Superbă
zi de vară târzie la întâlnirea cu umbra lui Ion Agârbiceanu
într-un scurt pelerinaj la Alba Iulia, Bucium Şasa, Blaj
şi Cenade. Se împlineau
124 de ani de la naşterea scriitorului şi 100 de ani de
la numirea sa ca preot paroh în Munţii Apuseni, la Bucium
Şasa. ,,Sfântul părinte al literaturii române",
cum îl numea Lucian Blaga pe cel ce şi-a împărţit
viaţa între lumina credinţei şi lumina cărţii,
s-a născut în localitatea Cenade din judeţul Alba, la
12 septembrie 1882. Ion Agârbiceanu, fiul pădurarului din Agârbiciu
avea să devină una din personalităţile
emblematice ale religiei, ziaristicii, literaturii şi
politicii din Transilvania.
După
ce a absolvit gimnaziul greco-catolic de la Blaj, se înscrie la
Facultatea de Teologie şi mai apoi la Facultatea de Litere
din cadrul Universităţii Regale Maghiare de Ştiinţă
din Budapesta. |

|
La
terminarea studiilor universitare, proaspătul preot Ion Agârbiceanu
ajunge în anul 1906 în comuna Bucium, în satul Bucium - Şasa, din
judeţul Alba. Buciumul cu împrejurimile sale pline de frumuseţe
şi oamenii de aici ca şi peisajele superbe din zona satului său
natal Cenade, au fost cu siguranţă o sursă inepuizabilă
de inspiraţie pentru romancierul, nuvelistul şi povestitorul Ion
Agârbiceanu. El zugrăveşte în opera sa mai cu seamă
intelectualitatea satului, compusă din preot, notar, doctor, învăţător.
În scrierile sale literare Ion Agârbiceanu se adresează copiilor
pentru care a creat o lume minunată povestită în titluri ca
File din cartea naturii, Povestiri sau Fefeleaga, se adresează
adolescenţilor cu nuvele ca Licean … odinioară, Domnişoara
Ana, Două Iubiri, se adresează adulţilor cu nuvele, pagini
de jurnal şi romane ca Arhanghelii, Căsnicia lui Ludovic
Petrescu, Amintiri, Din munţi şi din câmpii, În clasa cultă,
Popa Man, Vâltoarea, Faraonii, Biruinţa, Legea trupului, O moştenire,
Legea minţii etc. scrieri care vor rămâne mereu în mintea
şi inima cititorului ca pagini ce respiră culoare, descriere,
speranţă, rugă, adevăr. Alături de ele nu trebuie
uitate scrierile religioase de
o încărcătură spirituală aparte cum ar fi: Rugăciunea
Domnului, Despre minuni, Familia creştină, Meditaţii etc.
sau colaborările la numeroase publicaţii din presa românească:
Patria, Tribuna, Familia, Drapelul, Sămănătorul, Adevărul,
Luceafărul, Unirea, Gazeta Transilvaniei , Transilvania, etc.
Pentru
întreaga sa activitate literară şi publicistică este ales
membru corespondent şi mai apoi activ al Asociaţiunii ASTRA, iar
în 1925 este numit secretar general al secţiilor literare şi
ştiinţifice ale Asociaţiunii. Începând cu anul 1919 este
membru corespondent al Academiei Române, iar în 1955 este ales membru
titular în Academia Română la secţia de ştiinţe
istorice, ştiinţele limbii, literatură şi artă. A
fost, de asemenea, membru în Comitetul de Conducere al Societăţii
Scriitorilor şi preşedinte al Sindicatului Presei Române din
Ardeal şi Banat, funcţie pe care a avut-o până la decesul
său.
Tot
pentru activitate literară a fost recompensat cu numeroase premii
şi ordine, iar la vârsta de 80 de ani a fost sărbătorit
oficial în întreaga Românie.
Asemenea
multor oameni de cultură, Ion Agârbiceanu avea să joace un rol
activ în viaţa politică a ţării, deţinând mai
multe funcţii administrative şi politice. După Unirea de la
1 Decembrie 1918, eveniment în care a avut un rol cât se poate de activ,
a deţinut funcţii politice importante cum ar fi cea de membru în
Comitetul Executiv al PNR şi cea de senator în Primul Parlament Român
ajungând chiar vicepreşedinte al Senatului. În toată
această perioadă de succese pe plan literar, în
ziaristică sau pe plan politic, Ion Agârbiceanu nu a uitat că
este preot continuând să slujească mai departe biserica română.
După perioada în care a fost preot paroh la Bucium - Şasa în
judeţul Alba, s-a mutat în parohia Orlat din judeţul Sibiu, iar
în timpul primului Război Mondial a ales să slujească
voluntar pe front ca preot militar. Din 1930, după o perioadă de
refugiu în Moldova, îl regăsim la Cluj
protopop şi apoi în 1931 este preot canonic al Episcopiei
Gherla. Ultimii ani din viaţă, preotul, scriitorul, ziaristul,
politicianul şi nu în ultimul rând academicianul Ion Agârbiceanu,
i-a petrecut la Cluj, unde s-a stins din viaţă la 28 mai 1963,
în urma unui infarct. Necrologul a fost semnat atât de Academia Română
al cărei membru a fost cât şi de Uniunea Scriitorilor din România
care a evidenţiat bogata şi îndelungata s-a activitate literară.
Prof. DANIELA FLOROIAN
|
|