Romānia este patria noastrć şi a tuturor romānilor.

     E Romānia celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispćruţi şi a celor ce va sć vie.

Barbu Ştefćnescu Delavrancea

Festivalul Cetăţilor Dacice, Cricău, 2007

23-24 iunie 2007, Cricău, judeţul Alba, la poalele masivului stīncos pe care străjuiesc ruinele anticului Apoulon, s-a desfăşurat cea de a doua ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Alba īn colaborare cu partenerii săi. Īn 2006, la prima sa desfăşurare, găzduirea a fost atribuită comunei Cricău, urmīnd ca manifestarea să fie apoi atribuită cīştigătorilor ediţiei. Cricăul a ieşit īnvingător şi aşa Festivalul s-a desfăşurat anul acesta tot īn aceiaşi localitate!

Festivalul Cetăţilor Dacice este o manifestare anuală rezervată localităţilor din judeţul Alba pe raza cărora se află ruine de cetăţi dacice. Cele cinci cetăţi ale Albei: Cricău, Ighiu, Cetatea de Baltă, Săsciori şi Cugir, şi-au trimis cei mai buni voinici, unii foarte tineri, alţii cărunţi, pentru a īncerca să preia ştafeta Festivalului.

Această a doua ediţie, mult mai elaborată decīt precedenta, a fost gīndită īncă din faza de proiect, pentru a surprinde, pentru a acapara atenţia şi a asigura evenimentului o intrare onorabilă īn cercul manifestărilor de masă ale judeţului Alba, alături de consacratul Tīrg de fete de pe Muntele Găina, de "FānFest" sau Festivalul Cireşelor de la Hăpria. Este şi acesta unul din motivele pentru care aproape 3000 de oameni au venit anul acesta să urmărească īntrecerile, ceea ce constituie un semnal, că manifestarea a "prins" atīt īn rīndul localnicilor, dar şi īn rīndul celor sosiţi din alte localităţi.

Īn prima seară, destinată cu precădere tinerilor, a fost organizat un concert al formaţiei "Ţapinarii", care a dunat peste o mie de oameni pe terasele dealului, transformat īn sanctuar de făcliile aprinse de "dacii" coborāţi de pe munte. Spectacolul a continuat cu proiecţia filmului "Burebista", pe un ecran montat īn aer liber şi vizibil de la mare depărtare, totul culminīnd cu aprinderea unui uriaş foc de tabără botezat "Rugul lui Zamolxe", care a amintit tuturor celor care l-au văzut, de focurile aprinse pe īnălţimi de sărbătoarea Sānzienelor.

Partea a doua a Festivalului a debutat cu invitaţia de a vizita o aşezare dacică reconstituită, cu locuinţe realizate din nuiele īmpletite acoperite cu paie şi trunchiuri de copaci cu acoperiş de cetină, mobilate cu inventar specific şi luminate cu opaiţele acelor vremuri. Atracţia satului a fost modalitatea de īmbinare a materialelor de construcţie, casele şi atelierele fiind realizate exclusiv din lemn masiv, fără cuie sau scoabe, muncă dusă la bun sfīrşit de pricepuţii meşteri din Tibru, Alexandru Rusan şi Silviu Muntean.

Īn satul dacic a putut fi văzută şi o forjă, la care anul trecut Ioan Şchiau şi Cătălin Borangic, au realizat o replică a celebrei săbii dacice "falx", iar anul acesta a unui pumnal "sica". Curiozitatea a fost maximă din partea vizitatorilor, aceştia pipăind pur şi simplu atīt construcţiile cīt şi replicile de ceramică dacică realizate de Dan Anghel de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, ocazie cu care o căţuie şi-a găsit un nou proprietar.

Terenul destinat probelor sportive a fost atent pregătit, desfăşurarea probelor decatlonului dacic făcīndu-se fără probleme, permiţīnd īn acelaşi timp ca fiecare spectator să se poată bucura de privelişte. Īntrecerile pe echipă au impus o atenţie mai mare din partea participanţilor, aceştia recunoscīnd că s-au antrenat īn prealabil, acest lucru obligīnd la modificări de tactică şi strategie. Astfel, la proba de trāntă, săsciorenii şi-au adus un sportiv de performanţă, iar la căţăratul pe stīlp o echipă a cooptat un flăcăiandru uşurel, care īnsă nu a reuşit să se caţere pīnă īn vīrf. Cert este că aceste probe au adus un plus de determinare şi motivaţie din partea echipelor, spre deosebire de anul trecut cīnd probele au fost parcurse mai mult īn joacă. Īndīrjirea, forţa şi viteza au făcut diferenţa īntre participanţi, lucru demonstrat de cei clasaţi pe locul II, vizibil nemulţumiţi - la modul sportiv - de rezultat şi care au promis că la anul vor muta Festivalul īn localitatea lor, Cetatea de Baltă.

Probele sportive au reunit īntreceri sportive tradiţionale, dar şi īntreceri cu un statut mai puţin sportiv, gustate īnsă de public, care nu s-a sfiit să īşi īncurajeze favoriţii. Īncercările au fost: "Suliţaşul cetăţii" (aruncarea suliţei); "Arcul viteazului" (tir cu arcul), probe care au fost puţin derutate de vīnt, dar au stīrnit hazul spectatorilor; "Voinicul din cetate" (aruncarea bolovanului); "Īndemānare şi curaj" (căţăratul pe stīlp); "Luptătorul" (trāntă); "Braţul de fier" (pe īnţelesul tuturor, skanderbeg); "Rapid şi puternic" (ridicare şi transport de greutăţi); "Să ne unim forţele" (trasul cu frānghia); "Cel mai iute de picior" (ştafeta cu mielul īn spinare); "Marele dac" (concurs de băut vin), probe la capătul cărora clasamentul a fost stabilit astfel: 1. Cricău, 2. Cetatea de Baltă, 3. Cugir, 4. Ighiu, 5. Săsciori. Victoria a aparţinut deci gazdelor, a căror echipă, compusă din Florian Precup, Silviu Muntean, Silviu Truţă, Victor Florea, Mircea Dogar, a reuşit să păstreze Festivalul īn Cricău.

Īncheierea laturii sportive a Festivalului a fost rezervată echipei ecvestre conduse de cascadorul Lae Dreghici, ale cărei cascadorii au entuziasmat audienţa. Cīteva "fecioare dace" au pătruns īn mijlocul luptătorilor şi le-au oferit acestora armele cu care s-a desfăşurat apoi o luptă demonstrativă. O cascadorie deosebită, o căzătura cu calul, a smuls ropote de aplauze din partea publicului. La final, sătenii au fost invitaţi să soarbă un pahar cu vin de Jidvei oferit gratuit de organizatori. Seara s-a īncheiat cu un concert de muzica populară īn care au evoluat Ioan Bocşa, Ionuţ Fulea şi Ansamblurile Jidvei-Romānia şi Codru de Romānia.

Veritabilă fereastră spre trecut, Festivalul Cetăţilor Dacice, marcă īnregistrată a Consiliului Judeţean Alba, se doreşte, īn cadrul programului de turism rural, să devină o manifestare cu caracter naţional care să valorifice potenţialul istoric al localităţilor foste cetăţi dacice. Pentru īnceput ea īi va invita īn competiţie, foarte probabil, pe "dacii" din vecinătatea judeţului Alba, cu precădere pe cei din judeţul Hunedoara, cu fosta capitală Sarmizegetusa, urmīnd apoi să fie invitate şi celelalte judeţe.

 Cătălin Borangic