România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Ştefan Manciulea

un mare patriot român de pe meleagurile Albei

 

S-a născut la data de 6 septembrie 1894 în satul Straja jud. Alba, într-o familie modestă de ţărani.

Cursurile Şcolii primare le-a frecventat în satul natal, după care la îndemnurile stăruitoare ale preotului şi a învăţătorului din sat a urmat timp de opt ani renumitele Şcoli ale Blajului inclusiv Seminarul teologic.

După absolvirea Seminarului Teologic a acceptat postul de învăţător suplinitor, docent confesional în satul Hăpria, unde împreună cu învăţătorii şi preoţii din satele Straja, Hăpria, Dumitra, Henig, Berghin, Ghirbom şi Totoi au pregătit şi organizat din timp, participarea ţăranilor la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

După făurirea României Mari şi-a continuat studiile superioare la Bucureşti la facultatea de geografie şi istorie unde a avut pe profesorii emineţi: Nicolae Iorga, Simion Mehedinţi, Vasile Pârvan şi mulţi alţii.

În toată perioada studenţiei a fost un element de excepţie din toate punctele de vedere, fiind remarcat de titanii lui dascăli, care în anul 1921 după examenul de licenţă, i-a propus să se înscrie la doctorat, cu o temă nouă şi mai puţin cunoscută: "Câmpia Tisei". Pentru pregătirea şi documentarea acestei lucrări de mare importanţă pentru România, Ştefan Manciulea a solicitat un post de profesor, la Liceul teoretic Moise Nicoară din Arad.

Aici deprins din copilărie cu munca, a urmat şcoala superioară de arte şi meserii, obţinând în final şi calificarea de mecanic de locomotivă.

La propunerea directorului Instit. Central de Meteorologie Bucureşti a înfiinţat şi condus timp de 6 ani staţia meteorologică din Arad.

Pentru teza de doctorat a depus muncă stăruitoare timp de aproape 15 ani.

Pentru o documentare cât mai complexă, conştient fiind de importanţa acesteia, a străbătut pe jos întreaga zonă de vest a României de la Ceremuş la Porţile de Fier, după care a studiat şi cercetat arhivele şi bibliotecile de la Budapesta, Viena etc., de unde a strâns un imens material documentar, arheologic, istoric şi statistic, referitor la trecutul nostru din întreaga zonă a Câmpiei Tisei.

Lucrarea de doctorat susţinută în faţa unei comisii exigente formate din decanul Rădulescu Motru, Simion Mehedinţi şi I.C. Giurăscu a fost apreciată în anul 1936 cu calificativul "Suma cum laude" obţinând titlul de doctor în geografie.

După anul 1927 a fost hirotonit preot în satul său Straja, unde s-a întors la insistenţele familiei şi a consătenilor săi.

În această perioadă a reorganizat cu multe sacrificii materiale şi de timp, întreaga activitate religioasă din sat, a înfiinţat şi organizat cercul cultural ASTRA, a întemeiat o bibliotecă a satului, iar pentru femei a pus bazele unei asociaţiuni: "Reuniunea Mariană".

Începând cu anul 1929 a fost numit profesor de geografie la Liceul Sf. Vasile din Blaj după care i sa încredinţat postul de mare răspundere ca director la Biblioteca Centrală Arhidiecezană din Blaj.

Între anii 1934-1936 un mănunchi de tineri profesori au editat revista "Blajul" unde dr. prof. Ştefan Manciulea a publicat numeroase studii şi articole referitoare la istoria Blajului, dar mai ales cu privire la propaganda revizionistă maghiară care urmărea destrămarea României şi anexarea Transilvaniei la Ungaria.

Tot în această perioadă a publicat importanta carte documentară "Graniţa de vest".

În perioada anilor 1936-1940, fiind şi director al Bibliotecii Arhidiecezane a publicat o serie de cărţi document, printre care: "Aşezări româneşti din Ungaria şi Transilvania în sec. XIV-XV"; "Câmpia Transilvaniei"; "Biblioteca Centrală din Blaj"; "Muzeul oraşului Blaj"; "Graniţa de Apus a românilor din vechea Ungarie" etc. Deasemenea a publicat o serie de studii şi materiale în diferite reviste şi publicaţii din ţară şi străinătate.

Activitatea revizionistă maghiară de la finele deceniului 4 al sec. XX fiind mai activă, Nicolae Iorga a propus în Senatul României formarea unei comisii pentru combaterea acestei propagande deşănţate şi a recomandat înaltului for legislativ să acţioneze cît mai activ şi mai eficient pentru apărarea integrităţii României. În fruntea acestei comisii a fost numit prof. dr. Ştefan Manciulea, recunoscut ca un bun patriot şi cu un volum mare de cunoştinţe despre Transilvania.

Schimbările radicale petrecute în România după 23 Aug. 1944 au fost nefaste pentru viaţa şi activitatea prof. dr. Ştefan Manciulea, care între timp în anul 1941 a fost numit conferenţiar la Fac. de Ştiinţe a Universităţii din Cluj care se afla "refugiată" la Sibiu în urma Dictatului de la Viena.

După anul 1944 a fost înlăturat din învăţământul superior de la Blaj, iar pentru a supravieţui a fost obligat să se angajeze în diferite munci necalificate.

Acţiunea forţată de unificare a bisericilor creştine româneşti din Transilvania după peste 250 de ani de despărţire, a avut consecinţe dureroase şi asupra prof. dr. Ştefan Manciulea.

Pentru activitatea desfăşurată până în anul 1944 în folosul şi apărarea neamului românesc, la fel ca şi alţi intelectuali din Transilvania (Onisifor Ghibu, Ioan Lupaş, Ştefan Meteş etc.) a fost arestat, anchetat şi chinuit în beciurile securităţii Regiunii Autonome Maghiare Mureş, după care a fost condamnat la 6 ani închisoare grea. După eliberare s-a angajat ca muncitor zilier la ferma din Chereteu după care a ajuns muncitor la serele CFR-ului din Blaj iar ulterior prin stăruinţa unor foşti studenţi a ajuns laborant la Liceul teoretic Iacob Mureşan.

În anul 1962 a fost condamnat politic din nou pentru încă 5 ani, iar în anul 1964 a fost eliberat ca urmare a graţierii tuturor condamnaţilor politici.

După eliberare s-a angajat ca îngrijitor al parcului Sanatoriului TBC din Blaj. În această perioadă a pregătit şi predat un studiu amplu şi ducomentat Academiei Româno-Americane pentru Ştiinţă şi Artă, referitor la "Românii din Transilvania şi Ungaria până în anul 1918" şi "Maghiarii din România între anii 1920-1980".

Împovărat de griji şi necazuri după o viaţă zbuciumată, marele patriot şi om de ştiinţă şi cultură prof. dr. Ştefan Manciulea a murit în anul 1985, la vârsta de 90 ani.

 

Extrase din biografia lui Ştefan Manciulea

de ec. Ioan Străjan