România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Ultimul mesaj al "Astrei" din Abrud - mai 1948

Încă de la înfiinţarea "Astrei" (1861) românii din Abrud au participat cu multă însufleţire la toate acţiunile organizate de către asociaţie. Ca o recunoaştere a meritelor trăitorilor din Ţara Abrudului "Astra" a ţinut trei adunări generale la Abrud, în anii: 1865, 1888 şi 1938.

În puţinul spaţiu pe care îl am la dispoziţie vreau să aduc al cunoştinţa cititorilor faptele doctorului Simion Stoica şi a nepoatei sale Octavia Stoica-Barabaş.

Medicul chirurg şi veterinar Simion Stoica s-a născut în satul Gura Arieşului din comuna Lunca Mureşului, jud. Alba în anul 1846 şi a decedat în mai 1912 în Abrud.

A devenit medic chirurg în Cluj şi veterinar în urma studiilor de la Budapesta.

      "După 1897 când s-a căsătorit, s-a stabilit definitiv la Abrud, dedicându-se aici nu numai practicii medicale, ci şi publicisticii şi acţiunilor culturale din cadrul "Astrei", fiind numit membru pe viaţă al acestei societăţi şi preşedinte al secţiei ştiinţifice, al despărţământului Abrud-Câmpeni"...

În revista "Transilvania", la îndemnul lui Pavel Vasici Ungureanu, creatorul secţiei ştiinţifice a "Astrei", a scris o serie de articole de popularizare a medicinii şi a veterinăriei, pe care preoţii şi învăţătorii le citeau ţăranilor1.

De mare succes s-au bucurat cele trei broşuri: "Tratatul boalelor acute infecţioase" (326 p.) în care se ocupă de bolile transmisibile prin oameni, cât şi cele vehiculate de animale, cum sunt turbarea, antraxul, febra aftoasă ş.a. (64 p.), "Higiena copilului de la naştere până la al 7-lea an al etăţii" şi "Dietetica populară cu deosebită consideraţiune la modul de vieţuire a ţăranului român" (165 p.).

În cadrul Despărţământului Abrud - Câmpeni al "Astrei", secţia ştiinţifică, a cărei preşedinte a fost până la sfârşitul vieţii (1912), Simion Stoica a ţinut la "Casinele Române" din Abrud şi Câmpeni multe conferinţe publice pentru popor.

Cât a trăit, medicul Simion Stoica şi-a dedicat viaţa şi activitatea "Astrei". Prin testament a donat casa de pe strada Traian din Abrud "Astrei". Actele întocmite în anul 1940 de către preşedintele "Astrei" din Abrud, Ioan Micu, directorul Gimnaziului "Andrei Şaguna" şi cel mai mare fotograf din Munţii Apuseni, Basil Roman (atunci contabil).

Activitatea medicului Stoica şi-a pus amprenta asupra rudelor sale. Nepoata sa (fiica fratelui) Octavia Stoica Barabaş a primit misiunea, în primul război mondial, să treacă în România.

Iată ce declara ea în închisoarea din Cluj, doctorului Dominic Stanca: "Am voit să duc în România planurile secrete de apărare, făcute pe linia Mureş în Ardeal de către armata austro-ungară, pentru a le face cunoscute Ministerului de Război din Bucureşti. Planurile, desenele le-am aplicat pe antebraţ, iar deasupra acestora s-a aplicat un pansament gipsat. Având paşaportul în regulă - în chestiuni familiare - am voit să trec graniţa la punctul de frontieră de la Predeal. Am fost însă suspectă, reţinută, mi s-a scos pansamentul gipsat, sub care s-au aflat desenele secrete. Astfel am fost arestată şi adusă la Cluj, la Curtea Marţială, unde am aşteptat pedeapsa capitală".

În urma raportului medical întocmit de doctorul Dominic Stanca, arestata a fost internată în clinică scăpând de execuţie. După mare Unire din 1918, Octavia Stoica Barabaş putea fi văzută vânzătoare într-o tutungerie.2

Primul război mondial a provocat românilor multe suferinţe, dar şi cea mai mare bucurie: Unirea cea Mare la care "Astra" şi-a adus o mare contribuţie.

Al doilea război mondial a adus pentru români suferinţe fără margini.

Intelectualitatea românească, sufletul "Astrei", a fost decimată.

Înainte de a fi lichidată "Astra" din Abrud, a reuşit să organizeze în mai 1948, o ştafetă purtată de către elevii normalişti şi ucenicii din Abrud, care să ducă mesajul Abrudului către Zlatna - Alba Iulia - Blaj, unde la 1848 s-au hotărât românii să pună mâna pe lancea lui Horea şi sub conducerea lui Avram Iancu să lupte pentru dreptate şi egalitate.

Ca o minune, mesajul purtat atunci de ştafetă se păstrează la Muzeul Unirii din Alba Iulia, şi după o jumătatea de veac am reuşit să intrăm în posesia lui.3

prof. Ilie FURDUIU

 

Bibliografie

1. Teodor Ghiţan, 1972, Medicul Simion Stoica din Abrud, în Ţara Moţilor, vol. I pp. 152-158.

2. Dumitru Braharu, 1972, O eroină necunoscută din Abrud - Octavia Stoica Barabaş, în Ţara Moţilor, vol. I, pp. 99-102.

3. xxx Mesajul ştefetei din mai 1948, Muzeul Unirii din Alba Iulia inventar 4080 (Centenarul revoluţiei de la 1848)