România este patria noastrã şi a tuturor românilor.

Barbu Ştefãnescu Delavrancea

"Deniile eminesciene"

Ediţia a XIII-a pe meleagurile Albei

Între manifestările culturale organizate de către ASTRA, prin despărţământul "Mihail Kogălniceanu" Iaşi condus de un grup de intelectuali deosebiţi, în frunte cu prof. Areta Moşu, un loc aparte îl reprezintă acţiunile privind programul tradiţional intitulat "Deniile eminesciene" care au ajuns în acest an la a XIII-a ediţie (21-25 iunie 2007) Împortanţa acestei acţiuni o reprezintă şi participarea reprezentanţilor românilor "astrişti" de peste hotare  din Bucovina, Ucraina, Basarabia - Republica Moldova, Transnistria, Timocul sârbesc şi cel bulgăresc, precum şi din Macedonia alături de Despărţămintele ASTRA din: Iaşi, Botoşani, Alba Iulia, Blaj şi Sebiş  ("Porţile Zarandului"). Datorită relaţiilor bune şi a intereselor comune, care s-au consolidat în decursul anilor cu ASTRA în general, dar mai ales cu Despărţământul "Mihail Kogălniceanu" Iaşi, Fundaţia "Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României" s-a preocupat de organizarea acestei acţiuni culturale în oraşul Alba Iulia în zilele de 22-23 iunie 2007.

Grupul de 53 de delegaţi, fomat din elevi, studenţi, profesori, ziarişti etc, după un program bine stabilit dar condensat, au participat la plăcute manifestări culturale dedicate geniului poeziei româneşti Mihai Eminescu, defăşurate în localităţile de pe traseul: Iaşi - Hârlău - Botoşani - Ipoteşti - Gura Humorului - Alba Iulia - Blaj - Sebiş - Gyula (Ungaria).

Programul manifestărilor desfăşurate a început la Iaşi în ziua de 20 iunie în Aula Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" cu defăşurarea unei conferinţe "Eminescu şi Europa" urmată de un recital de poezie susţinut de actorul Dionisie Vitcu de la Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" Iaşi.

În acelaşi loc au fost lansate şi publicaţiile ASTREI "Revista română" şi "Constelaţii ieşene".

În încheiere s-a efectuat un pelerinaj şi o slujbă de pomenire la Teiul lui Eminescu din Parcul Copou.

A doua zi (21 iunie) participanţii au ajuns la Hârlău unde au vizitat biserica "Sf. Gheorghe" iar în continuare Muzeul Vinului.

La Botoşani după ce s-a efectuat "turul" oraşului s-a vizitat Complexul "Ipoteşti" iar pe esplanada Muzeului de Istorie s-a desfăşurat un spectacol evocator marelui poet Mihai Eminescu.

În dimineaţa zilei de 22 iunie, după ce s-a vizitat Mănăstirile Humor şi Voroneţ, astriştii au continuat drumul la Alba Iulia, pe un traseu bine ales, pentru a se bucura de frumuseţile naturale ale ţării noastre.

La Alba Iulia, grupul de astrişti a avut o întâlnire cu IPS Andrei, care după o prezentare bine documentată, a istoriei milenare a oraşului Alba Iulia, precum şi a istoriei Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, cândva Mitropolia Bălgradului şi Arhiepiscopia Ţării Ardealului s-a întreţinut cu oaspeţii care în cuvântul lor au prezentat o serie de probleme din viaţa şi activitatea românilor aflaţi înafara graniţelor României, vitregiţi în timp, de evenimentele istorice şi de deciziile "celor mari şi tari".

Preotul Ştefan Lupsici din Serbia (Voivodina) printre altele, ne-a produs o surpriză plăcută şi interesantă. În cuvântul său, rostit într-o limbă curat românească ne-a povestit că familia sa ca şi a altor concetăţeni de ai săi din Banatul sârbesc provin din familii de moţi din localităţile Munţilor Apuseni, care după înăbuşirea răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan (1874-1785) au fost deportaţi la ordinul împăratului habsurg Iosif al II-lea.

Preotul  Ştefan Fănică Lupsici provine dintr-o astfel de familie de la Lupşa.

Nicolae Densuşianu în cartea sa "Răscoala lui Horea", bine documentată, menţionează majoritatea localităţilor din Munţii Apuseni, de unde au fost strămutate familii întregi de români pentru activitatea lor din timpul revoluţiei lui Horea, în Banatul sârbesc.

În zilele de 17, 18 şi 19 februarie 1786 au fost trimişi sub escortă militară 122 persoane numai din Lupşa şi Muşca.

Profesorul Sabin Andrieş din Lupşa în lucrarea sa "Participarea lupşenilor la a doua parte a răscoalei lui Horea" aminteşte de un conducător din zonă cu numele de Lup, care după înăbuşirea răscoalei a devenit haiduc, iar ulterior a fost prins, omorât şi despicat în patru părţi, care au fost înfipte în câte o ţeapă şi amplasate în Lupşa, Bistra, satele Râului Mare şi Muntelui Găina, focare importante ale revoluţiei (probabil din acesta au fost şi înaintaşii preotului Lupsici).

În sala de protocol, IPS Andrei, în încheiere, a oferit participanţilor unele atenţii precum şi cărţi bisericeşti, iar participanţii au prezentat un program artistic  adecvat momentului şi locului (cântece şi poezi).

Preşedinta Despărţământului "Mihai Eminescu", Claudia Nestor din Străşeni - Republica Moldova a recitat o poezie proprie "Să apărăm pământul" pe care o oferim şi cititorilor noştri:

Copii au rămas fără de mame

Iar mamele bărbaţii şi-au pierdut

Într-un război pe viaţă şi pe moarte,

Atâta sânge s-a vărsat de veacuri,

Din laşitate, necredinţă, patimi,

Că ai putea şi zarea s-o întuneci

Şi ai putea, pământul să-l înfăşori

În roşii mări de sânge şi de lacrimi,

Dar mai există şi dragoste pe lume

Pământul ca să-l ari şi ca să-l semeni

Şi mai există şi credinţa mare

În adevăr, în bine şi-n frumos

Să se înalţe sufletele noastre

Să nu putem cădea atât de jos.

În aceiaşi zi participanţii la "Deniile eminesciene", au fost primiţi la Consiliul judeţean Alba, de către preşedintele ing. Ion Dumitrel care a asigurat fondurile necesare pentru cheltuielile de masă şi cazare pentru perioada cât oaspeţii s-au aflat pe meleagurile Albei.

După vizitarea cetăţii şi a Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, în parcul Mihai Eminescu la statuia poetului, s-au depus buchete şi coroniţe de flori şi s-a defăşurat un moment evocator, la care a luat cuvântul scriitorul Ion Mărgineanu, prof. Areta Moşu, prof. Claudia Nestor, prof. Ioan Bâscă, prof. dr. Gh. Anghel, ec. Ioan Străjan etc..

Cu această ocazie a fost invitat scriitorul Vasile Rusu de la Sibiu care şi-a prezentat cartea "Adevărul ucide!" propaspăt ieşită de la tipar, care se referă la viaţa poetului Mihai Eminescu şi a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Cărţile aduse au fost donate, prin grija fundaţiei, astriştilor împreună cu alte obiecte-amintiri.

De la Alba Iulia, manifestările au continuat la Blaj, unde "argintul viu" al ASTREI, preşedintele Despărţământului "Timotei Cipariu", prof. Silvia Pop cu sprijinul primarului municipiului Blaj, ing. Alexandru Simion Băcilă,  au organizat desfăşurarea manifestărilor de la Blaj.

După vizitarea obiectivelor importante ale oraşului Blaj, din care nu putea să lipsească "Câmpia Libertăţii" manifestările s-au încheiat cu un program artistic la Teiul lui Eminescu şi lângă monumentul poetului desvelit la data de 20 iunie 2006 cu ocazia "Deniilor eminesciene" din anul 2006, opera artistului sibian Ioan Cândea.

În continuare după o escală la Sebiş "Deniile eminesciene" s-au încheiat în ziua de 24 iunie, împreună cu românii din oraşul Gyula - Ungaria, la Biserica Episcopală Română şi la Liceul "Nicolae Bălcescu".

După un recital de poezie eminesciană, cu actorul Dionisie Vitcu de la Teatrul Naţional din Iaşi şi a unuia de romanţe, susţinut de studenta Anca Carp (Iaşi), manifestarea culturală de la Gyula a încheiat "Deniile eminesciene" Ediţia a XIII-a cu un spectacol folcloric susţinut în faţa Catedralei ortodoxe a românilor din localitate de către formaţiile artistice de renume din zona Braşovului: "Căluşarii" şi "Boriţa" din Purcăreni şi a vestitului cor "Seniorii Cetăţii" din Rupea.

"Deniile eminesciene", inaugurate în anul 1995, reunesc anual tineri şi reprezentanţi ai românilor dinafara graniţelor ţării, care au posibilitatea să cunoască realităţile "ţării mame" precum şi istoria şi cultura cărora îi aparţin, având în personalitatea lui Mihai Eminescu un model, o stea ce reprezintă "omul deplin al culturii române".

Considerăm că desfăşurarea "Deniilor eminesciene" şi în acest an a fost o manifestare cultural istorică reuşită, la care a contribuit în mod special Consiliul Judeţean Alba reprezentat de preşedintele ing. Ion Dumitrel.

La reuşita acestei manifestări, ca de altfel şi în alte acţiuni similare au contribuit:

- fam. prof. Elisabeta şi Nicolae Mărginean;

- fam. arh. Mirela şi Ioan Străjan;

- fam. prof. Bogdan Ioan;

- fam. ing. Georgeta şi Marian Sarmeş, patron al S.C. AXA PORCELAINE S.R.L. Alba Iulia;

- fam. Erna şi Vasile Bogdan;

- arh. Dan Sabău, patron al S.C. CORINT S.R.L. Alba Iulia;

- Consiliul de conducere al Colegiului Tehnic "Dorin Pavel" Alba Iulia;

cărora le mulţumim şi pe această cale şi în numele participanţilor, care recent ne-au transmis mulţumirile din nou, dorind ca geniul lui Mihai Eminescu să ne unească pe noi, românii de pretutindeni, acum, mai mult decât oricând.

Participantii "Deniilor eminesciene: la Sala Unirii din Alba Iulia

Ec. Ioan Străjan