
|
Imnul
de stat alături de drapel, Ziua Naţională, stema şi
sigiliul statului, reprezintă ceea ce numim simbolurile naţionale,(Constituţia
României,art.12)
"Deşteaptă-te
române!" este imnul oficial al României, Legea nr. 75 din 16
iulie 1994 stipulând reglementări speciale privind abordarea
drapelului României, intonarea imnului naţional si folosirea
sigiliilor cu Stema României.
Versurile
imnului aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de
factură romantică, ziarist şi traducător, marcat de
curentul revoluţionar de la 1848. Născut în oraşul
Bistriţa, într-o familie de ţărani, studiază
filosofia şi teologia în ,,Mica Roma"(n.a. Blaj), mai apoi va
profesa la Braşov, locul unde se va consacra profesiei şi
ideilor progresiste. Mureşanu redactează şi publică
în timpul revoluţiei de la 1848 poemul ,,Un răsunet"
care ulterior va deveni imn sub titlul ,,Deşteaptă-te române"
Prima
menţiune oficială privind cântecul "Deşteaptă-te
române!" este legată de Râmnicu Vâlcea,
unde la 29 iulie 1848, în timpul revoluţiei, versurile
acestuia au fost auzite pe străzi.
Muzica,
solemnă şi energică, aparţine lui Anton Pann
(1796-1854), poet şi etnograf, cântăreţ, autor de
manuale de muzică. Născut la Sliven în Bulgaria, trăieşte
o copilărie marcată de conflictele ruso-turce; refugiat în
Basarabia, mai apoi în 1821, în Bucureşti, slujeşte cantor
la Biserica Sfinţilor. Revoluţia de la 1821, venirea lui Tudor
la Bucureşti, evenimentele ulterioare, îl determină pe Anton
Pann să se refugieze la Braşov unde, devine cântăreţ
de strană la Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului.
Aşadar
la originea imnului stau două destine prezente la Braşov, în
zbuciumaţii ani ai revoluţiei paşoptiste.
Periodicul
românesc ,,Gazeta de Transilvania", condus de George Bariţiu,
alături de suplimentul literar ,,Foaie pentru inimă, minte
şi literatură" se vor dovedi instrumente eficace în
vederea mobilizării rapide şi eficiente a românilor, liantul
şi conectarea lor la revoluţiile din anii 1848-1849 care au
marcat Europa.
În
acest context elaborarea unui cântec de luptă, ulterior devenit
imn, s-a dovedit a fi necesar şi util.
Versurile,
pe parcursul a unsprezece strofe,
emană un puternic mesaj social şi naţional, îndemnând
la o perpetuă stare de veghe (vigilenţă) precum şi
la deşteptarea tradiţiei istorice. Radicalitatea mesajului,
tonul său ferm, trebuie judecate şi înţelese în
contextul epocii, secolul de redeşteptare al naţiunilor.
|
Andrei Muresanu 1816-1863
|

|
Anton Pann 1796-1854 |
Apelul
"acum ori niciodată"prezent şi în
"Marseilleza" revoluţiei franceze, îndeamnă naţiunea
la o acţiune fermă, radicală în luarea
deciziilor privitoare la destinele sale.
Imnul
revoluţionar va supravieţui timpurilor, agreat sau
marginalizat de diverse regimuri, pentru ca în iarna lui 1989 să
devină imnul revoluţiei române anticomuniste.
După
ani de pribegie, dar păstrat în sufletele românilor, cântecul de
luptă ,,Deşteaptă-te române" va fi instituit ca imn
naţional fiind, în sfârşit, cinstit aşa cum se cuvine.
Imnul
se adresează naţiunii române într-un mod direct, solemn
invitând la decizii ferme ,,acum ori niciodată"
Istoria
României moderne a parcurs mai multe etape (regimuri), fiecare lăsând
amprenta sa şi implicit imnurile sale.
Ideea
unui imn naţional apare încă din 1840, din necesitatea intonării
sale mai ales la festivităţile oficiale unde era prezent
şi domnul ţarii.
În
timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza , în 1862, consemnăm primul
concurs pentru desemnarea imnului de stat al României, finalizat cu
piesa ,,Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei
Sale Prinţul Domnitor", conceput de Eduard Hubsch. Vasile
Alecsandri va scrie versurile, iar
în 1881, cu prilejul proclamării României ca Regat apare ,,Imnul
regal român", cântat oficial pentru prima data în 1884 la încoronarea
Regelui Carol I.
Instaurarea
regimului comunist
prosovietic va arunca România spre o ideologie radicală , de stânga,
ideologizată, dovadă fiind şi titlul noului
imn:,,zdrobite cătuşe în urmă rămân".
După
1953 ,,Te slăvim Românie"devine imnul de stat, marcând
oarecum eliberarea de sub stalinism dar menţine ataşamentul
fată de leninism şi ,,poporul sovietic eliberator".
După
cum era firesc, noul dictator Ceauşescu va impune, începând cu
1977, ,,Trei culori" , imn având la origine cântecul patriotic
compus de Ciprian Porumbescu dar cu textul radical modificat, adaptat
ideologiei comuniste.
Aşadar
constatăm că schimbarea regimurilor sau orientărilor
politice, în România, au adus cu sine printre altele noi imnuri.
Privind
în jur, către naţiunile bine conturate, constatăm că
imnul naţional este un cântec pe care oamenii îl poartă în
inimi, indiferent unde s-ar duce. În genere imnurile marilor naţiuni
au rezistat încă de la fondarea statelor moderne.
Sperăm,
şi sunt argumente solide, că şi România să se înscrie
pe această traiectorie. Integrarea României între statele ,,bătrânului"
continent obligă ,, Româna naţiune….Acum ori niciodată
să dăm dovezi în lume!"
Gânduri
şi cuvinte alese au fost rostite în Sala Unirii din Alba-Iulia, la
29 iulie 2007, cu prilejul Zilei
Imnului de stat al României.
Matei DRÎMBAREAN,
director
executiv Direcţia Judeţeană pentru Cultură Culte
şi Patrimoniu Cultural Naţional Alba
|
|