România este patria noastrã şi a tuturor românilor.

Barbu Ştefãnescu Delavrancea

Mihai Viteazul - breviar

Domnitorul Ţării Româneşti, Mihai Viteazul a trimis în anul 1595 la Alba Iulia, capitala principatului Transilvaniei o "deputăţie" complexă formată din:

- Eftimie - mitropolitul Tîrgoviştei

- Teofil - episcopul Rîmnicului

- Luca - episcopul Buzăului

- Mitrea - vornic mare

- Hristea - vornic

- Dimitrie, Preda şi Borca - logofeţi

- Dan şi Teodosie - vistieri

- Radu Buzescu şi Stamate - postelnici

- Vintilă şi Radu - cluceri

Delegaţia a sosit la Alba Iulia, la data de 2/12 mai şi a fost primită în audienţă de principele Bathory.

Tratatul s-a încheiat şi a fost semnat la data de 20 mai 1595.

Sigismund Bathori, căsătorindu-se cu arhiducesa Maria Christina, la data de 7 august 1595, în Alba Iulia, l-a invitat la nuntă şi pe domnul Ţării Româneşti Mihai Viteazul.

Oastea turcească condusă de Sinan Paşa ameninţând cu trecerea Dunării şi cu invazia Ţări Româneşti, l-a determinat pe Mihai Viteazul, să renunţe la invitaţie, trimitând, în schimb, pe boierii săi Stroe Buzescu şi Radu Calofirescu cu daruri scumpe de nuntă.

Boierul Danciu din Brâncoveni, tatăl viitorului domn al Ţării Româneşti Matei Basarab fiind în solie la principele Transilvaniei s-a stins din viaţă la Alba Iulia.

Doamna Stanca s-a îngrijit de funerariile boierului Danciu fiind înmormântat la mitropolia din Alba Iulia, de unde ulterior în anul 1648, rămăşiţele lui trupeşti au fost duse şi aşezate spre odihna de veci la mănăstirea Arnota.

În timpul războaielor cu turcii din anii 1595-1596, când Ţara Românească a fost ocupată de oastea lui Sinan Paşa, Mihai Viteazul şi-a trimis familia pe doamna Stanca şi pe fiul său Pătraşcu, în Transilvania. La Alba Iulia ei au fost ocrotiţi şi găzduiţi de soţia principelui Transilvaniei Maria Christina.

În timpul şederii la Alba Iulia doamna Stanca a înzestrat biserica mitropolitană cu odoare şi cărţi bisericeşti.

Mihai Viteazul împreună cu banul Mihalcea, Radu Buzescu şi alţi boieri, la data de 30 dec. 1596 au ajuns la Alba Iulia, la curtea principelui Transilvaniei, pentru a clarifica şi stabili unele probleme majore de interes reciproc.

Aron Vodă, domnul Moldovei şi prietenul domnului Ţării Româneşti, Mihai Viteazul, prin vicleşug a fost arestat şi întemniţat de către Bathory la castelul de la Vinţul de Jos aparţinând fostului cardinal romano-catolic Martinuzzi. Aron Vodă a fost ucis prin otrăvire la data de 19 mai 1597 şi a fost înmormântat la Alba Iulia.

Mihai Viteazul a pus  la Alba Iulia  bazele uneia dintre cele mai importante instituţii culturale româneşti din Transilvania, Mitropolia Bălgradului despre care marele istoric Nicolae Iorga a afirmat" că a fost cel mai trainic şi mai de folos aşezământ al neamului românesc de peste munţi".

Într-un timp record de numai un an, 1597, a reuşit să construiască o nouă catedrală şi clădirile aferente pentru Mitropolia Ortodoxă a Principatului Transilvaniei.

În anturajul lui Mihai Viteazul au fost aduşi la Alba Iulia şi trei meşteri zugravi Petre Armeanul, Mîna şi Nicolae din Creta.

Mihai Viteazul a fost inspirat şi a dat cu bună sţiinţă hramul mitropoliei denumirea de Sfânta Treime.

Din punct de vedere naţional această alegere a corespuns cu prima unire a românilor din cele trei provincii româneşti Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.

În semn de preţuire de care se bucura Mihai Viteazul în acea perioadă în Transilvania, Adunarea ţării de la Alba Iulia din data de 28 martie 1598 i-a dăruit domnitorului castelul de la Buia.

Victoria lui Mihai Viteazul de la Şelimbăr (26 oct. 1599) a fost favorizată şi de acţiunea nobilului român din zona Hunedoarei, Daniel din Zlaşti care era în tabăra lui Bathory şi care cu puţin timp înainte de a se da semnalul de luptă, în timp ce oştile erau "faţă în faţă", Daniel din Zlaşti împreună cu ai săi a trecut în tabăra lui Mihai Viteazul, fapt ce a produs panică în tabăra lui Bathory şi îmbărbătare în tabăra lui Mihai Viteazul.

Martor ocular, cronicarul Szamosközy, a consemnat: "abia s-a dat semnalele de începere a luptei, din ambele părţi când din gărzile cardinalului Bathory unul cu numele de Daniel Zalsdi de loc după neam "român" dintr-o dată dând pinteni calului a trecut de partea lui Mihai Vodă. Şi astfel toţi au rămnas uimiţi ce fel de capriciu l-a împins pe acest om, la un asemenea gest deoarece până atunci s-a bucurat de cinste şi faimă."

Un an mai târziu Daniel din Zlasti a fost prins de nobilimea maghiară şi a fost omorât în mod barbar. A fost legat cu mâinile la spate de un cal care i-a târât trupul gol, până a murit. Trupul românului Daniel din Zlasti a fost tăiat şi expus în patru zări.

După intrarea victorioasă în Alba Iulia la 1 Nov. 1599 Mihai Viteazul a organizat Cancelaria care a început să emită pentru prima dată în Transilvania acte oficiale în limba română, alături de cele în limba latină şi slavă, intitulându-se de la început "DOMN DIN MILA LUI DUMNEZEU AL ŢĂRII RMÂNEŞTI ŞI AL ARDEALULUI".

În urma victoriilor din Moldova, Mihai Viteazul, la data de 27 mai 1600, a emis primul document în care se intitulează "din mila lui DUMNEZEU DOMN AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI ŞI AL ARDEALULUI ŞI MOLDOVEI".

Sărbătorile de Crăciun ale anului 1599, precum şi cele prilejuite de noul an 1600, Mihai Viteazul le-a petrecut la Alba Iulia, participând la slujbele religioase din clădirea nouă a Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei, sfiinţită în anul 1597.

Slujbele religioase s-au săvârşit de către mitropolitul Ioan de la Prislop şi patriarhul de la Târnovo - Dionisie Rally care l-a însoţit pe Mihai Viteazul în Transilvania şi care după datină, l-a stropit cu aghiasmă urându-i domnie lungă.

Dionisie Rally a fost înrudit cu familia Cantacuzino; despre el N. Iorga susţine că a fost duhovnicul şi sfetnicul voievodului până la sfârşitul vieţii lui.

Papa Clement al VIII-lea printr-o scrisoare (22 aprilie 1600) în care prin momeli îl sfătuieşte pe Mihai Viteazul să-şi părăsească credinţa strămoşească, căci dacă va trece la biserica apuseană catolică va primi ajutoare băneşti.

Cronicarul Samosközy care era bine informat (contemporan şi cunoscător a evenimentelor din perioada respectivă) spunea că Mihai Viteazul primind scrisoarea papei a strâmbat din nas că "ACESTA CUTEAZĂ SĂ-I ATACE ŞI SĂ-I DEFAIME CREDINŢA".

Răspunzând papei Clement al VIII-lea, Mihai Viteazul i-ar fi făcut propunerea ca "părăsind rătăcirile italice se va întoarce dimpreună cu poporul creştin la adevărata legătură obştească a bisericilor răsăritene căci numai aşa va fi cu putinţă alungarea turcului spurcat din spinarea creştinătăţii".

Prima dietă a Transilvaniei sub conducerea lui Mihai Viteazul a avut loc la Alba Iulia în perioada 20-28 nov. 1599.

A doua dietă s-a ţinut la Braşov în perioada 12-15 martie 1600, iar a treia dietă s-a ţinut din nou la Alba Iulia în luna iulie anul 1600.

Cronicarul George Brancovici, fratele mitropolitului Sava de la Bălgrad care a copilărit la Alba Iulia între anii 1656-1678 ne relatează o ştire extrem de importantă care se referă la corpul lui Mihai Viteazul, ucis pe Cîmpia Turdei, care cu îngăduinţa lui Basta a fost adus şi înmormântat la Alba Iulia în Mitropolia Bălgradului, prin grija mitropolitului Ioan de Prislop.

În timpul primului război mondial, craniul întregitorului de neam românesc aflat la Mănăstirea DEALU, pentru a nu fi pângărit a fost dus şi ocrotit la Iaşi.

După făurirea Românie Mari, readucerea craniului lui Mihai Viteazul la Mănăstirea Dealu s-a desfăşurat într-un cadru amplu şi sărbătoresc.

Înainte de a ajunge la destinaţie s-au organizat manifestări naţionale speciale în unele oraşe ale Moldovei, Transilvaniei şi Munteniei.

În cadrul acestor ample manifestări, la Alba Iulia, care a avut un rol important în istoria neamului românesc, mai ales în perioada lui Mihai Viteazul, autorităţile locale au organizat în august 1920, serbări patriotice pe măsura personalităţii şi a faptelor istorice petrecute pe aceste meleaguri.

Primul liceul românesc înfiinţat în ransilvania după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost la Alba Iulia (februarie 1919) şi a fost ŢbotezatŢ Liceul Mihai Viteazul. Între timp a fost schimbat în Colegiul "Horea, Clşoşca şi Crişan",

Culese din:

N. Bălcescu, "Românii supt Mihai Voievod Viteazul";

I. Lupas, "Istoria unirii românilor";

"Alba Iulia 2000"

Articole, Gh. Anghel şi Horea Titus Vasiloni

Ec. Ioan Străjan