Între
manifestările culturale organizate de către ASTRA, prin despărţământul
"Mihail Kogălniceanu" Iaşi condus de un grup de
intelectuali deosebiţi, în frunte cu prof. Areta Moşu, un loc
aparte îl reprezintă acţiunile privind programul tradiţional
intitulat "Deniile eminesciene" care au ajuns în acest an la
a XIII-a ediţie (21-25 iunie 2007)
Împortanţa acestei
acţiuni o reprezintă şi participarea reprezentanţilor
românilor "astrişti" de peste hotare
din Bucovina, Ucraina, Basarabia - Republica Moldova,
Transnistria, Timocul sârbesc şi cel bulgăresc, precum şi
din Macedonia alături de Despărţămintele ASTRA din:
Iaşi, Botoşani, Alba Iulia, Blaj şi Sebiş
("Porţile Zarandului").
Datorită relaţiilor
bune şi a intereselor comune, care s-au consolidat în decursul
anilor cu ASTRA în general, dar mai ales cu Despărţământul
"Mihail Kogălniceanu" Iaşi, Fundaţia "Alba
Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României" s-a
preocupat de organizarea acestei acţiuni culturale în oraşul
Alba Iulia în zilele de 22-23 iunie 2007.
|
 |
Grupul de 53 de delegaţi,
fomat din elevi, studenţi, profesori, ziarişti etc, după
un program bine stabilit dar condensat, au participat la plăcute
manifestări culturale dedicate geniului poeziei româneşti
Mihai Eminescu, defăşurate în localităţile de pe
traseul: Iaşi - Hârlău - Botoşani - Ipoteşti - Gura
Humorului - Alba Iulia - Blaj - Sebiş - Gyula (Ungaria).
Programul manifestărilor
desfăşurate a început la Iaşi în ziua de 20 iunie în
Aula Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" cu defăşurarea
unei conferinţe "Eminescu şi Europa" urmată de
un recital de poezie susţinut de actorul Dionisie Vitcu de la
Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" Iaşi.
În acelaşi loc au
fost lansate şi publicaţiile ASTREI "Revista română"
şi "Constelaţii ieşene".
În încheiere s-a
efectuat un pelerinaj şi o slujbă de pomenire la Teiul lui
Eminescu din Parcul Copou.
A doua zi (21 iunie)
participanţii au ajuns la Hârlău unde au vizitat biserica
"Sf. Gheorghe" iar în continuare Muzeul Vinului.
La Botoşani după
ce s-a efectuat "turul" oraşului s-a vizitat Complexul
"Ipoteşti" iar pe esplanada Muzeului de Istorie s-a desfăşurat
un spectacol evocator marelui poet Mihai Eminescu.
În dimineaţa zilei
de 22 iunie, după ce s-a vizitat Mănăstirile Humor şi
Voroneţ, astriştii au continuat drumul la Alba Iulia, pe un
traseu bine ales, pentru a se bucura de frumuseţile naturale ale
ţării noastre.
La Alba Iulia, grupul de
astrişti a avut o întâlnire cu
IPS
Andrei, care după
o prezentare bine documentată, a istoriei milenare a oraşului
Alba Iulia, precum şi a istoriei Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba
Iulia, cândva Mitropolia Bălgradului şi Arhiepiscopia
Ţării Ardealului s-a întreţinut cu oaspeţii care în
cuvântul lor au prezentat o serie de probleme din viaţa şi
activitatea românilor aflaţi înafara graniţelor României,
vitregiţi în timp, de evenimentele istorice şi de deciziile
"celor mari şi tari".
Preotul Ştefan
Lupsici din Serbia (Voivodina) printre altele, ne-a produs o surpriză
plăcută şi interesantă. În cuvântul său,
rostit într-o limbă curat românească ne-a povestit că
familia sa ca şi a altor concetăţeni de ai săi din
Banatul sârbesc provin din familii de moţi din localităţile
Munţilor Apuseni, care după înăbuşirea răscoalei
lui Horea, Cloşca şi Crişan (1874-1785) au fost deportaţi
la ordinul împăratului habsurg Iosif al II-lea.
Preotul Ştefan
Fănică Lupsici provine dintr-o astfel de familie de la Lupşa.
Nicolae Densuşianu în
cartea sa "Răscoala lui Horea", bine documentată,
menţionează majoritatea localităţilor din Munţii
Apuseni, de unde au fost strămutate familii întregi de români
pentru activitatea lor din timpul revoluţiei lui Horea, în Banatul
sârbesc.
În zilele de 17, 18
şi 19 februarie 1786 au fost trimişi sub escortă militară
122 persoane numai din Lupşa şi Muşca.
Profesorul Sabin Andrieş
din Lupşa în lucrarea sa "Participarea lupşenilor la a
doua parte a răscoalei lui Horea" aminteşte de un conducător
din zonă cu numele de Lup, care după înăbuşirea răscoalei
a devenit haiduc, iar ulterior a fost prins, omorât şi despicat în
patru părţi, care au fost înfipte în câte o ţeapă
şi amplasate în Lupşa, Bistra, satele Râului Mare şi
Muntelui Găina, focare importante ale revoluţiei (probabil din
acesta au fost şi înaintaşii preotului Lupsici).
În sala de protocol,
IPS
Andrei, în încheiere,
a oferit participanţilor unele atenţii precum şi cărţi
bisericeşti, iar participanţii au prezentat un program
artistic adecvat momentului
şi locului (cântece şi poezi).
Preşedinta Despărţământului
"Mihai Eminescu", Claudia Nestor din Străşeni -
Republica Moldova a recitat o poezie proprie "Să apărăm
pământul" pe care o oferim şi cititorilor noştri:

Prof. Claudia Nestor de la Straseni - R.
Moldova langa bustul poetului M. Eminescu de la Alba Iulia - iunie
2007 |
Să apărăm
pământul
Să apărăm pământul,
Să apărăm pământul
de războaie,
Priviţi în jur cum râde
laşitatea
De veacuri, au urcat pe
rug martirii,
Ca să devină
lumea mai frumoasă
Să ştie preţul
la iubire
Când lacrima,
ţărâna ne apasă
Să ştim că
libertatea înseamnă viaţă
Şi cel ce-o calcă,
trădător rămâne
Şi blestemat va fi de
tot poporul
Acel de ieri, acel de azi
şi cel de mâine,
Dar până azi continuă
rutina,
Mai sunt pe glob, copii flămânzi
şi goi
Şi până azi nu
poartă nimeni vine
Că pe pământ
mai dăinuie război |
Copii
au rămas fără de mame
Iar
mamele bărbaţii şi-au pierdut
Într-un
război pe viaţă şi pe moarte,
Atâta
sânge s-a vărsat de veacuri,
Din
laşitate, necredinţă, patimi,
Că
ai putea şi zarea s-o întuneci
Şi
ai putea, pământul să-l înfăşori
În
roşii mări de sânge şi de lacrimi,
Dar
mai există şi dragoste pe lume
Pământul
ca să-l ari şi ca să-l semeni
Şi
mai există şi credinţa mare
În
adevăr, în bine şi-n frumos
Să
se înalţe sufletele noastre
Să
nu putem cădea atât de jos.
În aceiaşi zi
participanţii la "Deniile eminesciene", au fost primiţi
la Consiliul judeţean Alba, de către preşedintele ing.
Ion Dumitrel care a asigurat fondurile necesare pentru cheltuielile de
masă şi cazare pentru perioada cât oaspeţii s-au aflat
pe meleagurile Albei.
După vizitarea cetăţii
şi a Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, în parcul
Mihai Eminescu la statuia poetului, s-au depus buchete şi coroniţe
de flori şi s-a defăşurat un moment evocator, la care a
luat cuvântul scriitorul Ion Mărgineanu, prof. Areta Moşu,
prof. Claudia Nestor, prof. Ioan Bâscă, prof. dr. Gh. Anghel, ec.
Ioan Străjan etc..
Cu această ocazie a
fost invitat scriitorul Vasile Rusu de la Sibiu care şi-a prezentat
cartea "Adevărul ucide!" propaspăt ieşită
de la tipar, care se referă la viaţa poetului Mihai Eminescu
şi a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Cărţile aduse au
fost donate, prin grija fundaţiei, astriştilor împreună
cu alte obiecte-amintiri.
De la Alba Iulia, manifestările
au continuat la Blaj, unde "argintul viu" al ASTREI, preşedintele
Despărţământului "Timotei Cipariu", prof.
Silvia Pop cu sprijinul primarului municipiului Blaj, ing. Alexandru
Simion Băcilă, au
organizat desfăşurarea manifestărilor de la Blaj.
După vizitarea
obiectivelor importante ale oraşului Blaj, din care nu putea să
lipsească "Câmpia Libertăţii" manifestările
s-au încheiat cu un program artistic la Teiul lui Eminescu şi lângă
monumentul poetului desvelit la data de 20 iunie 2006 cu ocazia
"Deniilor eminesciene" din anul 2006, opera artistului sibian
Ioan Cândea.
În continuare după o
escală la Sebiş "Deniile eminesciene" s-au încheiat
în ziua de 24 iunie, împreună cu românii din oraşul Gyula -
Ungaria, la Biserica Episcopală Română şi la Liceul
"Nicolae Bălcescu".
După un recital de
poezie eminesciană, cu actorul Dionisie Vitcu de la Teatrul Naţional
din Iaşi şi a unuia de romanţe, susţinut de studenta
Anca Carp (Iaşi), manifestarea culturală de la Gyula a încheiat
"Deniile eminesciene" Ediţia a XIII-a cu un spectacol
folcloric susţinut în faţa Catedralei ortodoxe a românilor
din localitate de către formaţiile artistice de renume din
zona Braşovului: "Căluşarii" şi "Boriţa"
din Purcăreni şi a vestitului cor "Seniorii Cetăţii"
din Rupea.
"Deniile
eminesciene", inaugurate în anul 1995, reunesc anual tineri şi
reprezentanţi ai românilor dinafara graniţelor ţării,
care au posibilitatea să cunoască realităţile "ţării
mame" precum şi istoria şi cultura cărora îi aparţin,
având în personalitatea lui Mihai Eminescu un model, o stea ce
reprezintă "omul deplin al culturii române".
Considerăm că
desfăşurarea "Deniilor eminesciene" şi în
acest an a fost o manifestare cultural istorică reuşită,
la care a contribuit în mod special Consiliul Judeţean Alba
reprezentat de preşedintele ing. Ion Dumitrel.
La reuşita acestei
manifestări, ca de altfel şi în alte acţiuni similare au
contribuit:
- fam. prof. Elisabeta
şi Nicolae Mărginean;
- fam. arh. Mirela şi
Ioan Străjan;
- fam. prof. Bogdan Ioan;
- fam. ing. Georgeta
şi Marian Sarmeş, patron al S.C.
AXA
PORCELAINE S.R.L. Alba
Iulia;
- fam. Erna şi Vasile
Bogdan;
- arh. Dan Sabău,
patron al S.C. CORINT S.R.L. Alba Iulia;
- Consiliul de conducere
al Colegiului Tehnic "Dorin Pavel" Alba Iulia;
cărora le mulţumim
şi pe această cale şi în numele participanţilor,
care recent ne-au transmis mulţumirile din nou, dorind ca geniul
lui Mihai Eminescu să ne unească pe noi, românii de
pretutindeni, acum, mai mult decât oricând.

Participantii
"Deniilor eminesciene: la Sala Unirii din Alba Iulia
Ec.
Ioan Străjan
|