Istoricul David Prodan s-a născut la 13 martie 1902 în comuna Cioara, azi Sălişte din judeţul Alba, dintr-o familie formată din părinţii Ilie Prodan şi Ana Moţ, ţărani mijlocaşi, care au mai avut trei copii, pe Ana, Saveta şi Ion, care a murit foarte tânăr. Şcoala primară de patru clase a urmat-o în sat la şcoala confesională unde învăţătorul şi preotul l-au sfătuit să urmeze restul studiilor la un liceu maghiar din Sebeş. A urmat apoi Liceul Kun din Orăştie şi Liceul Aurel Vlaicu tot din Orăştie, unde şi-a dat şi examenul de maturitate. A luat drumul Clujului angajându-se translator la Direcţia Generală a Cărţii Funduare timp în care se înscrie la Facultatea de Litere - secţia română-istorie a Universităţii Dacia Superioară absolvind în 1924 cu licenţă în istorie şi arheologie. Teza sa de doctorat a fost "Răscoala lui Horea în comitatul Cluj şi Turda", teză ce a stat la baza lucrării sale de căpătâi ce avea să poarte acelaşi titlu şi care avea la bază ani de studii şi cercetări minuţioase asupra vieţii iobagilor din Transilvania şi asupra evenimentelor din timpul răscoalei de la 1784.Odată cu studiile universitare şi-a însuşit cunoştinţe din domeniile: literatura istorică română şi maghiară, paleografie, cronologie, heraldică şi sigilografie. După absolvire a lucrat la Arhivele Statului din Cluj, la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj şi mai apoi la Sibiu, unde a fost nevoit să se refugieze între anii 1940-1944. Începând din 1948 a fost profesor universitar şi şef de secţie la Institutul de istorie şi arheologie din Cluj. Din 1948 a fost şi membru corespondent iar din 1955 titular al Academiei Române. A fost ales membru al Asociaţiei Istoricilor Americani pe locul rămas liber la moartea lui Fernand Braudel. Din 1991 şi până în 1992 la moartea sa, a fost preşedinte de onoare la Centrul de Studii Transilvane din Cluj.

Ca semn de preţuire pentru opera lui şi valoarea sa ca istoric, cercetător şi om de ştiinţă, numele său a primit nemurirea prin atribuirea unor instituţii de învăţământ şi a unor instituţii culturale din ţară, numele de David Prodan.

Istoricul s-a stins din viaţă la 11 iunie 1992 la vârsta de 90 de ani şi a fost înmormântat la Cluj-Napoca. A fost unul din cei mai mari istorici români, încă din anii tinereţii a fost martorul primului război mondial iar mai apoi la vârsta maturităţii depline a trecut din nou prin cel de-al doilea război mondial. A urcat rând pe rând treptele consacrării sale ştiinţifice, profesionale, universitare, şi academice.

David Prodan şi-a dedicat o bună parte din timp, cercetării evenimentelor istorice strâns legate de satul natal, de teritoriul judeţului Alba şi de istoria Transilvaniei. A scris o amplă monografie a Răscoalei lui Horea ( despre care a afirmat în repetate rânduri că este marea sa lucrare). Ca un adevărat istoric ce era, întreaga sa lucrare se baza pe o bază documentară solidă, inedită, de arhivă, reconstituind faptele şi evenimentele aşa cum au fost. De altfel el a şi spus referitor la această lucrare "Previn că lucrarea nu oferă o lectură comodă, confortabilă... Mai ales că nu am înţeles să îndulcesc sau să ocolesc nimic din ceea ce s-a petrecut". O extraordinară lecţie ştiinţifică ce ar trebui să fie un jalon şi în lumea cercetării istorice de azi.

În afară de Răscoala lui Horea, o altă lucrare de referinţă a marelui istoric este şi Supplex Libellus Valachorum, începută sub formă de articole în presă, aceasta avea să devină cea mai editată lucrare de istorie de la noi (trei ediţii în limba română şi câte una în engleză şi germană). Tematica favorită rămâne însă problema iobăgiei din Transilvania, drept care între anii 1938 şi 1992 va edita lucrările: Răscoala lui Horea în comitatele Cluj şi Turda (1938), Teoria imigraţiei românilor din Principatele Române în Transilvania (1944), Iobăgia în domeniul Băii de Arieş la 1770, (1948), Supplex Libellus Valachorum (1948), Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea- 3 vol. (1967- 1968), încă un Supplex Libellus românesc - 1804 (1970), Urbariile Ţării Făgăraşului, vol. l şi 2 (1986, 1987), Răscoala lui Horea, vol. 1 şi 2 (1979 şi 1984), Problema iobăgiei în Transilvaniei (1989), Din istoria Transilvaniei (1991), Transilvania şi din nou Transilvania (1992 şi 1996).

Postum, în anul 1993, i-au fost publicate memoriile într-un volum intitulat chiar aşa, Memorii, în care îşi prezintă întreaga viaţă despre care David Prodan a afirmat în repetate rânduri că "N-am avut o viaţă de suferinţe, de mizerii care să impresioneze, nici o viaţă de aventură care să stârnească vreun interes deosebit. N-am făcut nici eforturi spectaculoase pentru a deveni. Am avut o viaţă ca nenumărate altele. Am pornit de jos, dar am urcat scara destul de normal, treaptă cu treaptă. N-am avut o viaţă uşoară dar nici prea grea. N-au lipsit nici umilirile sau invidiile dar poate ele au fost omagiul calităţii, în viaţă nu am fost ocolit nici de boli, nici de numeroase ameninţări datorate probabil consecvenţei şi tenacităţii cu care am abordat cercetarea istorică".

Aşadar David Prodan a îmbrăţişat o problematică fundamentală a istoriei Transilvaniei de la sfârşitul evului mediu şi începutul celui modern - iobăgia. Cercetările lui au deschis doar un drum punând temeinice baze cercetărilor viitoare, care, sperăm noi, vor fi la fel de corecte şi tranşante şi vor putea să scoată mult mai multe adevăruri la lumină.

La 13 martie 2007, la împlinirea a 105 ani de la naşterea academicianului David Prodan (1902- 1992), comuna Sălişte, comuna natală a marelui istoric, a găzduit o amplă manifestare de omagiere a celui care a înnobilat trecutul acestui neam cu pagini de intens adevăr istoric. La manifestare au participat reprezentanţii Consiliului Judeţean Alba, Consiliului Local şi Primăriei Sălişte, membrii Fundaţiei "Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României", care editează şi revista "Dacoromania", reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene "Lucian Blaga" Alba şi ai altor instituţii de cultură, oameni de cultură şi artă din Alba Iulia, Cugir şi Sălişte şi nu în ultimul rând elevii de la şcoala generală din localitate şi de la Colegiul "David Prodan" din Cugir. Dintre cei care au dorit să omagieze numele marelui luptător pentru cunoaşterea adevăratei istorii a Transilvaniei , au rostit câteva cuvinte la ceas de mare sărbătoare publicistul Ioan Bâscă, poetul Ion Mărgineanu, redactorul şef al revistei "Dacoromania" - Ioan Străjan, prof Daniela Floroian, prof. Ioan Bur, prof. Ilie Furduiu şi primarul comunei Sălişte, Aurel Emil Stănilă. Personalitatea lui David Prodan a fost evocată într-o scurtă prezentare de către învăţătorul Ionel Bozeşan care este şi custodele Muzeului de Etnografie din Sălişte. Dacă manifestarea a început cu o vizită la casa natală a istoricului David Prodan, finalul a aparţinut copiilor adunaţi în curtea şcolii la umbra bustului marelui academician unde elevii prezenţi la manifestare au depus coroane de flori şi au prezentat un scurt program artistic.

Casa in care sa nascut academicianul David Prodan

Prof. Daniela Floroian