România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Ziua Naţională, Congresul Spiritualităţii Româneşti şi luminatul greu de ziuă în creierul unora

       Românitatea  de pretutindeni  şi Alba Iulia formează o fişă de biografie distinctă, pentru că au aceeaşi streaşină deasupra sufletului: respiraţia Limbii Române, adică lungul drum al istoriei, jertfelor, luminii şi comunicării spre ele însele. De aceea, considerăm că în nici un loc din ţară, ca la Alba Iulia, nu se poate exprima mai înalt un sentiment al măreţiei şi reciprocităţii, adică sentimentul Unirii de la 1 Decembrie 1918, când vechiul Apulum a devenit Cetatea de scaun al unui ideal nesfârşit, la fel ca visele noastre într-o viaţă mai bună, de a contribui la unificarea aşteptărilor şi răbdării, prin curaj, tradiţie, înţelepciune, vorba cântărită. În acest sentiment se regăsesc deopotrivă virtuţi naţionale, individuale şi comune, întrebările stringente ale veacului trecut şi contemporaneităţii, cărora nu le putem da un răspuns satisfăcător, măcar decât printr-o colaborare între cele două mari segmente puse în mişcare: Congresul Spiritualităţii Româneşti şi oficialităţile din Alba Iulia, ca între două mari instituţii ce-şi respectă cuvântul dat, dimensiunile implicării ca parteneri egali în organizarea şi desfăşurarea manifestărilor înscrise într-un program care să reflecte opiniile fiecăruia, apoi sinteza acestora într-o logică adecvată, propunând căi de rezolvare, responsabilităţi ferme, soluţii optime, termene şi promisiuni deşarte, laude îngâmfare. Mutarea Congresului de la Băile Herculane la Albă Iulia a vrut să consfinţească tocmai acest aspect al respectului reciproc, al înţelegerii compartimentale, de ansamblu, în varii domenii, de la cel ştiinţific, financiar, la cel tipografic, la asigurarea spatiilor de desfăşurare pe secţiuni, pentru expoziţii mixte de carte, pictură, grafică, etc.

Că aşa stau lucrurile o demonstrează amplul program ai celei de-a X-a Ediţii a Congresului Spiritualităţii Româneşti care a impus un anumit stil de lucru, de comportament intelectual care să incite pe cei 300 de participanţi, să-i antreneze în dialoguri fertile, concrete, tematice, axate în special pe frământările de cultură şi civilizaţie în contextul intrării României în Uniunea Europeană, când responsabilitatea de a ne apăra propria identitate, ca valoare de unicat, tradiţia şi cariatidele spirituale devine mai acerbă, bombardată de vecinătăţi, curente, principii, etc.

Aceste secţiuni sunt pe departe nişte terminale ale minţii şi firii românilor, ci mai degrabă o încălzire a lor, o ţâşnire a flăcărilor dintr-un foc mocnind. Ele nu trebuiesc să se transforme în lungi contradicţii ireconciliante, ci mai degrabă să ţie oglinda fiecărei grupări de românitate, pe ţări, localităţi, regiuni, care să sintetizeze cu claritate năzuinţele diasporei româneşti, ce se poate face; propune pentru a depăşi o stare sau alta de lucruri, apelându-se la guvern, preşedinţie, parlament, ministere, prefecturi, consilii judeţene, primării, societăţi religioase, de cultură şi învăţământ. Întâlnirea din 4 decembrie de la Universitatea "1 Decembrie 1918" la care au participat academicieni, cercetători, scriitori, jurnalişti din mai multe ţări ale lumii, a demonstrat cât de benefice pot fi aceste trăiri comune. A colabora este o ştiinţă, care se perfecţionează mereu punând în mişcare un întreg sistem de vase comunicante. Până când nu s-au pus la masa tratativelor, Consiliul Judeţean Alba, ce semnase încă din 26 mai 2006 o hotărâre de parteneriat cu Congresul Spiritualităţii Româneşti de-a se ţine la Alba Iulia, întocmind un Program bine structurat, reprezentanţii Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni, cei ai prefecturii, înţelegerile au stat pe muchie de cuţit, existând motive ferme pentru a muta Congresul în alt judeţ (Arad sau Constanta, unde era dorit, asigurându-i-se total sprijin). Aceasta a fost clipa hotărâtoare, când Consiliul Judeţean, prin Preşedintele său, Ion Dumitrel, a rămas ferm pe poziţie: ori facem Congresul la Alba Iulia, ori renunţăm la organizare! Ulterior s-a demonstrat că această instituţie, Consiliul Judeţean căreia i s-a alăturat şi Primăria municipiului Alba Iulia, prin invincibilul primar Mircea Hava, a rămas principala forţă financiară în organizarea şi desfăşurarea manifestărilor. O dată, depăşite aceste "incidente" nedorite, de neîncredere, cameleonism instituţional, au devenit istorie. O nouă încredere venea să cimenteze reciprocitatea ca demers pozitiv al reuşitei comune, pentru că problemele românilor din alte ţări ale lumii formează de fapt un testament, chiar aura spiritului nostru pe planeta pământ. Apelurile, hotărârile, chemările, prezenţa liderilor instituţiilor judeţene, a ministrului secretar de stat Gheorghiu, dialogurile acerbe, cuvintele înflăcărate erau segmente ale colaborării, dorinţe, felul de-a atrage atenţie asupra unor chestiuni de maximă importanţă din viaţa românităţii. Din păcate, şi anul acesta, prezenţa aibaiuliană a fost deficitară. Un semnal bun a venit dinspre Colegiul militar "Mihai Viteazul", Fundaţia "Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României"; Societatea culturală "Avram Iancu", Şcoala nr. 9, unele cotidiene. Dar a nu confunda un Plen al Congresului cu un spectacol de muzică populară! Un moment cu totul deosebit l-a constituit înmânarea Premiilor Primăriei Alba Iulia prin vicele Bogătan, ale Consiliului Judeţean prin participarea pragmaticului preşedinte Ion Dumitrel, fiecare susţinând două premii, atribuite, la prima ediţie, 2006, acad. Mihai Cimpoi, istoric literar, eseist, Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, Vasile Ţărăteanu, poet, jurnalist, traducător, conducător de ziare şi reviste, societăţi culturale, din Ucraina, Ioana Ungureanu, artist liric, muzicolog, autor de cărţi, diplomat, Preşedintele Ligii din România V. Crăciun (prezentaţi de Ion Mărgineanu). Un asemenea gest emoţional nu se uită, ci se perpetuează. Distincţiile, medaliile, calendarele, afişele, invitaţiile, cărţile tipărite ce-au antrenat Consiliul Judeţean în primul rând, Biblioteca Judeţeană "Lucian Blaga", spre cinstea lui, primăria şi prefectura prin prezenta şi luările de cuvânt ale unui mare domn al înţelegerii clipei, subprefectul Negruţ, au rotunjit Ediţia a X-a într-un succes. Nu putem fi de acord cu sintagme "frugale" din mers ale unor cotidiene, pentru că nu au acoperire, ele rămânând scântei ale unui fals "doliu" al înţelepciunii şi reflectării realităţii. Să regândim propria noastră prezenţă la lucrările Congresului, nu oricum, ci prin devotament şi ataşament. Înţelegem, era după Ziua Naţională a României şi s-a luminat greu de ziuă în creierul unora! Felicitări domnilor Dumitrel şi Mircea Hava, Victor Crăciun, Ion Bodea, Ion Bască, universitate şi teologie, artişti plastici, scriitori de pretutindeni, ziarişti.

Consiliul Judeţean ca editor şi Biblioteca Judeţeană, au lansat cărţile: "Sala Unirii - brâu tricolor al Limbii Române", "100 oameni ai Marii Uniri", "Lucian Blaga - rezerva de oxigen a memoriei" precum şi revista "DACOROMANIA", nr. 27, apărute la Ed. Altip, dar şi "De sub geana dorului" de Ion Mărgineanu. Au excelat cele 15 prezentări de carte de către Editurile "Reîntregirea", "Altip" şi scriitori din 13 ţări, foto expoziţia lui Virgil Jirighici, cu totul excepţională, expoziţia de artă plastică, de "Imagini în… imagine" cu pictori din străinătate şi Sebeş, a micuţei eroine Susane!

                                         prof. Ioan de Alba Iulia