România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Imnul de stat al ROMÂNIEI

Semnificaţie şi istorie

Imnul de stat alături de drapel, Ziua Naţională, stema şi sigiliul statului, reprezintă ceea ce numim simbolurile naţionale,(Constituţia României,art.12)

"Deşteaptă-te române!" este imnul oficial al României, Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 stipulând reglementări speciale privind abordarea drapelului României, intonarea imnului naţional si folosirea sigiliilor cu Stema României.

Versurile imnului aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist şi traducător, marcat de curentul revoluţionar de la 1848. Născut în oraşul Bistriţa, într-o familie de ţărani, studiază filosofia şi teologia în ,,Mica Roma"(n.a. Blaj), mai apoi va profesa la Braşov, locul unde se va consacra profesiei şi ideilor progresiste. Mureşanu redactează şi publică în timpul revoluţiei de la 1848 poemul ,,Un răsunet" care ulterior va deveni imn sub titlul ,,Deşteaptă-te române"

Prima menţiune oficială privind cântecul "Deşteaptă-te române!" este legată de Râmnicu Vâlcea,  unde la 29 iulie 1848, în timpul revoluţiei, versurile acestuia au fost auzite pe străzi.

Muzica, solemnă şi energică, aparţine lui Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, cântăreţ, autor de manuale de muzică. Născut la Sliven în Bulgaria, trăieşte o copilărie marcată de conflictele ruso-turce; refugiat în Basarabia, mai apoi în 1821, în Bucureşti, slujeşte cantor la Biserica Sfinţilor. Revoluţia de la 1821, venirea lui Tudor la Bucureşti, evenimentele ulterioare, îl determină pe Anton Pann să se refugieze la Braşov unde, devine cântăreţ de strană la Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului.

Aşadar la originea imnului stau două destine prezente la Braşov, în zbuciumaţii ani ai revoluţiei paşoptiste.  

Periodicul românesc ,,Gazeta de Transilvania", condus de George Bariţiu, alături de suplimentul literar ,,Foaie pentru inimă, minte şi literatură" se vor dovedi instrumente eficace în vederea mobilizării rapide şi eficiente a românilor, liantul şi conectarea lor la revoluţiile din anii 1848-1849 care au marcat Europa.

În acest context elaborarea unui cântec de luptă, ulterior devenit imn, s-a dovedit a fi necesar şi util.

Versurile,  pe parcursul a unsprezece strofe,  emană un puternic mesaj social şi naţional, îndemnând la o perpetuă stare de veghe (vigilenţă) precum şi la deşteptarea tradiţiei istorice. Radicalitatea mesajului, tonul său ferm, trebuie judecate şi înţelese în contextul epocii, secolul de redeşteptare al naţiunilor.  

Andrei Muresanu 1816-1863

 

Anton Pann 1796-1854

Apelul "acum ori niciodată"prezent şi în "Marseilleza" revoluţiei franceze, îndeamnă naţiunea la o acţiune fermă, radicală în luarea  deciziilor privitoare la destinele sale.

Imnul revoluţionar va supravieţui timpurilor, agreat sau marginalizat de diverse regimuri, pentru ca în iarna lui 1989 să devină imnul revoluţiei române anticomuniste.

După ani de pribegie, dar păstrat în sufletele românilor, cântecul de luptă ,,Deşteaptă-te române" va fi instituit ca imn naţional fiind, în sfârşit, cinstit aşa cum se cuvine.

Imnul se adresează naţiunii române într-un mod direct, solemn invitând la decizii ferme ,,acum ori niciodată"

Istoria României moderne a parcurs mai multe etape (regimuri), fiecare lăsând amprenta sa şi implicit imnurile sale.

Ideea unui imn naţional apare încă din 1840, din necesitatea intonării sale mai ales la festivităţile oficiale unde era prezent şi domnul ţarii.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza , în 1862, consemnăm primul concurs pentru desemnarea imnului de stat al României, finalizat cu piesa ,,Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor", conceput de Eduard Hubsch. Vasile Alecsandri va scrie versurile,  iar în 1881, cu prilejul proclamării României ca Regat apare ,,Imnul regal român", cântat oficial pentru prima data în 1884 la încoronarea Regelui Carol I.

Instaurarea  regimului  comunist prosovietic va arunca România spre o ideologie radicală , de stânga, ideologizată, dovadă fiind şi titlul noului imn:,,zdrobite cătuşe în urmă rămân".

După 1953 ,,Te slăvim Românie"devine imnul de stat, marcând oarecum eliberarea de sub stalinism dar menţine ataşamentul fată de leninism şi ,,poporul sovietic eliberator".

După cum era firesc, noul dictator Ceauşescu va impune, începând cu 1977, ,,Trei culori" , imn având la origine cântecul patriotic compus de Ciprian Porumbescu dar cu textul radical modificat, adaptat ideologiei comuniste.

Aşadar constatăm că schimbarea regimurilor sau orientărilor politice, în România, au adus cu sine printre altele noi imnuri.

Privind în jur, către naţiunile bine conturate, constatăm că imnul naţional este un cântec pe care oamenii îl poartă în inimi, indiferent unde s-ar duce. În genere imnurile marilor naţiuni au rezistat încă de la fondarea statelor moderne.

Sperăm, şi sunt argumente solide, că şi România să se înscrie pe această traiectorie. Integrarea României între statele ,,bătrânului" continent obligă ,, Româna naţiune….Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume!"

         

Gânduri şi cuvinte alese au fost rostite în Sala Unirii din Alba-Iulia, la 29 iulie 2007, cu prilejul  Zilei Imnului de stat al României.

                              Matei DRÎMBAREAN,

director executiv Direcţia Judeţeană pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Alba