|
 |
|
Cenade
- 12.09.2006 |
|
 |
|
Bucium
- 13.09.2006 |
|
Publicaţia
„Dacoromania”, după preluarea Parcului „Eminescu”, cu
„Aleea Scritorilor”, a întreprins acţiuni culturale, deopotrivă
aniversare şi comemorative, cinstind în felul acesta reprezentanţi
ai pantheonului nostru spiritual. Printre aceştia se numără
prozatorul Ion Agârbiceanu. Astfel, în localităţile Alba
Iulia, Blaj, Cenade, Bucium, în 12, 13 septembrie, 2006, un grup de
intelectuali, în organizarea „Dacoromaniei”, Bibliotecii Judeţene
„Lucian Blaga” Alba, Consiliului Judeţean Alba, Primăriei
Alba Iulia, bibliotecilor publice din localităţile amintite,
„ASTRA” blăjeană şi albaiuliană, Şcoala nr. 9
Alba Iulia, au organizat evocarea literară „Ion Agârbicenau –
contemporanul nostru”, prilejuită de împlinirea a 124 ani de la naşterea
prozatorului, la care a participat şi o parte a presei (regretabilă
este lipsa, dezinteresul şcolilor, universităţii, dascălilor,
oficialităţilor), depunându-se flori la busturile din Alba
Iulia, Cenade şi la casa parohială din Bucium. Printre cei care
au reliefat valoarea prozei lui Agârbiceanu se numără: Iacob
Oliviu, Ironim Munteanu, Mioara Pop, Ion Străjan, Gheorghe Anghel,
Silvia Pop, Ana Hinescu, Ion Bâscă, Voicu I. Macaveiu, Ion Pop, Ion
Mărgineanu, Gh. Dăncilă, Lazăr Dorel, Felicia Colda,
Daniela Floroian, învăţători, bibliotecare, ş.a.
George Coşbuc – Traiectoria unui destin.
La
iniţiativa revistei „Dacoromania”, a scriitorului Ion Mărgineanu,
cei 140 de ani împliniţi de la naşterea lui Coşbuc (20
septembrie 1866, în localitatea Hărdău, mort în 9 mai 1918),
au fost omagiaţi printr-o retrospectivă istorico-literară:
„George Coşbuc – traiectoria unui destin”, desfăşurată
lângă bustul poetului şi excelentului traducător
transilvan, numit zeci de ani „poetul ţărănimii”,
marginalizat astăzi de minţi înguste, fatidice, falşi
iubitori de valori naţionale, scos din unele manuale şcolare pe
nedrept. Poet şi traducător, gazetar şi editor, publicist,
administrator şi corespondent, urmărit ca agitator politic,
George Coşbuc, aşa cum relatau profesorii Munteanu, Iacob
Oliviu, Ioan Pleşa, Ion Străjan, Daniela Floroian, părintele
Urdă, Nicolae Mărgineanu, Ilie Furduiu, Gheorghe Anghel, Ion
Aiudeanu, a fost şi rămâne un triumf al frumuseţii limbii
române, unul dintre cei mai căutaţi şi recitaţi poeţi
alături de Mihai Eminescu, iar trecerea lui prin Alba Iulia, popasul
de două zile la casa cu nr. 18 de pe actuala stradă Regina
Maria, consemnat pe o placă aniversară a Societăţii
Elevilor „Gheorghe Coşbuc” de la Liceul „Mihai Viteazul” -
1923, repusă la iniţiativa Fundaţiei „Alba Iulia 1918
pentru unitatea şi integritatea României” – 2003, ne însoţeşte
admiraţia şi profunzimea iubirii valorilor noastre perene.
Ca
final deschis: nu înţelegem detaşarea de aceste valori a multor
intelectuali, studenţi, funcţionari ce trec nepăsători,
confundă umbrele cu lumina, indiferenţa cu propria românitate.
Îi somăm să se trezească la realitate, iar domnilor dascăli
le cerem imperios, să recitească pe marii noştri clasici că
altfel demersurile tuturora sunt zadarnice, iar dânşii predau la
catedră, doar automatisme, nu rigurozităţi ale iubirii de
ţară, de Limba Română.
Ion
Animăreanu
|
|
