România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Populaţia Regiunii Cernăuţi prin prisma rezultatelor recensământului din anul 2001

Continuare din revista Dacoromania Nr.22/2005

  Limba ucraineana în calitate de L1 au recunoscut-o 55.715 ucraineni şi 106 reprezentanţi ale altor naţionalităţi, încă 16 ucraineni şi 343 reprezentanţi ai altor etnii care au declarat în calitate de limbă maternă altă limbă decât ucraineană posedau liber limba de stat - în total 56.180 de persoane sau 99,9% posedau limba ucraineană şi doar 81 persoane nu utilizau limba de stat.

Limba rusă era recunoscută în calitate de L1, de către 291 ruşi şi 43 reprezentanţi ale altor etnii, încă 31 de ruşi şi 16.462 de reprezentanţi ale altor naţionalităţi care au recunoscut în calitate limbă maternă altă limbă decât limba rusă posedau liber limba rusă. In total limba rusă era cunoscută liber de către 16,827 persoane sau 29,9% din populaţia raionului.

În calitate de L1 au recunoscut limba etniei 37 din cei 55 de moldoveni şi 23 din cei 38 de români. In afară, de aceasta încă l persoană care s-a declarat moldovean a recunoscut în calitate de limbă maternă limba română. Limba română în calitate de L1 era utilizată doar de către 51 de persoane sau doar de către 53,8% din populaţia apartenentă la etnia română (în 1989 acesta cifră era de 167 persoane sau 72,3%).

Reieşind din cele relatate mai sus, putem constata, ca zona raionului Zastavna dintre Nistru şi Prut din imediata apropiere de zona basarabeană a răzeşimii şi mazilimii, în care acum încă 150-200 de ani mai vorbea frecvent româneşte, a devenit o zonă a ucrainizării totale, iar la următorul recensământ numărul românofonilor născuţi în acest raion va atinge doar câteva persoane.

Referitor la „urmele româneşti” din acest raion nordbucovinean vom reveni ceva mai târziu. (L1 - limba maternă)

 

COMPONENTA ETNICĂ A RAIONULUI CHIŢMANI ÎN 2001

Tabelul 46

 

După cum putem observa din tabelul 46, populaţia raionului în 12 ani a scăzut cu 1,8%, însă numărul ucrainenilor a scăzut doar cu 0,4%, iar cota lor a crescut cu 1,1% - în primul rând datorită asimilării reprezentanţilor altor etnii.

De la ultimul recensământ sovietic la primul recensământ ucrainean numărul persoanelor din raionul Chiţmani aparţinând etniei române a scăzut de la 534 persoane la 204 - cu 330 persoane sau cu 61,8%. Şi principala pricină este asimilarea - în raion nu există nici o biserica românească şi nici într-o şcoală limba română nu este studiată. Populaţia românofonă din zona istorică a Ţării Şipeniţului şi răzeşimii dintre Prut, Nistru şi Colacin din imediata apropiere de Pocuţia galiţiană, care înaintea ocupaţiei habsburgice era majoritară este pe cale de dispariţie. Să analizăm situaţia lingvistică.

 

SITUAŢIA LINGVISTICĂ DIN RAIONUL CHITMANI ÎN 2001

Tabelul 47

 

Limba ucraineană în calitate de L1 au recunoscut-o 71.744 ucraineni şi 286 reprezentanţi ale altor naţionalităţi, încă 55 ucraineni şi 648 reprezentanţi ai alto etnii care au declarat, în calitate de limbă maternă altă limbă decât ucraineană posedau liber limba de stat - în total 72.733 de persoane sau 99,8% posedau limba ucraineană şi doar 81 persoane nu utilizau limba de stat

Limba rusă era recunoscută în calitate de L1 de către 563 ruşi şi 91 reprezentanţi ale altor etnii, încă 90 de ruşi şi 18.356 de reprezentanţi ale altor naţionalităţi care au recunoscut în calitate limbă maternă altă limbă decât limba rusa posedau liber limba rusă. În total limba rusă era cunoscută liber de către 19.100 persoane sau 26,2% din populaţia raionului.

În calitate de L1 au recunoscut limba etniei 56 din cei 88 de moldoveni şi 55 din cei 116 de români, în afară de aceasta încă 7 ucraineni şi l persoană care s-a declarat găgăuz a recunoscut în calitate de limbă maternă „limba moldovenească”, iar 1 ucrainean şi 1 moldovean au declarat în calitate de L1 limba română. Limba română în calitate de L1 era utilizată doar de către 121 de persoane sau 0,17% din populaţia raionului, inclusiv de 111 persoane sau doar de către 54,4% din populaţia apartenentă la etnia română (în 1989 acesta cifră era de 167 persoane sau 72,3%).

Este interesant faptul că 117 de români (din 288 declaraţi români) au declarat în 1989 în calitate de limbă maternă româna, iar în 2001 români s-au declarat doar 116 persoane (limba română în calitate de L1 au declarat-o doar 55 dintre aceste persoane).

Acest lucru ne demonstrează clar legătura dintre păstrarea limbii materne şi menţinerea vie a conştiinţei naţionale. După părerea noastră la următorul recensământ populaţia românească nu va depăşi în acest raion câteva zeci de persoane. Referitor la „urmele româneşti” din acest raion nordbucovinean, azi aproape în întregime ucrainizat, vom reveni pe parcurs.

 

COMPONENŢA ETNICĂ A RAIONULUI VIJNIŢA ÎN 2001

Tabelul 48

 

 

SITUAŢIA LINGVISTICA DIN RAIONUL VIJNIŢA IN 2001

Tabelul 49

Partea 1

citeste partea 2 citeste partea 3 citeste partea 4 citeste partea 5