România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Simpozionul "Civilizaţia dacică în sud-vestul Transilvaniei" ­

ediţia a II-a

~ Decebal 106-2006 ~

Între 17-18 iunie 2006, la sediul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia şi sub egida Consiliului Judeţean Alba s-au desfăşurat lucrările simpozionului intitulat Decebal 106-2006, prilejuit de împlinirea a 1900 de ani de la moartea regelui erou. Organizatorii, Muzeul Naţional al Unirii, Fundaţia "Alba Iulia 1918, pentru unitatea şi integritatea României" şi Asociaţia Culturală "Sarmizegetusa", au beneficiat de colaborarea câtorva dintre cele mai autorizate voci ale istoriografiei româneşti în domeniul cercetării istoriei vechi, dacice în speţă, precum şi de sprijinul material oferit în mod generos de Primăria Municipiului Alba Iulia.

Simpozionul, a doilea dintr-o serie începută anul trecut şi care se doreşte perenă, civilizaţia dacică urmând să beneficieze astfel de o tribună la care să fie prezentate an de an o parte din rezultatele muncii ştiinţifice care să fie mai apoi permanentizate prin intermediul revistei Dacoromania, a venit în completarea unor manifestări menite să atragă atenţia publicului asupra valorilor patrimoniale de sorginte dacică aflate pe teritoriul judeţului Alba şi, de asemenea, s-a constituit în preambulul ediţiei I a Festivalului cetăţilor dacice, eveniment a cărui permanentizare este şi ea un deziderat îndeaproape urmărit de conducerea Consiliului Judeţean Alba.

Lucrările propriu-zise au avut loc în ziua de 17 iunie, iar ziua următoare a fost dedicată unei deplasări în teren, la fortificaţiile dacice de la Ardeu şi Costeşti, cu aceasta completându-se şi verificându-se informaţiile furnizate prin intermediul comunicărilor ştiinţifice prezentate.

Participanţii au abordat subiecte de ultim interes, precum exploatarea aurului în societatea dacică (Ioan Andriţoiu, Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia), arhitectura cetăţilor dacice (Iosif-Vasile Ferencz, Cristina Bodo, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva), teribila armă-simbol a dacilor - sabia curbă de tip falx (Cătălin Borangic, George Ciotlauşi, Asociaţia Culturală "Sarmizegetusa", Cristian Dima, Cristina Oargă, Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia), reinterpretarea unor descoperiri mai vechi (Mihai Blăjan, Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia, Cristian-Ioan Popa, Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia), potenţialul turistic şi întreţinerea cetăţilor dacice (Asociaţia Culturală "Sarmizegetusa"). Desigur, prin specificul motivaţiei simpozionului, accentul a căzut aupra personalităţii regelui aniversat şi a capitalei / capitalelor sale (Vasile Moga, Cristinel Plantos, Muzeul Naţional al Unirii, Mihai Căstăian, Muzeul Orăşenesc Orăştie). De maxim interes a fost dezbaterea asupra difuzării istoriei dacilor în rândurile publicului larg, prin participarea extraordinară a d-lui Marian Ştefan, unul dintre redactorii revistei Magazin Istoric, precum şi lansarea ediţiei a doua a unei lucrări de referinţă în istoriografia de specialitate, Cetatea dacică de la Căpâlna, semnată de Ioan Glodariu şi Vasile Moga, recent apărută la Editura albaiuliană "Altip". Latura de spectaculos a manifestării a constituit-o prezentarea "pe viu" a unei săbii de tip dacic, a cărei reconstituire a fost subiectul preocupărilor interdisciplinare şi de arheologie experimentală desfăşurate de mai mulţi ani în cadrul Asociaţiei Culturale "Sarmizegetusa". A existat chiar şi o latură artistică, aceeaşi Asociaţie oferind participanţilor o plachetă comemorativă dedicată regelui Decebal.

Cât priveşte vizita documentară, dincolo de frumuseţea intrinsecă a peisajului şi a vestigiilor istorice, reluarea informaţiilor prezentate cu o zi înainte, referitoare la soluţiile arhitectonice folosite pentru construirea cetăţilor dacice de la Ardeu şi Costeşti, a făcut necesară referirea şi la alte rezultate ale cercetărilor arheologice întreprinse în ultimii ani. Astfel, a fost adusă în discuţie prezenţa indubitabilă la Ardeu a unei locuinţe ocupate de un cetăţean roman; rosturile prezenţei sale nu au fost încă descifrate, dar descoperirea, posibil prima de acest fel, este deosebit de importantă în contextul epocii de sfârşit a existenţei statului dac. De asemenea, detaliile prezentării au făcut să renască în faţa ochilor vizitatorilor aşezarea dacică de la poalele cetăţii, activitatea vamei de acolo, intimitatea existenţei cotidiene a celor care locuiau în cetate, poziţia socială a rezidentului său principal şi raporturile sale cu superiorii celorlalte cetăţi dacice din zonă.

Concluziile exprimate în finalul întâlnirii au accentuat asupra aspectelor benefice oferite de întâlnirea între specialişti şi pasionaţii de istorie, primii beneficiind de sprijinul material şi cunoştinţele din alte domenii oferite de cei din urmă, iar aceştia obţinând o imagine realistă şi de ultim moment în ceea ce priveşte interpretarea ştiinţifică a obiectului pasiunii lor. Simpozionul din acest an s-a dovedit astfel deosebit de relevant în ceea ce priveşte apropierea între ştiinţa istorică autentică şi public, oferind participanţilor numeroase ocazii pentru a medita asupra căilor prin care cercetarea ştiinţifică poate fi valorificată turistic şi înzestrată astfel şi cu o utilitate practică - premisă pentru obţinerea în viitor, din partea societăţii şi a autorităţilor, a sprijinului logistic şi material necesare pentru continuarea săpăturilor arheologice şi publicarea rezultatelor cercetării. Prezenţa presei pe parcursul întregii manifestări şi articolele publicate ulterior despre simpozion sunt şi ele indicii preţioase că manifestarea, dincolo de rolul comemorativ pe care şi l-a atribuit prin titlul ales în acest an, a reuşit să dea naştere unor obiective pe termen lung, care vizează receptarea corectă a istoriei naţionale şi transformarea ei într-o sursă de prestigiu şi de venituri, prin stimularea turismului.

Aspect de la simpozion - 17 -18 iunie 2006

                              Cătălin BORANGIC