România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

LUMEA CĂRŢII - Pe urmele martirilor Horea, Cloşca şi Crişan

 Autor Ilie Furduiu, Editura "Altip", Alba Iulia, 2005, 104 pagini

Autorul a consacrat o temeinică investigaţie, cu multe elemente inedite, zonelor istorice din Munţii Apuseni, locuri străbătute de cei trei Eroi ai Neamului Românesc: Horea, Cloşca şi Crişan, pe meleagurile Transilvaniei, în procesul pregătirii şi derulării Revoluţiei române, de la 1784, antihabsburgice şi antimaghiare de eliberare naţională.

De altfel, autorul ni se confesează în acest sens: "Am considerat că e de datoria celor care ştiu câte ceva despre Munţii Apuseni şi despre moţii trăitori aici, din vremuri imemoriale, să le spună şi altora prin viu grai sau în scris, despre trecutul pământului şi a omului".

Lucrarea domnului profesor Ilie Furduiu se referă la trei componente de bază ale Munţilor Auseni, roca, apa şi omul.

În ceea ce priveşte rocile specifice locului susmenţionat, autorul a studiat acele roci şi minerale, care au stat la baza activităţii umane în evoluţia sa istorică, unele dintre acestea, respectiv mineralele, nefiind încă incluse, în circuitul utilităţii publice, constituind, deci, un tezaur naţional, un rezervor inepuizabil, care ne garantează susţinerea dezvoltării civilizaţiei româneşti în deceniile următoare, respectiv o susţinere durabilă.

Cu privire la apa din Munţii Apuseni, pe baza unor informaţii certe, autorul ne dezvăluie faptul că aceasta are particularităţi de valoare excepţională şi, totodată, efecte benefice asupra vieţii plantelor, animalelor şi oamenilor.

După opinia noastră, problematica cea mai interesantă a lucrării o constituie aceea referitoare la specificitatea, particularismul istoriei şi a vieţii cotidiene a populaţiei din Munţii Apuseni, respectiv la psihologia şi comportamentul social-uman şi naţional al moţilor. Autorul formulează în acest sens, o întrebare legitimă şi anume: "De ce românii moţi din Apuseni au ceva aparte, aşa cum au şi oltenii, bănăţenii, moldovenii ş.a.?".

Desigur, autorul nu se limitează la această întrebare retorică şi vine, cu numeroase argumente ştiinţifice, interdisciplinare, formulate de cele mai multe ori de savanţi din domeniul psihologiei, etnografiei, istoriei, culturii etc., pentru a demonstra particularităţile multivalente ale moţilor şi nu în ultimul rând, spiritul lor de sacrificiu pentru demnitatea umană şi naţională, pentru conservarea proprietăţii, a datinilor şi tradiţiilor străbune, neatârnarea în faţa opresorilor interni şi de peste hotare.

Dacă problemele de mai sus îşi găsesc expunerea şi analiza aprofundată în Capitolele I şi II ale lucrării, în Capitolul al III-lea, autorul întreprinde o amplă investigaţie pe parcursul a peste patruzeci de pagini, asupra Răscoalei condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, aducând scenarii şi date noi, aspecte pe care numai un istoric moţ, precum este domnul prof. Ilie Furduiu putea să le descopere şi să le releve cu atâta rigoare ştiinţifică şi pasiune.

Meritul lucrării este întregit de faptul că autorul a rezervat un capitol distinct ilustraţiilor pe marginea problemelor investigate, între care şi o hartă cuprinzând zonele de dislocare a regimentelor grănicereşti (româneşti) din Transilvania.

De altfel, ambele coperţi cuprind ilustraţii sugestive pentru titlul lucrării, şi anume,  portretele celor trei conducători ai Revoluţiei de Eliberare Naţională a Românilor din Transilvania, de la 1784, respectiv: Horea, Cloşca şi Crişan, precum şi statuile acestora din contemporaneitate.

Academician Constantin Gh. Marinescu