1989 şi care au vizat integritatea şi suveranitatea Statului Român. Astfel, în mai multe dintre întâlnirile noastre preliminare, desfăşurate în lunile mai-iunie 1999, am fost în măsură să ne punem în temă cu acţiunile duşmănoase concrete care se petreceau pe mai multe planuri şi care puneau în pericol integritatea României, precum şi cu acţiunile de contracarare ce se puteau iniţia, inclusiv de către societatea civilă.

În funcţie de situaţia din ţară şi de posibilităţile ce se puteau întrevedea pentru noi, ne-am propus înfiinţarea unei fundaţii apolitice, nonguvernamentale şi nonprofit, dar cu scopul bine precizat de apărare a unităţii Naţiunii Române, a unităţii şi integrităţii Statului Naţional Român. Grupul de iniţiativă a pregătit apoi şi a prezentat participanţilor la şedinţele preliminare proiectul de statut al fundaţiei, pe baza Legii nr. 21 din 6 februarie 1924, privind asociaţiile şi fundaţiile recunoscute ca având personalitate juridică (revenită în actualitate după decembrie 1989).

Aşa am ajuns ca la data de 2 iulie 1999 să ne constituim în Fundaţia „Alba Iulia – 1918 pentru unitatea Şi integritatea României”, cu 25 de membri fondatori. În cadrul şedinţei de constituire s-a ales un consiliu de conducere provizoriu , alcătuit din 11 persoane (preşedinte, 3 vicepreşedinţi, secretar, trezorier şi 5 membrii) şi o comisie de cenzori formată din 3 persoane şi s-a perfecţionat şi definitivat statutul fundaţiei, pentru a se putea solicita justiţiei acordarea drepturilor de persoană juridică.

A urmat apoi o perioadă mai lungă de insistenţe şi intervenţii pentru obţinerea actelor şi avizelor legale, inclusiv la Ministerul Culturii, încheiată la 9 august 1999, când dosarul fundaţiei a fost depus la Tribunalul Judeţean Alba. Aprobarea acestuia pentru constituire şi statut s-a pronunţat prin sentinţa publică nr. 693 din 6 septembrie 1999, astfel că la 18 septembrie, după alte câteva formalităţi (înregistrare la organele financiare, deschiderea contului bancar) am fost în măsură să informăm opinia publică despre apariţia fundaţiei, prin ziarele locale „Unirea”, „Informaţia de Alba” şi „Monitorul de Alba”, prin marile cotidiene centrale „Naţional”, „România Liberă”, „Naţiunea” şi „Adevărul”, precum şi prin posturile de radio „Naţional” şi „21”.

Activitatea organizatorică a fundaţiei s-a desfăşurat în cadrul şedinţelor săptămânale ale consiliului de conducere, la care, în primul an, au participat şi alţi membri fondatori, precum şi o seamă de membri ordinari. Trebuie să precizăm aici că, după apariţia fundaţiei, au mai aderat la ea şi alte persoane, pe bază de adeziuni scrise. Greutăţi în desfăşurarea activităţii, din lipsa unui sediu adecvat am avut şi mai avem şi la Alba Iulia, cu toată bunăvoinţa unor firme şi instituţii care ne-au tolerat în spaţiile lor: S.C. Start Construct, S.C. Proiect Străjan, AISTEDA, Casa ofiţerilor Alba Iulia sau care ne-au oferit spaţiile lor, de care încă nu ne-am folosit: parohiile ortodoxe din Maieri II şi din Lipoveni. Din acest motiv, din cauza numeroaselor acţiuni ce au fost organizate şi desfăşurate pentru afirmarea în public a fundaţiei şi pentru a corespunde scopurilor sale fixate prin statut şi a numărului relativ redus al membrilor fundaţiei care au acceptat să se angajeze concret la înfăptuirea lor, consiliul de conducere nu a reuşit să convoace prea multe adunări generale ale membrilor acesteia şi nici să constituie acele structuri (resoarte) menite să se ocupe de problemele mari prevăzute prin statut.

Aici este necesar să evidenţiem eforturile din primele luni de existenţă ale fundaţiei pentru recrutarea de noi membri (ordinari), pentru iniţierea, organizarea şi concretizarea unor acţiuni importante, pentru contactarea şi lămurirea sponsorilor şi a organelor locale de stat, pentru contactarea, în vederea colaborării, a unor organizaţii similare din ţară şi străinătate şi chiar a unor personalităţi (persoane fizice) şi pentru asigurarea financiară şi materială a acţiunilor întreprinse. În această privinţă subliniem aportul deosebit al vicepreşedintelui fundaţiei, ec. Ioan Străjan, care, în plus, a acceptat ca, provizoriu, sediul ei să fie la locuinţa familiei sale, unde s-a uzat permanent şi de telefonul şi de automobilul casei (fără decontarea cheltuielilor).

Bilanţul realizărilor fundaţiei, după 5 ani de activitate, vine, pe de o parte, să confirme previziunile iniţiatorilor ei, iar pe de alta, să ne demonstreze că scepticismul ce l-am manifestat unii dintre noi în timpul discuţiilor preliminare, faţă de o asemenea instituţie locală, lipsită de posibilităţi materiale şi financiare, nu s-a justificat.

Considerăm că cea mai importantă dintre acţiunile noastre a fost apariţia, în luna noiembrie 1999, a revistei Dacoromania nr. 1, eveniment cultural consemnat de ziarele locale „Monitorul de Alba” (26 noiembrie) şi „Unirea” (7 decembrie), precum şi de ziarul „Renaşterea bănăţeană” din Timişoara, prin suplimentul său „Paralela 45” din 7 decembrie. La 29 ianuarie 2002, la al 9-lea număr al revistei, s-a obţinut şi codificarea ei – ISSN-1222-8753 – prin Centrul Naţional de numerotare standardizată ISBN – ISSN – CIP de la Biblioteca Naţională a României. Aşa cum am precizat în articolul „Început de drum” din primul număr al revistei, Dacoromania este organul de opinie şi de presă al fundaţiei, la baza căruia stau adevărul şi dreptatea, exprimate prin mijloacele specifice unei publicaţii de acest gen, orientate cu deosebire spre istoria pământului şi a neamului românesc. Până în prezent, au apărut 21 de numere ale revistei, în medie 3-4 pe an (1999: 1; 2000: 4; 2001: 3; 2002: 3; 2003: 4; 2004: 4; 2005: până în prezent 2).

Toate numerele apărute până în prezent s-au tipărit la S.C. ALTIP S.A. Alba Iulia, cu excepţia nr. 2/2000 care s-a tipărit la Deva (S.C. ASTRA S.A., Editura SIGMA PLUS), primele 5 cu sprijinul financiar al unor sponsori locali, iar de la nr. 6/2001 până în prezent prin sponsorizarea oferită de către Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia.

Tematica revistei, deşi destul de variată, a corespuns scopurilor menţionate în statut: studii de istorie locală, regională, naţională şi internaţională, documente istorice, arheologice, demografice; prezentarea de personalităţi; aniversări, comemorări de oameni şi fapte din trecut; surse de documentare şi bibliografice; medalistică, filatelie, cartofilie, iconografie, artă fotografică, sigilografie, heraldică, numismatică; dezbateri istorico-economice (Ex. cazul Roşia Montană); propuneri de revizuire a însemnelor naţionale româneşti (stema); replici la unele materiale tendenţioase apărute în străinătate; probleme de cult şi altele.

De la început ne-am străduit şi, în parte, am reuşit să atragem printre colaboratorii revistei o seamă de personalităţi ale publicisticii noastre istorice, literare şi de alte genuri, printre care unele din diaspora românească: prof. univ. dr. Mircea Dogaru, prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor, prof. univ. dr. Marcel Ştirban, prof. univ. dr. doc. Constantin Marinescu, prof. univ. dr. doc. Longinus Enescu, prof. univ. dr. Ghe. Pavelescu, conf. univ. dr. Mihai Racoviţan, Baruţu Arghezi – scriitor Lausane (Elveţia); Dana Tăzlăuanu (Canada), Ştefan Broască, prof. Mihai Prepeliţă, dr. Ion Popescu şi Ilie T. Zegrea din Bucovina, acad. Mihai Cimpoi din Republica Moldova, prof. Traian Todoran din Serbia, preot Neluţu Oprea din Bulgaria, doctorii în istorie Gheorghe Anghel, Nicolae Josan, Cloşca Băluţă, Vasile Moga, Radu Ştefan Vergatti, Gheorghe Dumitraşcu, dr. în medicină Zeno Millea din Aiud, prof. Doina Dreghiciu (Muzeul Unirii), prof. Ilie Furduiu, care realizează şi fotografii pentru fundaţie şi revistă, prof. Dan Racoviţan (Sibiu), ing. Aurel Sântimbrean, preot Ştefan Urda, col. C-tin Gomboş (Timişoara), col. Vasile Miron, col. Ioan Fleşeriu, col. dr. Alexandru Duţu, col. Grigore Toloacă, col. Ilie Schipor (Muzeul militar) şi alţii. Am publicat, de asemenea, versuri şi proză ale poeţilor: Tudor Arghezi, Adrian Păunescu, Ion Mărgineanu, Petru Anghel, Paula Romanescu, precum şi studii (post mortem) ale regretaţilor profesori Ştefan Manciulea şi Eugen Hulea. Unele articole au comentat acţiuni ale fundaţiei. Apariţia numerelor revistei “Dacoromania” a fost semnalată în presa locală şi centrală, în publicaţiile unor redacţii sau societăţi cultural-patriotice din ţară (“Renaşterea bănăţeană” - Timişoara; “Pe aici nu se trece” - Focşani; “Foaia poporului” - Sibiu; “Flacăra” - Bucureşti (Adrian Păunescu); “Aiudul literar” şi altele) şi pe Internet. Difuzarea revistei s-a făcut pe toate căile posibile - contacte directe, participarea la simpozioane şi reuniuni, prin delegaţii la asemenea manifestări, cu deosebire a celor de la Congresele spiritualităţii româneşti ţinute la Alba Iulia, prin excursionişti, tabere de şcolari şi studenţeşti, olimpiade de istorie, poştă şi altele. În acest fel, credem noi, în afară de faptul că poate fi citită pe Internet, revista a ajuns în mediile româneşti din ţară şi străinătate, cu deosebire acolo unde românii au nevoie de asemenea literatură - în Republica Moldova, Bucovina, diaspora din Europa, Canada şi SUA - de unde s-au primit semnale de apreciere.

La rândul său, revista “DACOROMANIA” a făcut cunoscute apariţiile publicaţiilor unor societăţi cultural-patriotice cu care fundaţia a avut relaţii de colaborare: “Astra” - Iaşi; “Mărăşeşti-Mărăşti-Oituz” - Focşani; “Arcaşul” - Cernăuţi; “Avram Iancu” Cluj şi Alba Iulia; “Plai românesc” - Cernăuţi, “Românul” - Arad, “Astra Blăjeană” şi altele.

De asemenea, s-au publicat în revistă câteva aprecieri asupra activităţii fundaţiei, printre care ale consulului general al României la Cernăuţi, d-l Romeo Săndulescu, ale scriitorului Baruţu Arghezi, ale Inspectoratului Regional al Învăţământului Postuniversitar Pedagogic din Cernăuţi, ale “ASTREI” - Iaşi şi ale d-lui general Traian Rotaru, veteran de război.

Cu excepţia unui număr redus de exemplare din primele numere care s-au vândut, fără a se putea recupera cheltuielile, revista s-a distribuit gratuit.

În ce priveşte activitatea publicistică a membrilor fundaţiei se remarcă prezenţa lor în presa locală, cu articole privind activitatea fundaţiei, prezentarea unor personalităţi şi a unor evenimente istorice, precum şi editarea a două volume cu profil istoric şi anume: “Inscripţiile Daciei romane” (Dr. Cloşca Băluţă - Editura Academiei Române, 2000) şi “Independenţa bisericească a Mitropoliei Române de Alba Iulia” de Nicolae Densuşianu (Ediţia a II-a îngrijită de ec. Ioan Străjan, la tipografia Arhiepiscopiei Române de Alba Iulia, 2002). Alte lucrări cu caracter ştiinţific sunt în pregătire pentru tipar (Ex. - Monografia localităţii Şard de dr. Gheorghe Anghel), iar altele au văzut lumina tiparului în publicaţii sau culegeri de studii iniţiate de alte foruri (prof. Ilie Furduiu, care a publicat două cărţi).

O altă direcţie importantă spre care şi-a îndreptat atenţia fundaţia a fost cea a contactării românilor din diaspora şi a celor aflaţi în teritoriile româneşti desprinse în anul 1940 din trupul României Mari, în scopuri de colaborare. Primele legături s-au reuşit în Canada, cu conorăşeanul nostru ing. Stanciu Iulian, care, mai apoi, făcându-ne cunoscută existenţa şi scopurile printre românii de acolo, ne-a favorizat noi colaborări (Mia Pădurean, Dana Tăzlăuanu, prof. Ioan Mitrofan, Benoit Hebert - şi alţii). S-au realizat apoi contacte cu comunitatea românească din Philadelphia, statul Pensilvania - SUA (Ion Comoară; Virgiliu Pleşa). În continuare, atenţia noastră s-a îndreptat spre fraţii noştri din Bucovina şi Basarabia (Republica Moldova), ameninţaţi cu pierderea limbii strămoşeşti. S-au colectat cărţi, manuale şcolare, reviste şi alte publicaţii scrise în limba română şi s-au expediat românilor de acolo, cu sprijinul ASTREI Iaşi şi a inimoasei sale preşedinte, d-na prof. Areta Moşu. A urmat apoi o altă acţiune a fundaţiei, când, în toamna anului 2000, trei membrii din conducerea ei (Ioan Străjan, dr. Gheorghe Anghel şi Nicolae Muntean) s-au deplasat pe pământul sfânt al Bucovinei de Nord, pe urmele lui Aron Pumnul “dascălul” geniului poeziei româneşti M. Eminescu. Acţiunea s-a dovedit fructuoasă din ambele părţi. Prin cărţile transportate şi donate liceului românesc din Herţa “Ghe. Asachi” (înfiinţat abia în 1995) s-au pus bazele bibliotecii româneşti a acestuia. Delegaţia fundaţiei avea să constate cu satisfacţie că şi publicaţiile expediate anterior au ajuns la destinaţie, completându-se bazele unor biblioteci şcolare româneşti în localităţile Cireş, Crasna şi Ciudei din raionul Storojineţ. La Cernăuţi delegaţia noastră a organizat o slujbă de pomenire cu parastas la mormintele prof. Aron Pumnul şi familiei Hurmuzachi şi a depus o jerbă de flori la statuia lui Mihai Eminescu. Contactele avute cu elevi, învăţătorii, profesorii şi alţi intelectuali din Bucovina de Nord şi problematica discuţiilor purtate ne-au dat curajul ca, după abia două luni, să organizăm la Alba Iulia (30 noiembrie – 1 Decembrie 2000) „Micul congres românesc internaţional” (cum l-a numit ziarul local „Unirea” din 4 decembrie 2000), la care am invitat şi au participat asociaţiile, societăţile şi fundaţiile cultural-patriotice româneşti neguvernamentale din ţară şi din afara hotarelor ei, din Bucovina şi din Basarabia, reprezentanţi ai organelor judeţene de stat, cercetători, cadre didactice din învăţământul universitar şi liceal, muzeografi şi alte categorii ce activează în domeniile istoriei, artei şi culturii. Scopul principal al întrunirii a fost acela al cunoaşterii, schimbului de experienţă şi de opinii şi închegarea unui front comun pentru rezolvarea, cu mijloacele noastre specifice, a celor mai stringente probleme ale unităţii româneşti, indiferent de natura lor.

Participanţii, în număr de cca. 70 persoane au avut prilejul să participe a doua zi – 1 Decembrie – la manifestările consacrate Zilei Naţionale a României – unii dintre ei, printre care şi o parte a celor de peste hotare ne-au onorat cu prezenţa şi la depunerea de coroane, însoţite de o slujbă de pomenire cu parastas la mormântul martirului Marii Uniri, Ion Arion, în cimitirul Maieri. Cu acest prilej, Arcadie Opaiţ, preşedintele Societăţii pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi a acordat un interviu ziarului „Informaţia de Alba”, cu referire la situaţia românilor din Bucovina de Nord.

În acelaşi timp s-au acordat diverse ajutoare studenţilor români din Alba Iulia originari din Bucovina de Nord şi Republica Moldova (vizite, excursii, ajutoarea materiale, copieri de cursuri, intervenţii pentru burse şi cazări, etc.).

Relaţiile cu românii din teritoriile de Nord şi Est s-au amplificat apoi. Astfel, la 1 Decembrie 2001, în sălile Muzeului Unirii din Alba Iulia, a fost contactată delegaţia profesorală a Universităţii Real-Umaniste din Cahul (Basarabia), condusă de dl. rector Atanasov, prilej cu care s-a predat acesteia un număr destul de consistent de cărţi româneşti, punându-se astfel bază şi bibliotecii româneşti a Universităţii Cahul.

Trebuie menţionată şi acţiunea din 27 martie 2002, când, cu prilejul aniversării a 84 de ani de la unirea Basarabiei cu România, fundaţia, împreună cu Muzeul Unirii au organizat un simpozion la care au fost invitaţi dl. Ştefan Broască, redactor-şef al publicaţiei „Plai Românesc” din Cernăuţi, precum şi studenţii basarabeni şi bucovineni de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. În replică, Asociaţia naţională a tinerilor istorici din Moldova (ANTIM) a invitat o delegaţie a fundaţiei să participe la simpozionul de la Chişinău (26-27 martie 2002) cu tema: „Geopolitica şi istoria – Unde a fost şi unde este Basarabia”. La simpozion au participat, din partea fundaţiei, dr. M. Gligor şi col. (r) Ioan Corodeanu. La 28 martie 2002, s-a organizat la Alba Iulia un dejun comun al fundaţiei cu studenţii din Basarabia şi Bucovina, la care au luat cuvântul dr. Gheorghe Anghel şi poetul Ion Mărgineanu.

Pe această filieră, acţiunile au fost aproape permanente şi în continuare, doar că s-au mai diversificat.

Astfel: încă din anul 2000, fundaţia noastră intervine la organele locale competente, la unele organe centrale ale Statului, la conducerea Ligii Culturale pentru Unitatea românilor de pretutindeni, precum şi la preşedintele în funcţiune al Congresului Spiritualităţii Româneşti, poetul şi omul politic Adrian Păunescu, pentru ca acest congres, care se ţine anual în România, să fie mutat de la Băile Herculane la Alba Iulia, cea mai îndreptăţită localitate din ţară de a găzdui o asemenea manifestare. Am trăit satisfacţia de a vedea propunerea noastră transpusă în fapt, astfel că, începând din anul 2002 (28 noiembrie) congresele VI-VIII s-au ţinut în oraşul nostru – capitala de suflet a tuturor românilor. După ce la congresul VI din anul 2002 fundaţia noastră a avut statutul de invitată (20 de persoane), la următoarele două (VII-VIII) am fost solicitaţi printre organizatori. Congresele albaiuliene ne-au oferit prilejul să cunoaştem şi să înţelegem mai bine problemele diasporei româneşti, eforturile depuse de organele Statului român şi de organizaţiile neguvernamentale de profil de a realiza unitatea românească, măcar „în cuget şi simţiri”, cu cei din afara hotarelor Patriei, să luăm contact direct cu personalităţile din diasporă participante şi să obţinem acordul lor de colaborare şi cu fundaţia noastră. Multe dintre aceste personalităţi şi-au publicat intervenţiile de la Congres sau din secţiunile sale, sau alte studii pe temele de pe ordinea de zi, în revista noastră Dacoromania, altele ne-au promis expedierea lor ulterioară.

Profitând de calitatea câştigată de organizatori, am propus conducerii Congresului să mai creeze, dacă se poate, şi alte secţiuni, cum ar fi cea confesională (a preoţilor), de învăţământ şi a societăţilor, reuniunilor, fundaţiilor cultural-patriotice, neguvernamentale, care să consolideze societatea civilă din ţară şi din diasporă. La ultimul congres, se pare, că unele dintre aceste noi secţiuni au şi început să se individualizeze. Trebuie să mai amintim aici că prin participanţii la cele 3 congrese din Alba Iulia am reuşit să difuzăm revista Dacoromania în toate părţile locuite de comunităţi româneşti.

La data de 30 iulie 2001 – fundaţia a acordat un premiu special în bani tânărului Adrian Carp din Bălţi (Basarabia) cu prilejul concursului internaţional de poezie „Veronica Micle”, ediţia IV, organizat de ASTRA M. Kogălniceanu Iaşi;

Iar la data de 15-16 august 2001 – fundaţia a fost printre organizatorii care au primit la Alba Iulia „Pelerinajul reîntrupării simbol al unităţii românilor de pretutindeni”, iniţiat şi condus de Liga Culturală pentru Unitatea românilor de pretutindeni, aprobat şi sprijinit de Preşedintele României, de guvern şi organele locale. Este vorba de comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Mihai Viteazul, prin purtarea, pe o platformă special amenajată şi însoţită de ostaşi din garda prezidenţială a României, în uniforme festive, a unui sicriu, în care s-au pus urne cu pământ din toate judeţele ţării şi care a fost purtat pe itinerarul stabilit încă în anul 1920 pentru aducerea de la Iaşi, prin Transilvania, până la Mănăstirea Dealu, a capului Domnului tuturor românilor. Fundaţia noastră a avut misiunea de a întâmpina la Alba Iulia procesiunea, prin discursurile ţinute în biserica simbol a vechii Mitropolii ctitorită de marele Domn (Dr. Gheorghe Anghel) şi în faţa statuii ecvestre a celui comemorat din cetate (prof. Ioan Pleşa - preşedintele fundaţiei).

Membri fundaţiei au participat apoi la priveghiul din Catedrala Reîntregirii, iar în ziua de 16 august la slujba de pomenire şi la celelalte manifestări prilejuite de plecarea procesiunii spre Sibiu.

- 15 februarie 2002 – Publicăm în ziarul local „Unirea” protestul public al fundaţiei faţă de tendinţele de rusificare a Republicii Moldova.

- 1 martie 2002 – Ziarele locale („Unirea”, „Informaţia de Alba”, „Monitorul de Alba”) publică protestul celor 155 de studenţi din Republica Moldova, cursanţi ai Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia faţă de insistenţele de rusificare ale ţării lor.

- vara-toamna 2002 – Prezentarea publicaţiei „Plai românesc” din Bucovina în ziarul local „Unirea” şi în „Astra blăjeană” nr. 4/2002 din Blaj

- Sponsorizarea de către fundaţie a publicaţiei „Plai românesc” din Cernăuţi (2-3 numere) prin redactorul-şef, prof. Ştefan Broască.

- Acordarea unui premiu în bani lui Vadim Bacinski, tânăr poet din Ismail (regiunea Odesa), cu ocazia concursului de poezie „Veronica Micle” de la Blaj, organizat de către ASTRA pe ţară (vicepreşedinte prof. univ. Areta Moşu - Iaşi) şi ASTRA Blaj (preşedinte prof. Silvia Pop), la Blaj, cu prilejul înfiinţării ASTREI tinere pe ţară.

- 17-24 iulie 2003 – Fundaţia a fost invitată să participe ca organizator al celei de a VII-a ediţie a taberei de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi”, alături de ASTRA tineret pe ţară, ASTRA „mare” şi despărţămintele Blaj şi Alba Iulia. Ei i-a revenit misiunea de a primi, caza şi asigura programul grupului de 23 elevi, studenţi şi cadre didactice însoţitoare din Cernăuţi şi Ţinutul Herţa (Bucovina), premianţi ai Olimpiadei de Limba şi Literatura Română. Realizarea programului a fost un succes datorită membrilor fondatori care s-au implicat sufleteşte (Ioan Străjan, dr. Gheorghe Anghel, dr. Cloşca Băluţă, prof. Ilie Furduiu, Nicolae Munteanu) şi a unor sponsori care au asigurat partea materială, în frunte cu conducerea Arhiepiscopiei Române Ortodoxe de Alba Iulia. După încheierea acţiunii, care a dovedit cum prin cunoaşterea pe viu a realităţilor din România şi prin mijloace simple (mai ales de bunăvoinţă, dragoste de aproapele şi mici sacrificii) se pot realiza efecte de unitate sufletească infinit mai greu de obţinut prin lecţii teoretice sau prin intermediul mass-media, fundaţia a primit calde aprecieri şi mulţumiri din Bucovina (Consulul României şi Institutul Regional al Învăţământului Postuniversitar Pedagogic din Cernăuţi) de la ASTRA tineret şi ASTRA Iaşi

- 30-31 octombrie 2003 – Ziarele locale „Informaţia de Alba” (30 octombrie) şi „Unirea” (31 octombrie) publică protestul public al fundaţiei faţă de tupeul unor extremişti de a constitui aşa numitele „consilii secuieşti”, ca organe de autonomie locală, fără ca problema să fie legiferată sau măcar aprobată de organele superioare ale Statului Român.

- iunie 2004 – Interviu la mormântul lui Ştefan cel Mare de la Putna cu acad. Mihai Cimpoi, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea domnitorului. A consemnat poetul Ion Mărgineanu.

- 21 iulie 2004 – Soseşte la Alba Iulia grupul de 32 elevi, studenţi şi cadre didactice din Căuşeni şi Tănătari, regiunea Tighina, din Republica Moldova, în cadrul acţiunilor cultural-patriotice organizate de ASTRA Iaşi şi fundaţia noastră, sub genericul „Acasă la noi”, ediţia a VIII-a. Acţiunea a fost condusă de fundaţie, asemenea celei din luna iulie 2003. În plus, s-au donat cărţi pentru o nouă bibliotecă românească la Căuşeni.

- 11 august 2004 – Soseşte la Alba Iulia, la invitaţia preşedintelui ASTRA Alba Iulia, un grup de 23 tineri români din localităţile Tatarbunar şi Borisofca, aflate în prezent pe teritoriul Ucrainei, în cadrul aceleiaşi ediţii a VIII-a a programelor „Acasă la noi”. Programul s-a asemănat cu cel din lunile iulie, cu excepţia faptului că deplasarea în Munţii Apuseni (zona Arieşeni – Scărişoara) a fost înlocuită cu cele de la Sebeş, Geoagiu Băi şi Aurel Vlaicu. Acţiunile de acest fel vor continua, sperăm, şi în viitor.

O atenţie deosebită a acordat fundaţia noastră acţiunilor cultural-patriotice, aniversărilor şi comemorărilor unor personalităţi ale neamului nostru, fie ele de interes naţional sau numai local, precum şi a unor evenimente istorice marcante din viaţa poporului nostru. Multe dintre ele au fost iniţiate de noi, la altele am fost invitaţi sau ne-am autoinvitat, astfel încât, după ce ne-am remarcat, am intrat în rândurile organizatorilor alături de organele judeţene sau locale de stat, de organele specializate (Direcţia Judeţeană de Cultură, muzee, biblioteci publice, asociaţii, societăţi de profil şi altele) şi de alte foruri publice şi, cu toate că fundaţia noastră „trăieşte” din sponsorizări, chiar între sponsorii unor acţiuni. Formele de manifestare, în această privinţă, au fost atât de variate şi de numeroase încât este imposibilă o enumerare a lor (poate în nişte eventuale anexe). Ne vom limita la numirea şi sintetizarea lor, cu anumite exemplificări.

 

a) Anuale

- Ziua Naţională a României – 1 Decembrie (din 1999) - Alba Iulia

- M. Eminescu – ianuarie (din 2000) – Alba Iulia

- Mihai Viteazul - august-noiembrie (din 2000) – Alba Iulia, Miraslău

- Avram Iancu – 16 septembrie (din 2000) – Ţebea

- Festivalul internaţional „Lucian Blaga” (din 2000) – Sebeş, Lancrăm, Alba Iulia

- Horea, Cloşca şi Crişan – februarie (din 2000) – Rîmeţ, Alba Iulia

- ASTRA (2-3 manifestări pe an) (din 2000) – Blaj, Bucureşti, Iaşi, Făgăraş, Dej, Alba Iulia, Sîntimbru

- Congresul Spiritualităţii Româneşti (din 2002 – ediţia a V-a) – Alba Iulia

Contribuţiile fundaţiei: delegaţii, coroane de flori, scurte alocuţiuni, sponsorizări, transmiteri de mesaje şi propuneri de colaborare, participare la discuţii, premierea în bani a unui tânăr în 2002 în cadrul festivalului „Lucian Blaga”, luări de contacte, difuzarea revistei Dacoromania.

 

b) Manifestări ocazionale

Majoritatea aniversări şi comemorări istorice (Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, revoluţia de la 1848/49, Unirea cea Mare 1918 şi altele), simpozioane, sesiuni ştiinţifice, congrese, dezveliri de monumente şi busturi ale unor personalităţi din trecut, înfiinţarea de filiale ale ASTREI, mitinguri cu scopuri patriotice, evocări de personalităţi şi de evenimente din trecut, inaugurarea unor noi lăcaşe de cult (Ex. Capela ortodoxă de la Spitalul de psihiatrie Alba Iulia) şi altele, în total 40 din 22 de localităţi (Blaj, Bucureşti, Tărtăria, Galtiu, Arad, Iaşi, Putna, Păuliş, Oarba de Mureş, Sîntimbru, Densuş, Cârţişoara, Dej, Miraslău, Făgăraş, Tibru, Aurel Vlaicu, Sinaia, Mihalţ, Sibiu, Săliştea şi Alba Iulia). În unele localităţi acţiunile s-au repetat de-a lungul celor 5 ani (Ex. Blaj, Bucureşti, Aurel Vlaicu, Sinaia) iar numărul manifestărilor de la Alba Iulia este greu de stabilit dată fiind densitatea lor anuală, la majoritatea lor participând şi membrii fundaţiei noastre.

Contribuţiile fundaţiei: delegaţii (aproape toate reprezentate la vârf, uneori prin preşedinte dar mai ales prin vicepreşedintele Ioan Străjan – iniţiator, organizator şi conducător, prin vicepreşedinţii Dr. Gh. Anghel şi dr. Cloşca Băluţă care au asigurat calitatea expunerilor, prin prof. Ilie Furduiu – orator şi fotograf şi a altor câţiva membri care au asigurat partea de logistică), coroane şi jerbe de flori, expuneri şi mesaje de salut, expoziţii de documente şi de carte, contactarea de noi colaboratori, difuzarea revistei Dacoromania şi altele. Ni s-au părut mai deosebite – dezvelirile de monumente de la Tărtăria (tăbliţele cu scrisul presumerian), Tibru (220 de ani de la armistiţiul horienilor), Alba Iulia (completarea monumentului de pe Dealul furcilor prin loja masonică locală); dezvelirile de busturi : Eminescu (la Blaj şi Alba Iulia), Avram Iancu (Alba Iulia), Mârza Samoilă, fotograful Marii Uniri (Galtiu) şi Nicolae Densuşianu (Densuş); Congresul de la Bucureşti , 2003 – „Românism – Antiromânism – Dezromânizare”; aniversarea de la Putna (500 de ani Ştefan cel Mare); Adunarea generală a ASTREI de la Dej (2004); premierea elevilor de colegii şi licee de la Olimpiada de istorie – etapa finală de la Alba Iulia cu numere din revista Dacoromania, participarea la înfrumuseţarea spaţiilor exterioare ale Bisericii Ortodoxe din Alba Iulia – Lipoveni şi adăpostirea monumentelor funerare vechi şi altele.

O acţiune pe care, de asemenea, o considerăm necesară şi importantă, a fost aceia a fixării de plăcii comemorative pe clădirile şi în locurile cu profundă rezonanţă istorică din Municipiul Alba Iulia. În acest sens, am avut sprijinul moral şi material al conducerii Primăriei municipiului, al Protopopiatului Ortodox de Alba Iulia, al unor parohii din localitate şi al unor sponsori. S-a început cu placa fixată pe biserica din Lipoveni, cu referire la sinodul ortodox din februarie 1761, condus de călugărul Sofronie din Cioara (20 octombrie 2002). A urmat apoi reamplasarea plăcilor realizate în deceniul II al secolului trecut de către Societatea de lectură a elevilor de liceu „George Coşbuc” din Alba Iulia – una cu locul închisorii în care a fost maltratat Avram Iancu după revoluţia paşoptistă şi una cu locul de popas a lui George Coşbuc în oraş (30 mai 2003). În toamna anului 2003 s-au amplasat plăcile de la mormântul lui Emanoil Mârza – fotograful Marii Uniri – din cimitirul Maieri (23 noiembrie 2003) şi plăcile marcând locul fostului hotel „Hungaria”, devenit din 1918 „Dacia”, în care s-au ţinut dezbaterile preliminare ale Marii Uniri, şi casa Vesa, fost comandant al gărzilor naţionale române din Abrud şi, mai apoi, subprefect al judeţului Alba (30 noiembrie 2003). În anul 2004 am avut 3 asemenea acţiuni – la 22 februarie placa de pe biserica „Sfânta Treime” din Maieri cu referire la protopopul Nicolae Raţiu, ctitorul ei şi confesorul martirilor Horea şi Cloşca în 1785 – la 26 august placa din centrul vechi al oraşului de pe locul unde a fost hotelul ce l-a adăpostit pentru o noapte pe luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu, în anul 1866 şi la 25 noiembrie, placa de pe palatul principilor Transilvaniei, unde a locuit şi a acţionat domnul tuturor românilor, Mihai Voievod Viteazul. În această direcţie vom continua să acţionăm, proiectele noastre vizând un monument albaiulian al martirilor români civili căzuţi victime atrocităţilor din vara anului 1849 (bărbaţi, tineri, femei, copii, bătrâni), restaurarea devizei de pe frontispiciul teatrului Caragiale („Un popor fără steag de cultură este o gloată, nu o oaste” – I.L. Caragiale), marcarea adevăratului loc de execuţie al martirilor Horea şi Cloşca de pe Dealul Furcilor, amplasarea unei plăci comemorative pe casa din Straja a prof. univ. Ştefan Manciulea şi grăbirea amplasării în parcul din Sinaia a bustului lui Badea Cârţan. O altă grijă a noastră au fost celebrele situri arheologice dacice şi romane de la Căpâlna, Costeşti-Blidaru, Teleac, Piatra Craivii, Pianu de Jos şi de la Alba Iulia (castrul Legiunii a XIII-a Gemina). Au fost vizitate, s-a constatat starea lor actuală, s-au fotografiat şi s-au realizat contacte cu administratorii lor şi cu forurile de resort pentru salvarea lor de jafuri şi distrugeri.

Încă de la începutul activităţii sale, fundaţia noastră şi-a propus să omagieze memoria marilor noştri oameni din trecut, prin slujbe religioase de pomenire cu parastase şi cununi de flori, desfăşurate la mormintele lor sau în alte locuri indicate. Până în prezent asemenea omagieri au avut loc la Alba Iulia (Ion Arion – martirul Marii Uniri, prof. Eugen Hulea, călugărul Sofronie din Cioara, Emanoil Mârza – fotograful Marii Uniri, Rubin Patiţia – memorandist, Muntean Zaharie, Camil Velican – primul primar român al oraşului, Mihai Viteazul – la biserica fostă mitropolitană), Blaj (Puia Maria şi prof. univ. Ştefan Manciulea), Sibiu (la biserica dintre brazi – Alexandru Papiu Ilarian, Alexandru Vaida-Voevod, Ioan Raţiu, George Bariţiu, Iosif Sterca Şuluţiu), Sinaia (Badea Cârţan), Aurel Vlaicu (ing. aviator Aurel Vlaicu). Unele morminte au fost reamenajate şi sfinţite (Ex.: a lui Emanoil Mârza), iar la mormântul lui Badea Cârţan de la Sinaia s-a aşezat şi o urnă cu pământ de la Alba Iulia. Unele omagieri au devenit tradiţionale – Ion Arion (din 2000), Rubin Patiţia şi Zaharie Muntean (din 2002), Mihai Viteazul (din 2002), Badea Cârţan (din 2002), şi sperăm să le putem continua.

Separat de personalităţile amintite, s-au oficiat slujbe de pomenire cu parastase şi pentru martirii civili din revoluţia paşoptistă la parohia Alba Iulia Lipoveni (6 iulie 2003), la Mihalţ (31 auguste 2003), la parohia Alba Iulia – Centru (11 iulie 2004) şi la parohia Alba Iulia – Maieri II (29 august 2004).

Regretatul profesor de limba latină, arheolog, muzeograf, cercetător şi publicist, Ioan Berciu, a fost omagiat printr-un articol în ziarul „Unirea” (2000).

Desigur că, activitatea de 5 ani a fundaţiei, cuprinde şi alte aspecte, unele de amănunt, asupra cărora nu mai putem insista din lipsă de spaţiu tipografic, ceea ce nu înseamnă că ele nu au fost importante. Pentru cunoaşterea lor se pot consulta anexele de la bilanţul nostru, care, chiar dacă nu vor putea vedea lumina tiparului în revista noastră, vor putea fi studiate pe Internet, unde vor ajunge cu siguranţă. De asemenea, informaţii în legătură cu activitatea fundaţiei se pot găsi în revista Dacoromania (Nr. 5; 6; 8; 11; 13; 14; 18), precum şi în presa locală din anii 2000-2004 („Unirea”, „Informaţia de Alba”, „Monitorul de Alba”, „Ulpia Jurnal” şi alte câteva periodice din ţară („Evenimentul zilei” – Bucureşti, „Iancule Mare” – Cluj-Napoca, „Cuvântul Liber” – Târgu Mureş, „Renaşterea bănăţeană” – Timişoara, „Pe aici nu se trece” – Focşani şi altele).

Multe dintre aceste ziare, la care s-au adăugat câteva posturi de radio şi chiar de televiziune (Antena 1) ne-au prezentat revista Dacoromania şi au comentat conţinutul şi valoare ei.

Trebuie să recunoaştem că fără sprijinul moral şi material al sponsorilor noştri (aproape 100 de persoane juridice şi fizice) toate cele de mai sus nu s-ar fi putut realiza, cel mult rămânând ca simple deziderate teoretice.

Pentru întreaga activitate a fundaţiei, inclusiv cu revista Dacoromania, aceasta a primit diplome de merit din partea Prefecturii judeţului Alba şi a Direcţiei judeţene de Cultură, iar câţiva dintre membri ei (Ioan Pleşa, Ioan Străjan, dr. Gheorghe Anghel, dr. Cloşca Băluţă) au fost separat gratulaţi cu diplome de merit, prin Primăria Municipiului Alba Iulia.

La rândul ei, fundaţia a acordat diplome de merit unor colaboratori, sprijinitori, sponsori şi unui număr dintre propri ei membri, în două etape – una în anul 2003 (cca. 20 buc.) iar a doua în anul 2004 (cca. 100 buc.).

La încheierea celor 5 ani de activitate, ne putem declara oarecum mulţumiţi de rezultatele muncii noastre, dat fiind statutul nostru de persoană juridică fără buget şi fără patrimoniu. Totuşi, e momentul să reflectăm şi asupra neîmplinirilor noastre, care, remediate rând pe rând ar putea duce la o amplificare a activităţilor noastre şi la sporirea calităţii lor. Este vorba de faptul că nu am mai dat atenţie atragerii de noi membri valoroşi în fundaţie, că nu am putut da viaţă încercărilor timide de înfiinţare a unor filiale (Aiud, Sebeş), că nu am putut activa întregul potenţial uman al fundaţiei, greul ducându-l 12-15 membrii, că nu am ajuns la organizarea activităţii şi a oamenilor pe resoarte şi nici la remanierea organului de conducere.

Cu speranţa că toate acestea se vor putea remedia în viitorul cel mai apropiat, să adresăm mulţumirile noastre cele mai sincere tuturor celor ce ne-au înţeles, ne-au încurajat şi ne-au ajutat, în mod deosebit generoşilor noştri sponsori.

Comitetul de conducere

Reprezentatii fundatiei la statuia lui Mihai Eminescu ridicata de Societatea "Mihai Eminescu" din Cernauti

Participanti la Simpozionul National din ziua de 27 Martie 2002 organizat de fundatie

 

Delegatia fundatiei la mormantul lui Aron Pumnul de la Cernauti - Ucraina

Evreii romani de peste Prut in minivacanta de la Alba Iulia

 

Evreii romani de peste Prut in minivacanta de la Alba Iulia

Un moment la mormantul lui E. Hurmuzachi din Cernauti

 

Moment privind reasezarea placii comemoraive la locul unde a fost inchis si palmuit Avram Iancu

Reculegere la mormantul memorandistului Rubin Patitia si a ginerelui sau, patriotul Zaharia Muntean

 

La mormantul martirului de la 1 Decembrie 1918 - IOAN ARION din Alba Iulia

Momente de la dezvelirea placii comemorative amplasata la biserica ortodoxa din Lipovenii Balgradului unde a avut loc in anul 1761 SINODUL CALUGARULUI SOFRONIE 

 

Momente de la dezvelirea placii comemorative amplasata la biserica ortodoxa din Lipovenii Balgradului unde a avut loc in anul 1761 SINODUL CALUGARULUI SOFRONIE

Reamplasarea placii comemorative privind pe poetul George Cosbuc

 

Comemorarea geniului poeziei romanesti MIHAI EMINESCU la Alba Iulia in parcul care-i poarta numele

Moment de la amplasarea placii comemorative pe locul unde s-a hotarat MAREA UNIRE de la 1 Decembrie 1918

 

Moment de la amplasarea placii comemorative, in memoria marelui MIHAI VOIEVOD VITEAZUL primul unificator al neamului romanesc

Comemorarea lui BADEA CIRTAN de la Sinia

 

Comemorara lui AUREL VLAICU organizata de fundatie in ocalitata de nastere a geniului aviatiei romanesti

Comemorarea la Blaj a patriotului, prof. STEFAN MANCIULEA

 

Moment de la serbarile Unirii de la Alba Iulia

La mormantul martirei PUIA MARIA de la Blaj

 

reprezentantii fundatiei la Sibiu comemorandu-l pe ALESSANDRU ILARIAN

La bustul lui SIMION BARNUTIU de la Blaj, reprezentantii fundatiei depun o jerba de flori