România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Schiţă de portret:

pr. Ştefan Fănică Lupsici - Banatul sârbesc

S-a născut în anul 1957, luna iulie, ziua 22, în Banatul Sârbesc, judeţul Kovin, localitatea Daliblata din părinţii: Bujorel Lupsici - preot şi Giurgevca Lipsici născută Barbuzan - casnică.

Termină clasele primare la Şcoala Generală "Paja Marganoc" din Deliblata, primii patru ani în limba română, iar clasele V-VIII în limba sârbă. Urmează ciclul gimnazial în limba sârbă la Gimnaziul "Branko Radicevic" din Kovin, pe care îl absolvă cu "Diploma de Bacalaureat" în anul 1976/1977, apoi studiile postliceale la Institutul Superior de Comerţ tot cu "Diploma de Bacalaureat" în anul 1980 în Tetovo, Macedonia şi Facultatea de Teologie Ortodoxă Pastorală de la Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, România, promoţia 1999. Acumulează bogate cunoştinţe în varii domenii, ceea ce îi permite participarea la diferite simpozioane şi întâlniri ştiinţifice, atât în timpul studiilor, cât şi după terminarea studiilor precum şi la colaborarea cu publicaţii atât religioase cât şi laice din România, Iugoslavia şi Bulgaria cu lucrările: "Viaţa şi activitatea Părintelui Ciuhandru", "Participarea românilor din Banatul iugoslav la Marea Unire ţinută pe data de 1 decembrie 1918". La simpozionul internaţional "Identitatea culturală a tuturor românilor" care a avut loc în anul 1999 la Timişoara a prezentat lucrarea "Relaţiile între Biserica ortodoxă Română şi Biserica ortodoxă Sârbă" şi despre "Sfântul Nicodim de la Tismana".

       La întrunirea de la Băile Herculane a prezentat lucrarea "Versurile lui Eminescu în colinzile şi tradiţia spirituală a poporului român" care a fost publicată şi în ziarul "Origini" din localitatea Norcross, statul american Giorgie.

 La adunarea ştiinţifică ţinută în localitatea Raca în apropiere de oraşul Krusevac, Serbia, a prezentat lucrarea "Uzroci prelaska Karadjordja I u Banat i Srem 1786, godine (Cauzele trecerii lui Karagiorge I în Banat şi Srem în anul 1786)". La Simpozionul "Banatul iugoslav, trecut istoric şi cultural" ţinut la Novi Sad a prezentat lucra­rea "Repere semnifi­cative ale organizării vieţii bisericeşti pe teritoriul banatului din primul mileniu creştin până la sfârşitul secolului al XVIII-lea", etc.

După terminarea facultăţii a publicat cartea "Biserica Ortodoxă Română din Uzdin de-a lungul veacurilor". Arhideaconul lector dr. Mihail Sasauja de la Facultatea de Teologie din Arad, caracterizează cartea astfel: "Cartea teologului Fănică Lupsici îndeplineşte criteriile ştiinţifico-critice, pe care dânsul a pregătit-o şi prezentat-o în conţinutul mai redus şi ca teza de licenţă. Ampla bibliografie folosită denotă o muncă stăruitoare, îndelungată şi cu perseverenţă. Cercetarea şi valorificarea documentelor inedite referitoare la tema abordată şi metodologia folosită în structura şi redactarea lucrării, conferă de asemenea argumente pozitive pentru o posibilă valorificare ulterioară în publicistica istoriografică românească".

Este redactor şef la periodicul Bisericii Ortodoxe Române din Deliblata "Dunele de nisip ale Deliblati". Ziaristul Gh. Miron în ziarul "Ziua de Vest"  din Timişoara în 16 ianuarie 2006 a declarat despre ziarul "Dunele de nisip ale Deliblatii" şi articolul său "La românii din Voivodina" că publicaţia sa "realizează o înmănunchere de reper geografic bănăţean cu un prapor bisericesc ortodox, dimpreună cu un stindard cultural şi românesc. În acest ziar au apărut mai multe titluri semnate de el, ca de exemplu: "Societatea pompierilor voluntari din Deliblata şi permanenţa lor în timp", "Darurile Bisericii", "Omul la şcoala naturii", "Fericirea", "De la începutul lumii, albinele conservă statornic viaţa", "Hristos a Înviat - Cuvinte de reculegere la Învierea Domnului" şi altele.

Este membru şi a primit mai multe Diplome de merit din partea: Asocieţiei Filosofilor din Balcani cu sediul în Sofia, Asociaţiei nonguvernamentale "Dunărea - râul colaborării" cu sediul în Belgrad. Este membru în redacţia revistei Consiliului Naţional pentru Românii din Serbia "Floare de latinitate", în care la fel îi apar articole pe diferite teme.

A înfiinţat Departamentul ASTRA "Pr. Bujorel Lupsici" cu sediul în Deliblata şi al cărui preşedinte este.

Anul trecut la 1.12.2006 a participat la înfiinţarea Asociaţiei de cultură şi umanitate "Viaţa de pretutindeni", şi a fost ales ca preşedinte al Filialei din Serbia, iar în 21-25 iunie 2007 (Iaşi - Botoşani - Alba Iulia - Blaj - Gyula) a participat la manifestările românilor de pretutindeni organizate de Despărţământul ASTRA "Mihail Kogălniceanu" din Iaşi sub titlu "Denii Eminesciene", împreună cu Fundaţia "Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României", ASTRA blăjeană şi albaiuliană. Este membru al Asociaţiei Istoriclor Bănăţeni cu sediul în Timişoara. În  revista asociaţiei "Clio" publică câteva lucrări şi participă la simpozioane organizate de aceasta obţinând mai multe Diplome de onoare.

                                          Redacţia

 

 

Spaţiul tetradimensional în care se derulează viaţa noastră a indivizilor dar şi a naţiunii noastre româneşti, permite unghiuri de vedere ce ne şi dezvăluie realităţi alături de care şi prin care noi ne ducem existenta, dar pe care poate tocmai de aceea, le ignoram.

Aflându-mă la ediţia a XIII-a a Deniilor Eminisciene, în faţa Catedralei Reîntregirii Neamului Românesc la Alba Iulia, am stat şi am cugetat şi mi-au apărut în minte gânduri străvechi, care au cântat în sufletul meu biruinţa sufletului românesc, realizate prin Marea Unire a tuturor românilor aici la Alba Iulia în anul 1918, la care a participat printre alţii şi Vicea Ardelean din Deliblata.

Aplecându-ne cu atenţie şi răbdare, asupra fiinţări noastre mai îndepărtate, vom constata ea nu numai apartenenţa acestui neam la făuritorii, ci şi filiaţia directă din ginta protolatină a tracilor a constituit o cauză primară a rezistenţei fabuloase pe acest pământ din care ne tragem. Să nu uităm că dacii aveau limba atât de apropiată de latina lui Traian, încât pe Columna cuceritorului, acesta este prezentat vorbind cu dacii fără interpret.

În trecerea nesfârşită a timpului, strămoşii şi înaintaşi noştri şi-au înscris vredniciile, nu numai în înfăptuirile lor personale în cultura, ci şi în aşezăminte de apărare a fiinţei neamului, de educaţie şi formarea viitorilor apostoli ai naţiuni noastre, aşa cum este şi Mihail Eminescu, apostol al literaturi şi spiritualităţi, poporului român.

După cum am observat prin vizitele bisericilor şi mănăstirilor pe care le-am vizitat prin organizarea Despărţământului "Mihail Kogălniceanu" din Iaşi în frunte cu preşedinta Despărţământului, Doamna prof. Reta Moşu, biserica a fost muma bună a poporului nou născut din simbioza daco-romană. Poetul neamului Mihail Eminescu a precizat aceasta prin cuvintele: "Biserica lui Matei Basarab şi a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii şi unitatea etnică a poporului, ea care domneşte dincolo de graniţele noastre şi e azil de mântuire naţională a ţării şi unde românul nu are stat. "Într-adevăr, Biserica noastră este maica neamului românesc, după cum am văzut şi după vizita locaşurilor sfinte, incluse în programul acestei manifestări.

După atâtea secole - zice Iustin Popfiu - ne închinăm şi azi cu referinţa amintiri la vechii romani, nu pentru ca au guvernat lumea de pe şapte coline (cum este şi Iaşiu aşezat), ci pentru că au avut Oratii şi Ciceni. Încununăm cu nimbul gloriei pe antici elini, nu pentru că au ştiut raporta triumfuri pe câmpul luptelor sângeroase ci pentru că au creat şi cultivat ştiinţele şi artele, şi au ridicat monumente eterne geniului, cum a făcut şi poporul român în frunte cu Ştefan cel Mare şi Mihail Eminescu este scara pe care se poate urca la nemurire!

       Dumnezeu să fie cu noi!

Pr. Ştefan Fănică Lupsici,

Deliblata - Banatul Sârbesc