|
Românitatea de
pretutindeni şi Alba
Iulia formează o fişă de biografie distinctă, pentru că
au aceeaşi streaşină deasupra sufletului: respiraţia
Limbii Române, adică lungul drum al istoriei, jertfelor, luminii
şi comunicării spre ele însele. De aceea, considerăm că
în nici un loc din ţară, ca la Alba Iulia, nu se poate exprima
mai înalt un sentiment al măreţiei şi reciprocităţii,
adică sentimentul Unirii de la 1 Decembrie 1918, când vechiul Apulum
a devenit Cetatea de scaun al unui ideal nesfârşit, la fel ca visele
noastre într-o viaţă mai bună, de a contribui la
unificarea aşteptărilor şi răbdării, prin curaj,
tradiţie, înţelepciune, vorba cântărită. În acest
sentiment se regăsesc deopotrivă virtuţi naţionale,
individuale şi comune, întrebările stringente ale veacului
trecut şi contemporaneităţii, cărora nu le putem da un
răspuns satisfăcător, măcar decât printr-o colaborare
între cele două mari segmente puse în mişcare: Congresul
Spiritualităţii Româneşti şi oficialităţile
din Alba Iulia, ca între două mari
instituţii ce-şi respectă cuvântul dat, dimensiunile
implicării ca parteneri egali în organizarea şi desfăşurarea
manifestărilor înscrise într-un program care să reflecte
opiniile fiecăruia, apoi sinteza acestora într-o logică adecvată,
propunând căi de rezolvare, responsabilităţi ferme, soluţii
optime, termene şi promisiuni deşarte, laude îngâmfare.
Mutarea Congresului de la Băile Herculane la Albă Iulia a vrut să
consfinţească tocmai acest aspect al respectului reciproc, al înţelegerii
compartimentale, de ansamblu, în varii domenii, de la cel ştiinţific,
financiar, la cel tipografic, la asigurarea spatiilor de desfăşurare
pe secţiuni, pentru expoziţii mixte de carte, pictură,
grafică, etc.
Că aşa stau lucrurile o demonstrează amplul program ai celei
de-a X-a Ediţii a Congresului Spiritualităţii Româneşti
care a impus un anumit stil de lucru, de comportament intelectual care să
incite pe cei 300 de participanţi, să-i antreneze în dialoguri
fertile, concrete, tematice, axate în special pe frământările
de cultură şi civilizaţie în contextul intrării României
în Uniunea Europeană, când responsabilitatea de a ne apăra
propria identitate, ca valoare de unicat, tradiţia şi
cariatidele spirituale devine mai acerbă, bombardată de vecinătăţi,
curente, principii, etc.
Aceste secţiuni sunt pe departe nişte terminale ale minţii
şi firii românilor, ci mai degrabă o încălzire a lor, o
ţâşnire a flăcărilor dintr-un foc mocnind. Ele nu
trebuiesc să se transforme în lungi contradicţii ireconciliante,
ci mai degrabă să ţie oglinda fiecărei grupări de
românitate, pe ţări, localităţi, regiuni, care să
sintetizeze cu claritate năzuinţele diasporei româneşti,
ce se poate face; propune pentru a depăşi o stare sau alta de
lucruri, apelându-se la guvern, preşedinţie, parlament,
ministere, prefecturi, consilii judeţene, primării, societăţi
religioase, de cultură şi învăţământ. Întâlnirea
din 4 decembrie de la Universitatea "1 Decembrie 1918" la care
au participat academicieni, cercetători, scriitori, jurnalişti
din mai multe ţări ale lumii, a demonstrat cât de benefice pot
fi aceste trăiri comune. A colabora este o ştiinţă,
care se perfecţionează mereu punând în mişcare un întreg
sistem de vase comunicante. Până când nu s-au pus la masa
tratativelor, Consiliul Judeţean Alba, ce semnase încă din 26
mai 2006 o hotărâre de parteneriat cu Congresul Spiritualităţii
Româneşti de-a se ţine la Alba Iulia, întocmind un Program
bine structurat, reprezentanţii Ligii culturale pentru unitatea românilor
de pretutindeni, cei ai prefecturii, înţelegerile au stat pe muchie
de cuţit, existând motive ferme pentru a muta Congresul în alt judeţ
(Arad sau Constanta, unde era dorit, asigurându-i-se total sprijin).
Aceasta a fost clipa hotărâtoare, când Consiliul Judeţean,
prin Preşedintele său, Ion Dumitrel, a rămas ferm pe poziţie:
ori facem Congresul la Alba Iulia, ori renunţăm la organizare!
Ulterior s-a demonstrat că această instituţie, Consiliul
Judeţean căreia i s-a alăturat şi Primăria
municipiului Alba Iulia, prin invincibilul primar Mircea Hava, a rămas
principala forţă financiară în organizarea şi desfăşurarea
manifestărilor. O dată, depăşite aceste
"incidente" nedorite, de neîncredere, cameleonism instituţional,
au devenit istorie. O nouă încredere venea să cimenteze
reciprocitatea ca demers pozitiv al reuşitei comune, pentru că
problemele românilor din alte ţări ale lumii formează de
fapt un testament, chiar aura spiritului nostru pe planeta pământ.
Apelurile, hotărârile, chemările, prezenţa liderilor
instituţiilor judeţene, a ministrului secretar de stat Gheorghiu,
dialogurile acerbe, cuvintele înflăcărate erau segmente ale
colaborării, dorinţe, felul de-a atrage atenţie asupra unor
chestiuni de maximă importanţă din viaţa românităţii.
Din păcate, şi anul acesta, prezenţa aibaiuliană a
fost deficitară. Un semnal bun a venit dinspre Colegiul militar
"Mihai Viteazul", Fundaţia "Alba Iulia 1918 pentru
unitatea şi integritatea României"; Societatea culturală
"Avram Iancu", Şcoala nr. 9, unele cotidiene. Dar a nu
confunda un Plen al Congresului cu un spectacol de muzică populară!
Un moment cu totul deosebit l-a constituit înmânarea Premiilor Primăriei
Alba Iulia prin vicele Bogătan, ale Consiliului Judeţean prin
participarea pragmaticului preşedinte Ion Dumitrel, fiecare susţinând
două premii, atribuite, la prima ediţie, 2006, acad. Mihai
Cimpoi, istoric literar, eseist, Preşedinte al Uniunii Scriitorilor
din R. Moldova, Vasile Ţărăteanu, poet, jurnalist, traducător,
conducător de ziare şi reviste, societăţi culturale,
din Ucraina, Ioana Ungureanu, artist liric, muzicolog, autor de cărţi,
diplomat, Preşedintele Ligii din România V. Crăciun (prezentaţi
de Ion Mărgineanu). Un asemenea gest emoţional nu se uită,
ci se perpetuează. Distincţiile, medaliile, calendarele, afişele,
invitaţiile, cărţile tipărite ce-au antrenat Consiliul
Judeţean în primul rând, Biblioteca Judeţeană
"Lucian Blaga", spre cinstea lui, primăria şi
prefectura prin prezenta şi luările de cuvânt ale unui mare
domn al înţelegerii clipei, subprefectul Negruţ, au rotunjit
Ediţia a X-a într-un succes. Nu putem fi de acord cu sintagme
"frugale" din mers ale unor cotidiene, pentru că nu au
acoperire, ele rămânând scântei ale unui fals "doliu" al
înţelepciunii şi reflectării realităţii. Să
regândim propria noastră prezenţă la lucrările
Congresului, nu oricum, ci prin devotament şi ataşament. Înţelegem,
era după Ziua Naţională a României şi s-a luminat
greu de ziuă în creierul unora! Felicitări domnilor Dumitrel
şi Mircea Hava, Victor Crăciun, Ion Bodea, Ion Bască,
universitate şi teologie, artişti plastici, scriitori de
pretutindeni, ziarişti.
Consiliul Judeţean ca editor şi Biblioteca Judeţeană, au
lansat cărţile: "Sala Unirii - brâu tricolor al Limbii Române",
"100 oameni ai Marii Uniri", "Lucian Blaga - rezerva de
oxigen a memoriei" precum şi revista "DACOROMANIA",
nr. 27, apărute la Ed. Altip, dar şi "De sub geana
dorului" de Ion Mărgineanu. Au excelat cele 15 prezentări
de carte de către Editurile "Reîntregirea", "Altip"
şi scriitori din 13 ţări, foto expoziţia lui Virgil
Jirighici, cu totul excepţională, expoziţia de artă
plastică, de "Imagini în… imagine" cu pictori din străinătate
şi Sebeş, a micuţei eroine Susane!
prof. Ioan de Alba Iulia
|
|
