23-24 iunie 2007, Cricău, judeţul Alba, la poalele masivului stîncos pe care străjuiesc ruinele anticului Apoulon, s-a desfăşurat cea de a doua ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Alba în colaborare cu partenerii săi. În 2006, la prima sa desfăşurare, găzduirea a fost atribuită comunei Cricău, urmînd ca manifestarea să fie apoi atribuită cîştigătorilor ediţiei. Cricăul a ieşit învingător şi aşa Festivalul s-a desfăşurat anul acesta tot în aceiaşi localitate!

Festivalul Cetăţilor Dacice este o manifestare anuală rezervată localităţilor din judeţul Alba pe raza cărora se află ruine de cetăţi dacice. Cele cinci cetăţi ale Albei: Cricău, Ighiu, Cetatea de Baltă, Săsciori şi Cugir, şi-au trimis cei mai buni voinici, unii foarte tineri, alţii cărunţi, pentru a încerca să preia ştafeta Festivalului.

Această a doua ediţie, mult mai elaborată decît precedenta, a fost gîndită încă din faza de proiect, pentru a surprinde, pentru a acapara atenţia şi a asigura evenimentului o intrare onorabilă în cercul manifestărilor de masă ale judeţului Alba, alături de consacratul Tîrg de fete de pe Muntele Găina, de "FânFest" sau Festivalul Cireşelor de la Hăpria. Este şi acesta unul din motivele pentru care aproape 3000 de oameni au venit anul acesta să urmărească întrecerile, ceea ce constituie un semnal, că manifestarea a "prins" atît în rîndul localnicilor, dar şi în rîndul celor sosiţi din alte localităţi.

În prima seară, destinată cu precădere tinerilor, a fost organizat un concert al formaţiei "Ţapinarii", care a dunat peste o mie de oameni pe terasele dealului, transformat în sanctuar de făcliile aprinse de "dacii" coborâţi de pe munte. Spectacolul a continuat cu proiecţia filmului "Burebista", pe un ecran montat în aer liber şi vizibil de la mare depărtare, totul culminînd cu aprinderea unui uriaş foc de tabără botezat "Rugul lui Zamolxe", care a amintit tuturor celor care l-au văzut, de focurile aprinse pe înălţimi de sărbătoarea Sânzienelor.

Partea a doua a Festivalului a debutat cu invitaţia de a vizita o aşezare dacică reconstituită, cu locuinţe realizate din nuiele împletite acoperite cu paie şi trunchiuri de copaci cu acoperiş de cetină, mobilate cu inventar specific şi luminate cu opaiţele acelor vremuri. Atracţia satului a fost modalitatea de îmbinare a materialelor de construcţie, casele şi atelierele fiind realizate exclusiv din lemn masiv, fără cuie sau scoabe, muncă dusă la bun sfîrşit de pricepuţii meşteri din Tibru, Alexandru Rusan şi Silviu Muntean.

În satul dacic a putut fi văzută şi o forjă, la care anul trecut Ioan Şchiau şi Cătălin Borangic, au realizat o replică a celebrei săbii dacice "falx", iar anul acesta a unui pumnal "sica". Curiozitatea a fost maximă din partea vizitatorilor, aceştia pipăind pur şi simplu atît construcţiile cît şi replicile de ceramică dacică realizate de Dan Anghel de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, ocazie cu care o căţuie şi-a găsit un nou proprietar.

Terenul destinat probelor sportive a fost atent pregătit, desfăşurarea probelor decatlonului dacic făcîndu-se fără probleme, permiţînd în acelaşi timp ca fiecare spectator să se poată bucura de privelişte. Întrecerile pe echipă au impus o atenţie mai mare din partea participanţilor, aceştia recunoscînd că s-au antrenat în prealabil, acest lucru obligînd la modificări de tactică şi strategie. Astfel, la proba de trântă, săsciorenii şi-au adus un sportiv de performanţă, iar la căţăratul pe stîlp o echipă a cooptat un flăcăiandru uşurel, care însă nu a reuşit să se caţere pînă în vîrf. Cert este că aceste probe au adus un plus de determinare şi motivaţie din partea echipelor, spre deosebire de anul trecut cînd probele au fost parcurse mai mult în joacă. Îndîrjirea, forţa şi viteza au făcut diferenţa între participanţi, lucru demonstrat de cei clasaţi pe locul II, vizibil nemulţumiţi - la modul sportiv - de rezultat şi care au promis că la anul vor muta Festivalul în localitatea lor, Cetatea de Baltă.

Probele sportive au reunit întreceri sportive tradiţionale, dar şi întreceri cu un statut mai puţin sportiv, gustate însă de public, care nu s-a sfiit să îşi încurajeze favoriţii. Încercările au fost: "Suliţaşul cetăţii" (aruncarea suliţei); "Arcul viteazului" (tir cu arcul), probe care au fost puţin derutate de vînt, dar au stîrnit hazul spectatorilor; "Voinicul din cetate" (aruncarea bolovanului); "Îndemânare şi curaj" (căţăratul pe stîlp); "Luptătorul" (trântă); "Braţul de fier" (pe înţelesul tuturor, skanderbeg); "Rapid şi puternic" (ridicare şi transport de greutăţi); "Să ne unim forţele" (trasul cu frânghia); "Cel mai iute de picior" (ştafeta cu mielul în spinare); "Marele dac" (concurs de băut vin), probe la capătul cărora clasamentul a fost stabilit astfel: 1. Cricău, 2. Cetatea de Baltă, 3. Cugir, 4. Ighiu, 5. Săsciori. Victoria a aparţinut deci gazdelor, a căror echipă, compusă din Florian Precup, Silviu Muntean, Silviu Truţă, Victor Florea, Mircea Dogar, a reuşit să păstreze Festivalul în Cricău.

Încheierea laturii sportive a Festivalului a fost rezervată echipei ecvestre conduse de cascadorul Lae Dreghici, ale cărei cascadorii au entuziasmat audienţa. Cîteva "fecioare dace" au pătruns în mijlocul luptătorilor şi le-au oferit acestora armele cu care s-a desfăşurat apoi o luptă demonstrativă. O cascadorie deosebită, o căzătura cu calul, a smuls ropote de aplauze din partea publicului. La final, sătenii au fost invitaţi să soarbă un pahar cu vin de Jidvei oferit gratuit de organizatori. Seara s-a încheiat cu un concert de muzica populară în care au evoluat Ioan Bocşa, Ionuţ Fulea şi Ansamblurile Jidvei-România şi Codru de România.

Veritabilă fereastră spre trecut, Festivalul Cetăţilor Dacice, marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba, se doreşte, în cadrul programului de turism rural, să devină o manifestare cu caracter naţional care să valorifice potenţialul istoric al localităţilor foste cetăţi dacice. Pentru început ea îi va invita în competiţie, foarte probabil, pe "dacii" din vecinătatea judeţului Alba, cu precădere pe cei din judeţul Hunedoara, cu fosta capitală Sarmizegetusa, urmînd apoi să fie invitate şi celelalte judeţe.

Cătălin Borangic