România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Zi omagială, Ştefan MeteŞ la Geomal

 

La iniţiativa unor oameni inimoşi ai comunei, cu sprijinul deosebit al primarului Sîrb Ioan , al cadrelor didactice şi al preşedintelui Despărţământului ASTRA, „Ioan Neagoe” Stremţ-Teiuş, al domnului ec. Bota Cristian Florin, în data de 2 octombrie 2005, s-a organizat la Geomal o sărbătoare în memoria lui  Ştefan Meteş. La realizarea evenimentului şi-au dat concursul şi cadre didactice care au funcţionat în şcoală din Geomal şi locuitori ai satului.

Puţini ştiu că, Ştefan Meteş s-a născut în data de 27 decembrie 1886/ 8 ianuarie 1887, fiind fiul lui Dumitru şi Paraschiva, în satul Geomal, comuna Stremţ.

Avram Andea, în lucrarea „Ştefan Meteş la 85 de ani”, scria că istoricul s-a născut la Geomal „într-un sat ardelean în care tradiţia şi trecutul se perpetua şi se împletea cu asprimea prezentului copilăriei sale, în aceeaşi albie spirituală a sufletului ţărănesc în care au dospit şi primele sale convingeri despre viaţă înainte ca dragostea de carte şi şcoala să-l smulgă fizic şi nu sufleteşte din universul satului părintesc.”

După absolvirea şcolii primare, a Liceului “Andrei Şaguna” Braşov (1901-1909) şi a Institutelor Teologice din Arad, Sibiu şi Caransebeş (1909-1912), a trecut Carpaţii , poposind la Bucureşti, unde între 1912 şi 1914, a urmat studiile istorice la Universitate, Facultatea de Litere şi Filosofie, unde l-a avut ca profesor şi model pe Nicolae Iorga-devenit demiurgul matricei sufletului său şi pe Dimitrie Onciul.

Pentru o perioadă scurtă de timp, 1914-1916, a fost învăţător în Geomal, urmând apoi să fie preot şi învăţător la Boholt, Hunedoara (1916-1922).

Devine Director al Arhivelor Statului din Cluj (1922-1947), unde s-a ocupat de organizarea instituţiei, Deputat în primul Parlament al României întregite, Subsecretar de stat în Ministerul Instrucţiunii, Membru corespondent al Academiei Române din 1919. Cinci ani şi patru luni, a fost închis la Sighet. După eliberare, a fost rechemat la Arhivele Statului unde şi-a continuat cercetarea.

A publicat lucrări de Istoria Bisericii Româneşti din Ardeal, studii de istorie socială şi locală şi nenumărate articole în revistele de specialitate.

Prin amabilitatea domnului director Ioan Drăgan de la Arhivele Naţionale Cluj, am intrat în posesia unor informaţii deosebit de interesante, faptul că Ştefan Meteş a studiat şi la Paris şi acela că în 24 . 04. 1931 prin Decretul Regal nr. 1394, istoricul a fost numit prefect al judeţului Târnăva –Mică.

Voi reproduce în continuare o „Autobiografie” a istoricului arhivist Ştefan Meteş:

 

 „ Subsemnatul Ştefan Meteş, născut din părinţi ţărani, în 8 ianuarie 1887, în satul Geomal (raionul Alba Iulia), am studiat teologia şi literele la Universitatea Bucureşti (1912-1914).

 Am fost Director al Arhivelor Statului din Transilvania, cu sediul în Cluj, din oct. 1922, până în septembrie 1947, conducând în mod onorific instituţia, până în april. 1949. Acum sînt pensionar cu pensie lunară de 388 lei, fără nici un alt venit.

 În maiu 1919, am fost ales membru corespondent al fostei Academii Române, care mi-a premiat 4 lucrări istorice.

 Politică militantă n-am făcut, deşi am fost deputat în Parlamentul din 1919-21 şi subsecretar de stat la Ministerul de Interne şi la cel de Instrucţiune Publică în 1931-32 în Guvernul de tehnicieni prezidat de prof. N. Iorga.

 În 6 maiu 1950, am fost ridicat de organele Ministerului de Interne şi reţinut până în 6 iulie 1955, când am fost pus în libertate fără nici o condamnare.

 Am publicat peste 50 de studii în volume, broşuri şi în reviste din Istoria Românilor, cari privesc diferitele ei domenii.

 Cluj, 30 aprilie 1958

 Ştefan Meteş”

 

 Dedicat analizei istorice şi religiei ortodoxe, Ştefan Meteş şi-a întrerupt munca sa numai pentru a merge la ceruri, în data de 30 iunie 1977.

 Programul activităţilor a cuprins o slujbă de Parastas în memoria lui Ştefan Meteş oficiată de domnul preot Consilier cultural, al Arhiepiscopiei, Zoica Iosif , la Biserica din sat, dezvelirea unei plăci comemorative pe casa unde s-a născut istoricul, sfinţirea plăcii cu noul nume al şcolii- „Şcoala cu clasele I-IV, Ştefan Meteş”, Geomal-, vizitarea unei expoziţii etnografice şi cu documente despre sau întocmite de Ştefan Meteş şi din arhiva şcolii şi un program artistic realizat de elevii din Geomal şi invitaţii din Stremţ şi Cetea.

 Deasupra Stremţului, la numai cinci km, se găseşte satul Geomal în care poţi intra numai printr-o galerie verde a pădurii ce asemeni unui zid de apărare al unei cetăţi mărgineşte acest „Nucet al măgurii”. La marginea interioară a pădurii, un bener alb mărginit de două steaguri urau „Bine aţi venit!” în satul Geomal.

 Paşii vizitatorului au fost conduşi de un „drum al lepedeelor”, realizat prin expunerea unor ţesături specific geomălene pe aproape fiecare poartă din sat până la Biserică.

 Pe trepţii şcolii, cadrele didactice, îmbrăcate asemeni majorităţii sătenilor, în costume populare au primit musafirii pe care i-au îndrumat să viziteze expoziţia etnografică şi pe cea dedicată lui Ştefan Meteş.

După slujba de la biserică, ne-am îndreptat  spre casa Ştefan Meteş, unde s-a sfinţit plăcuţa comemorativă cu numele lui Ştefan Meteş,  unde a luat cuvântul domnul primar Sîrbu Ioan.

La şcoală, am ascultat cu multă emoţie cuvântul scriitorului Ion Mărginean, care ne-a făcut şi  onoarea de a ne oferi şcolii-elevilor, câteva cărţi de-ale sale, a  domnului Preşedinte al Consiliului Judeţean Alba, Ioan Dumitrel, al domnul director al Arhivelor Statului Cluj,dr.Ioan Drăgan, a domnului primar şi domnului Popa Traian, membru al Consiliului Local, al doamnei director a Şcolii cu clasele I-VIII, Stremţ, Rad-Peţelcan Paula şi o deosebită colegă educatoare de la Şcoala cu clasele I-VIII, Geoagiu de Sus, Şooş Daniela.

Într-un timp când tindem tot mai mult spre globalizare, prin discursul domnului scriitor Ion Mărginean şi poezia compusă şi recitată de doamna educatoare Şooş Daniela, am simţit înr-adevăr că trăim, că acţiunea noastră are un ecou , iar satul vibra de emoţie şi pentru asta nu avem cuvinte să le mulţumim.

În continuare, voi prezenta poezia care ne-a emoţionat şi îndemnat la reflecţie:

 

Intrarea in Geomal

 

Mugur de Nucet, Stremt

Elevi din Geomal, la sezatoare

 

Mugur de Nucet, Stremt

E toamnă la Geomal

Coboară toamna lină de pe deal
Şi-şi risipeşte frunza arămie,
Veniţi copii ai satului Geomal,
Împrăştiaţi prin dulcea Românie!

De v-amintiţi cumva de-un sat uitat
În valea de păduri înconjurată,
Unde-aţi copilărit şi v-aţi jucat,
Când prunci micuţi aţi fost şi voi odată,

De v-amintiţi de şcoala ce v-a dat
Înţelepciunea şi puterea minţii,
de dăscăliţa care v-a-nvăţat
cum să descoperiţi averea cărţii,

De v-amintiţi bisericuţa mică
Şi glasul clopotului pe-nserat,
Opriţi-vă din drumul vostru o clipă
şi reveniţi în micul vostru sat!

Plecaţi-vă genunchii pe morminte
Şi-o rugăciune către cer rostiţi
Pentru acei ce îi păstraţi în minte
Ce părăsit-au lumea prea grăbiţi.

Şi-apoi, cu paşi sfioşi păşiţi agale
Spre casa părintească, de-o mai fi,
Vă mai opreşte vre-un vecin în cale
Şi v-amintiţi c-aţi fost cândva copii.

Vă-ntâmpină în poartă mama, tata,
Ce norocoşi sunteţi că îi aveţi!
O lacrimă de dor parcă e gata
S-alunece la vale, pe pomeţi.

Şi fraţi şi neamuri, toate vă-nconjoară
Şi curge vinul dulce în pahar,
O pace blândă peste voi coboară,
Sunteţi copii, în satul drag, Geomal.

Cândva, de-aici, pleca la-nvăţătură
Un băieţel sfios ,cu ochi vioi
Dorea s-aducă faimă în comună,
Să fie un exemplu pentru voi.

Ne amintea prin nume de-un erou:
Ştefan cel bun,cel Mare şi cel Sfânt
Predestinat a fi conducător
Şi-a păstori o turmă pe pământ.

Aşa era Ştefan de la Geomal,
Slujind credinţa Sfântă la Altar
Istoric de renume mondial
Un nume plin de dragoste şi har.

Să-i dăm cinstirea ce i se cuvine
Acum, când noi cu dânsul ne mândrim,
Să îi păstrăm o caldă amintire
Şi numele-i cu fală să-l rostim.

 

Mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit in această activitate şi celor care ne-au onorat cu prezenţa şi sperăm să ne reîntâlnim şi anul următor la comemorarea lui Ştefan Meteş şi fiindcă domnul Bota Cristian Florin ne-a îmbogăţit spiritual împărtăşindu-ne, ca autor al monografiei comunei Stremţ, informaţii despre alte personalităţi ale comunei Stremţ, ca Ion Mărcuş, Ioan Bota, Eugen Albu, Ioan Neagoe ş.a, avem promisiunea domnului consilier Popa Traian că, în spirit de recunoştinţă, Şcoala cu clasele I-VIII, Geoagiu de Sus va primi numele lui Ioan Bota, iar Biblioteca comunală şi un viitor muzeu etnografic, numele lui Ioan Neagoe.

Mulţumim deasemenea pentru sprijin formaţiei de dansuri populare "Muguri de Nucet" Stremţ conduşi de instructor, membru al Asociaţiei coregrafilor de dans popular din România, Homănă Ioan şi cântăreţei de muzică populară din Cetea, Raica Victoria.

prof. Anca Bota

Cristian Florin Bota