România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Mihai Viteazul

1593-1601

CRONOLOGIE

- 22 august 1593 - Mihai Vodă ocupă tronul Ţării Româneşti.2 decembrie 1593 - vizita la Bucureşti a mitropolitului de Târnovo, Dionisie Rally.3

- martie 1594 - Aron Vodă aderă la Liga Sfântă.4

- vara 1594 - răscoala antiotomană a românilor şi sârbilor din zona bănăţeană a Dunării, înfrântă de turci.5

- 13 noiembrie 1594 - declanşarea răscoalei antiotomane la Bucureşti (pedepsirea comportamentului insolent al creditorilor).

- sfârşitul anului 1594 - generalizarea răscoalei antiotomane;

- Sigismund Báthory trimite oaste împotriva paşei de Timişoara;

- Aron Vodă lichidează cca. 1800 de turci în Moldova;

- Mihai Vodă lichidează peste 6000 de turci pe teritoriul Ţării Româneşti.6

- 28 noiembrie 1594 - la Istambul „se strigă” război împotriva Moldovei şi Ţării Româneşti.

- iarna 1594-1595 - ample acţiuni antitătare (Putinei, Stăneşti, Şerpăteşti) şi antiotomane (Rusciuk, Tighina, Ismail, Brăila, Nicopole, Turcoaia, până aproape de Varna).

- ianuarie 1595 - moare Murad al III -lea. Fiul şi urmaşul acestuia, Mehmed al III -lea (1595-1603) decide pedepsirea Ţărilor Române. Numeşte pe Satârgi - Mahomed paşa guvernator al Ţării Româneşti şi pe Giafer paşa guvernator al Moldovei. Marele vizir Sinan paşa este înlocuit cu Ferhad.7

- 24 aprilie 1595 - din porunca lui Sigismund Báthory, Aron Vodă este înlocuit cu Ştefan Răzvan.

- primăvara 1595 pregătirile turcilor pentru campania antiromânească;

- 20 mai 1595 - delegaţia trimisă de Mihai la Alba-Iulia semnează cunoscutul tratat cu Sigismund Bâthory. Principele promite ajutor, dar Mihai va fi „locţiitor al principelui”.

- iulie 1595 - Ferhad construieşte podul peste Dunăre.

- 17 iulie 1595 - prin intrigi în Serai, Sinan paşa redevine mare vizir.

- 28 iulie 1595 - Mihai se deplasează în fruntea oastei sale la Turnu Măgurele (cca. 16.000 de ostaşi şi 12 tunuri). Sigismund Bâthory nu poate veni pentru că se pregătea de nuntă. Stanca şi Pătraşcu sunt trimişi la Alba-Iulia, participă la nunta lui Sigismund.

- 23 august 1595 - bătălia de la Călugăreni. Românii capturează steagul Sfânt al Profetului. Mihai se retrage la Stoeneşti în aşteptarea ajutorului ardelean. Turcii jefuiesc, distrug capitala, lăsând în picioare doar o singură mănăstire.

- 30 octombrie 1595 - înfrângerea turcilor la Giurgiu; „o asemenea retragere dezastroasă şi înfrângere n-a mai fost pomenită în istorie”, scrie cronicarul Naima. Sinan paşa este demis;

- Mihai mută capitala la Târgovişte8;

- începutul anului 1596 - Sinan paşa redevine mare vizir pentru a cincea oară şi pregăteşte revanşa;

- Mihai lichidează complotul pus la cale de Mitrea Vornicul şi logofătul Chisar9. Primeşte moşia Lona, în Transilvania10.

- aprilie 1596 - căpitanul de haiduci Baba Novac trece Dunărea şi se pune în slujba lui Mihai, fiindu-i fidel până la moarte11;

- Mihai recrutează mercenari tot anul;

- românii atacă din flanc ostile turceşti care operează pe Valea Dunării spre Viena, menţinând starea lor de nesiguranţă.

- 13 octombrie 1596 - capitularea cetăţii Agria (Eger). Maximilian, fratele împăratului Rudolf al II-lea şi Sigismund Báthory încearcă s-o recucerească, dar sunt înfrânţi de turci, cu tot ajutorul dat de Mihai.

- decembrie 1596 - pacea cu turcii. „... văzând turcul câtă pagubă îi făceam, îmi trimite steagul pentru că mult dorea să mă poată pleca sub ascultarea lui.. .”12. Promite să reia plata tributului.

- 19 -31 decembrie 1596 - vizita lui Mihai la Alba-Iulia. Se discută „planul lui Iojica” şi se fac anticipaţii de legături matrimoniale13.

- 17 februarie 1597 - Praga - împăratul Rudolf îi primeşte pe solii lui Mihai, banul Mihalcea şi Petre Grigorovici. Este de faţă Sigismund Báthory. Împăratul promite bani pentru întreţinerea a 4000 de ostaşi,

- primăvara 1597 - creştinii din Balcani sunt gata de răscoală generală, îl aşteaptă pe Mihai să-i conducă la victorie;

- Mihai are 4000 de mercenari ardeleni, comandaţi de Moise Szekely şi Matia Perusith.  Deoarece banii promişi de împărat întârzie, mercenarii neplătiţi se răscoală14.

- 29 iunie 1597 - sărbătorirea lui Pătraşcu. Este de faţă Baltazar Walther15.

- iulie 1597 - sosesc banii pentru plata mercenarilor. Mihai solicită bani pentru încă 6000 de ostaşi’ promiţând să-i alunge pe turci şi să meargă până Ia Constantinopol.

- toamna 1597 - continuă recrutarea de mercenari.

- octombrie 1597 - planul imperial de înlocuire a lui Sigismund16 .

- 16 ianuarie 1598 - oştenii lui Mihai trec Dunărea îngheţată. Lovesc Nicopole, Vidin şi până aproape de Belgrad

- proiectul lui Ibrahim paşa: „fac trei poduri: Vidin, Rusciuk şi Siliştea şi pârjolesc ţara ghiaurului”;

- Sigismund Báthory decide să abdice şi lasă Ardealul pe seama Habsburgilor.

- martie 1598 - o comisie imperială alcătuită din episcopul Ştefan Szuhay, comitele Francisc Nadasdy şi sfetnicul imperial Bartolomeu Pezzen analizează la Alba-Iulia situaţia din zonă17.

- 30 martie 1598 - Sigismund Báthory primeşte ducatele Oppeln şi Ratibor şi se retrage în Silezia (10 aprilie).

- sfârşitul lunii martie -  începutul de aprilie 1598:

      - Maria Cristina este eliberată din Chioar18;

      - cancelarul Iojica este decapitat la Sătmar;

      - Maximilian întârzie să preia Transilvania;

- în aşteptarea normalizării situaţiei din Ardeal, Mihai este prudent cu Poarta. Recunoaşte suzeranitatea sultanului cu condiţia respectării vechilor capitulaţii. Va plăti 5000 de galbeni tribut şi va primi negustorii turci în ţară.

- aprilie 1598 - proiectata întâlnire de la Bran nu are loc pentru că Mihai se rănise la vânătoare. Comisarii decid să se ducă la Târgovişte.

- 5 iunie 1598 - comisarii imperiali Ştefan Szuhay, episcop de Vácz şi propalatinul Nicolae Istvánffy, cu o suită de magnaţi, pornesc spre Târgovişte. Peste câteva zile îi urmează Bartolomeu Pezzen.

- 9 iunie 1598 - semnarea Tratatului cu Habsburgii. Este recunoscută dinastia ereditară. Mihai va primi un castel în Silezia, ca adăpost în situaţia în care va fi nevoit să se retragă (Konigsberg)19.

- iulie 1598 - scrisori de încurajare din partea împăratului.

- vara 1598 - alertaţi de Tratatul cu Habsburgii, turcii concentrează la Dunăre efective numeroase.

- 20 august 1598 - revenit pe furiş, Sigismund Bâthory este proclamat principe. Comisarii imperiali sunt arestaţi20;

- în speranţa că-1 va câştiga de partea sa pe Sigismund, Mihai intervine la Praga în favoarea acestuia21.

- septembrie-octombrie 1598 - turcii şi tătarii asediază Oradea. Pentru împiedicarea trupelor turco-tătare şi pentru prevenirea trecerii Dunării de către turci, Mihai atacă sudul fluviului. Timp de şase săptămâni „a stricat, jefuit şi prădat ţara de dincolo de Dunăre cale de zece zile”.

- mută la nordul Dunării 40000 de bulgari22.

- 6 octombrie 1598 - pacea cu Sultanul.

- 23 octombrie 1598 - turcii ridică asediul Oradei.

- o solie a lui Mihai la Praga cere împăratului încuviinţarea privind intrarea în Moldova.

- ianuarie 1599 - trimişii lui Sigismund discută la Praga plecarea definitivă a principelui, urmând ca acesta să primească o funcţie înaltă în Biserica Catolică şi un adăpost corespunzător23;

- Maximilian amână iarăşi preluarea Ardealului, martie 1599 - profitând de situaţie, Andrei Báthory vine la Cluj, apoi la Sibiu şi Braşov. Dieta întrunită la Mediaş îl proclamă principe (29 martie). Pentru venituri, lui Sigismund i se lasă „vidicul Bistriţei” şi două cetăţi. Astfel, în Transilvania triumfa politica poloneză, ţara iese din Liga Sfântă24.

- vara 1599 - acţiuni concertate pentru scoaterea lui Mihai din tronul Ţării Româneşti. În final, trimisul lui Andrei Báthory îl somează să plece. Posesiunile din Ardeal sunt confiscate25;

- decizia Curţii din Praga de a-1 scoate pe Andrei Báthory din Ardeal cu ajutorul lui Mihai şi al lui Basta26.

- 2 august 1599 - înţelegerea dintre Mihai şi Basta privind obligaţiile fiecăruia în acţiunea proiectată27.

- 17 august 1599 - Mihai primeşte de la Poartă, Steagul şi darurile cuvenite pentru confirmarea domniei, semn că nu va fi atacat în timp ce va lupta în Ardeal28.

- septembrie 1599 - „Nimenea nu vrea Ardealul, îl iau eu”29. Concentrarea efectivelor în două zone.

- 15 octombrie 1599 - începe marşul spre Ardeal. Mihai conduce coloana pe Valea Buzăului. Buzeştii, banul Udrea şi Baba Novac pornesc din Oltenia.

- 20 octombrie 1599 - voievodul este la Prejmer.

- 26 octombrie 1599 -joncţiunea la Tălmaciu;

- în preajma confruntării, Mihai are 35.000 de oşteni şi 80 de tunuri, iar Andrei Báthory are 25.000 de ostaşi şi 45 de tunuri.

- 28 octombrie 1599 - bătălia de la Şelimbăr30.

- l noiembrie 1599 - intrarea triumfală în Alba-Iulia.

- 3 noiembrie 1599 - convocată iniţial la Cluj, Dieta se mută la Alba-Iulia. Nobilii depun jurământ faţă de Mihai în calitate de „locţiitor” al împăratului.

- noiembrie-decembrie 1599 - Mihai trimite soli în toate părţile. Este hotărât să ia Moldova;

- numeşte căpitani români în cetăţi;

- organizează instituţiile,  introduce limba română în administraţie etc.31;

- vastă campanie de intrigi împotriva lui Mihai.

- 16 noiembrie 1599 - Consiliul de război întrunit la Praga decide ca Mihai să fie trimis „acasă” pentru a se împotrivi lui Ibrahim paşa, iar Ardealul să fie luat de Maximilian cu ajutorul Iui Basta32.

- 24 noiembrie 1599 - Pătraşcu este trimis la Târgovişte ca locţiitor33.

- noiembrie 1599 - ianuarie 1600 - Soliile repetate la Praga pentru recunoaşterea lui Mihai ca stăpân al Ardealului;

- Mihai îşi îndeplineşte obligaţiile financiare faţă de Poartă;

- Mihai stabileşte relaţii cu Moscova, cu cazacii şi tătarii.

- 9 februarie 1600 - Mihai primeşte la Alba-Iulia pe trimişii împăratului Rudolf al II-lea: David Ungnad şi Mihai Szekely34. în aceleşi timp, la Praga împăratul primeşte solii lui Mihai.

- 16 februarie 1600 - efect al intrigilor vine spre Mihai un răspuns nefavorabil: „trei coli de hârtie pline de otravă, ruşine şi batjocoră”35 peste două săptămâni, o nouă solie obţine la Praga reconfirmarea prevederilor Tratatului din iunie 1598.

- 3-16 martie 1600 - Dieta de la Braşov. Vin aici comisarii imperiali, Taranovski şi Husein aga. Sunt chemaţi Stanca şi Pătraşcu. Căpitanii lui Mihai primesc instrucţiuni privind marşul asupra Moldovei36.

- 24 aprilie-16 mai 1600 - campania din Moldova (45.000 de oşteni)37.

- 16 mai 1600 - din Suceava, Mihai anunţă despre alungarea lui Ieremia Movilă. Destinatarii sunt: judele Bistriţei, comisarii imperiali, judele Sibiului, judele Clujului38.

- 21 mai 1600 - scrisoare către regele Poloniei despre luarea Moldovei.

- 23 mai 1600 - scrisoare către împăratul Rudolf despre campania în Moldova.

- 27 mai 1600 - Iaşi - prima intitulaţie ca domn al celor trei Ţări Româneşti: „Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei.”

- 29 mai 1600 - Suceava - jurământul pârcălabului cetăţii Suceava, Ioan Kaptury39.

- 7 iunie 1600 - Iaşi - altă variantă a intitulaţiei: „Io, Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Ungrovlahiei şi voievod al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei.. .”40

- 6 iulie 1600 - Alba-Iulia - intitulaţia cea mai completă: „Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei.. .”41

- 11 iulie 1600 - revenit la Alba-Iulia, primeşte comisarii imperiali.42

- 26 iulie 1600 - măcelul de la Huedin, unde garnizoana instalată de Mihai, de circa 180 de oşteni şi însoţitori au fost asasinaţi.43

- l septembrie 1600 - nobilii refuză să participe la Dieta convocată la Sebeş, semn al răscoalei. Nobilii se adună la Turda.44

- 14 septembrie 1600 - joncţiunea oştilor răsculate, nobilii şi Basta; Aga Lecca cedează nobililor Gherla şi Chioarul.

- 17 septembrie 1600 - Basta îl somează pe Mihai să părăsească Ardealul.

- 18 septembrie 1600 - fără să aştepte ajutoarele din Ţara Românească, Moldova şi Banat, Mihai porneşte lupta cu răsculaţii. Riscă, greşeşte şi pierde bătălia  (4000 de morţi). Se retrage prin Alba-Iulia şi Sibiu.45

- 21 septembrie 1600 - Mihai îşi regrupează forţele lângă Făgăraş,

- în acest timp, logofătul Teodosie venea de la Praga cu scrisoarea semnată de împărat care glăsuia: “ domnul va fi numit guvernator pe viaţă în Ardeal.”46

- 23 septembrie 1600 - tabăra de la Râşnov - Mihai are 16.000 de oşteni;

- în acest timp, Zamoyski mărşăluieşte pe Valea Şiretului decis să-1 pună pe Simion Movilă la Târgovişte şi pe Sigismund Báthory la Alba-Iulia. (la 5 octombrie ajunge la Focşani).

- 25 septembrie 1600 - pentru a fi lăsat să treacă în Ţara Românească, Mihai depune jurământ Stărilor Ardealului şi lasă garanţie familia, care va fi închisă la Gilău;47

- octombrie 1600 - Mihai este înfrânt în bătăliile pentru Ţara Românească. Se retrage în Oltenia;48

- Simion Movilă este recunoscut domn al Ţării Româneşti. I se supun pe rând Banul Udrea, Buzeştii, Teodosie Rudeanu. Mihai decide să plece la Praga.

- noiembrie 1600 - obţine permisiunea lui Basta pentru a trece prin Ardeal;

- din dealurile Devei se trage cu tunul asupra oştenilor care-1 însoţesc pe Mihai.49

- 11 decembrie - Oradea - se desparte de Baba Novac. Porneşte spre Praga cu 3000 de oameni;

- Baba Novac se pune în slujba lui Basta pentru paza hotarelor de Vest.50

- 1-11 ianuarie 1601 - Mihai Viteazul este în drum spre Viena, prin Debreţin şi Bratislava.

- 12 ianuarie - Mihai Viteazul îşi face intrarea în Viena, fiind întâmpinat de arhiducele Matthias, viitorul împărat.51 Aici va redacta, la 17 ianuarie, două memorii, unul fiind adresat împăratului Rudolf al II-lea asupra acţiunilor sale.

- 23 februarie - Mihai Viteazul intră în Praga,53 la l martie fiind primit în audienţă de către împărat,54 repetată peste câteva zile.

- 3 aprilie - plecarea lui Mihai Viteazul din Praga spre Viena55, unde începe preparativele pentru reîntoarcerea în Transilvania.

- 29 aprilie - Mihai Viteazul pleacă din Viena pe Dunăre în jos, spre Ungaria Superioară, unde urmau să se concentreze ostile.56

- 11 mai - Mihai Viteazul îşi face intrarea solemnă în oraşul Kosice57 unde la 20 mai are loc întâlnirea cu generalul Basta.58

- 21 mai - plecarea lui Mihai Viteazul din Kosice spre Debreţin şi a lui G. Basta spre Satu-Mare, în fruntea oştilor lor.59

- 4 iunie - Mihai Viteazul se află la Tokaj, unde aşezase tabăra; în aceasta zi scrie arhiducelui Matthias despre mersul recrutării oştilor şi situaţia polonilor şi turcilor.60

- iunie - sfârşitul lunii - Mihai Viteazul se găsea la 30 iunie în tabără la Debreţin, unde continuă să sosească oşti; aşteaptă aici pe banul Mihalcea care urma să vină cu 800 de oşteni61; G. Basta se găsea la 19 iunie la Satu-Mare.62

- iulie - începutul lunii - Mihai Viteazul aşează tabăra pe câmpul de lângă Moftin (Vest de Satu-Mare).

- 7 iulie - are loc joncţiunea oştilor lui G. Basta, cu ale lui Mihai Viteazul lângă Moftin.63 La 14 iulie, Sigismund Bâthory s-a apropiat la două mile de tabăra de la Moftin64, a doua zi repliindu-se la Tăşnad65. Mihai Viteazul şi generalul Basta sunt în aşteptarea unor oşti66, îndeosebi ale gen. Rothall, care comandă 2000 de catafracţi silezieni; acesta soseşte în tabăra aliată la 31 iulie 1601. Pregătirile fiind încheiate, ostile aliate pot porni spre Transilvania.67

- 1 august - ostile aliate înaintează pe direcţia Moftin - Ghirolt - Eriu - Sâncrai - Unimăt - Supurul de Jos şi de Sus, atingând Sălajul. La marginea acestora se pare că a fost aşezată tabăra în cursul popasului de noapte (l spre 2 august 1601). După o informaţie din scrisoarea lui Nicolae Farkas de Herina, către judele primar al Bistriţei, datată Cluj, 3 august 1601, Mihai Viteazul „alaltăieri a părăsit Supururile şi ieri (2 august) după cum se vorbeşte, ar fi sosit la Sărmăşag”... „domnul nostru (Sigismund Báthory) se află la Vârşolţ”68; în orice caz popasul din noaptea de l spre 2 august 1601 a fost făcut dincoace de cele două Supururi şi înainte de Sărmăşag (între aceste două localităţi se află Bobota).

- 2 august - oştile înaintează pe Valea Crasnei în sus pe itinerarul Bobota - Sărmăşag69 şi apoi pe Valea Zalăului în sus, pe direcţia Sălăjeni - Bocşa - Borla - Guruslău.

- popasul oştilor aliate în noaptea de 2 spre 3 august 1601 nu poate fi precizat cu siguranţă; el s-a făcut undeva între Sărmăşag şi Guruslău (poate pădurea de stejar unde se păstrează până azi tradiţia populară a „Gorunului lui Mihai”, dacă nu cumva Mihai a aşezat tabăra la Guruslău chiar la sfârşitul zilei de 2 august. Tabăra adversă s-a mişcat şi ea în această zi sau în zorii zilei următoare de la Vârşolţ spre Guruslău, pe o direcţie spre N - E, ocupând în final cota 284.

- 3 august - are loc bătălia de la Guruslău, pe Valea Zalăului (10 Km N - V de Zalău). După un atac pregătitor, lupta între cele două oştiri s-a dat între orele 17 - 22,3070.

- 4 august - Mihai Viteazul cu oştile sale se găseşte la Guruslău, în tabără, după glorioasa bătălie din ajun. După cum se obişnuia, sunt îngropaţi morţii din tabăra aliată învingătoare. De aici, Mihai Viteazul adresează două scrisori: una, împăratului Rudolf al II-lea, prin care îl încunoştinţează despre victoria obţinută asupra lui Sigismund Báthory aliat cu turcii71 şi a doua, către arhiducele Matthias, în acelaşi scop, dar şi pentru a cere ajutor, scrisoarea fiind datată „ex castris ad Gorozlon positis”72.

- 5 august - Mihai Viteazul e în „tabără lângă Zalău”, după cum reiese din cele două scrisori pe care le adresează în această zi: una, lui Filippo Spineli, nunţiul papal din Praga, despre victoria obţinută asupra lui Sigismund Báthory şi recunoaşterea lui ca domn al Ţării Româneşti, cerând totodată ajutor bănesc de la papă73; a doua, către Guillermo de San Clemente, ambasadorul Spaniei la Praga, pentru a-i aduce la cunoştinţă victoria obţinută la Guruslău şi alungarea lui Simion Movilă din Ţara Românească74. Ambele scrisori sunt datate: „In castris in limitibus Transsylvaniae prope Zila positis”.

- 6 august - oştile lui Mihai se găsesc în tabăra „de lângă Zalău”75 , generalul Basta cu trei batalioane din oştirea sa luase drumul prin Şimleu spre Cluj, unde se găsea în 9 august76; Mihai Viteazul pregăteşte oştirile de marş înspre aceeaşi direcţie.

- 9 august - Mihai Viteazul, în fruntea oştirilor sale, după ce şi-a trecut oştirea prin trecătoarea „Poarta Meseşană”, străbate părţile de sud-est ale Sălajului, făcând popasul de noapte (9 spre 10 august) undeva pe Valea Almaşului, la est de Meseş, în Ardeal.

- 10 august - Mihai Viteazul, cu oştile sale, părăsind Sălajul, păşeşte pe meleagurile Clujului, în drumul său spre Alba-Iulia, capitala principatului Transilvaniei şi a celor trei ţări româneşti unite.

- 11 august - Mihai Viteazul îşi face intrarea în Cluj77, unde rămâne în tabăra de pe malul stâng al Someşului, timp de cinci zile, până în 15 august inclusiv. Aci este întâmpinat de delegaţia boierilor din Ţara Românească, pentru a fi încunoştinţat asupra realegerii lui ca domn al Ţării Româneşti şi de solii din Moldova.

- 16 august - are loc plecarea oştilor spre Turda78 şi marşul până în oraşul de pe Arieş.

- 17-18 august - Mihai Viteazul se află în tabără pe câmpul de la Cristiş, iar G. Basta pe malul Arieşului, generalul austriac punând la cale uciderea domnului român.

- 19 august (dimineaţa) - Mihai Viteazul este ucis în tabăra sa de pe câmpul Turzii, de către oştenii trimişi de generalul G. Basta.79

 

Praf univ. dr. Nicolae EDROIU 

membru corespondent al Academiei Române Prof. Damian TODIŢĂ

 

Extras din "Mihai Viteazul şi Transilvania", Culegere de studii. Coordonator: Acad. Camil Mureşanu, Senior editor: prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor - Mihai Viteazul (1593-1601) prof. univ.dr. Nicolae Edroiu membru corespondent al Academiei Române şi prof. Damian Todiţă

 

NOTE

 

2 Recent a fost găsit în Arhivele Otomane documentul care menţionează data numirii în domnie a lui Mihai. Tot aici se precizează că Mihai este „fiul voievodului Pătraşcu”. Ar fi deci cazul să abandonăm îndoielile privind descendenţa lui Mihai din Pătraşcu cel Bun. (Comunicare făcută de M. Maxim la simpozionul comemorativ de la Turda).

3 Ion Georgescu, Baba Novac, legendă şi realitate istorică, Memoria pământului românesc, Editura Albatros, 1980, p. 32.

4 Nicolae lorga, Istoria lui Mihai Vitazul, Ed. Mil., 1968, p. 120.

5 Dr. George Popovici, Istoria românilor bănăţeni, Lugoj, 1904, p. 240.

6 Ion Georgescu, Op. cit, pp. 39-41

7  Mustafa Aii Mehmed, Istoria turcilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 385.

8 Evenimentele sunt prezentate în toate cronicile şi studiile care se referă la această perioadă. Ex: Bltazar Walter, Scurtă şi adevărată descriere a faptelor săvârşite de Ioan Mihail, domnul Ţării Româneşti, în „Literatura română veche (1402-1647)”, vol. E, Bucureşti, 1969, pp. 150-153; Cronica Buzeştilor, Ibidem; Stavrinos, Vitejiile luji Mihai Voevod, Ibidem; Radu Popescu, Istoriile domnilor Ţării Româneşti, în „Cronicari munteni” vol. I, Bucureşti, 1961, pp. 319-321; Nicolae Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul; A. Veress, Campania creştinilor în contra lui Sinan Paşa din 1595, Bucureşti, 1925; Victor Atanasiu, Mihai Viteazul Campanii, Editura Militară, Bucureşti, 1972, ş. a.

9 Ion Georgescu, Op. cit., p. 54.

10 N. Edroiu, Proprietăţile ardelene ale lui Mihai Viteazul, în volumul de faţă.

11 Ion Georgescu, Op. cit.;

12 Memoriul lui Mihai Viteazul către Ducele de Toscana, în volumul de faţă.

13 Ioachim Crăciun, Cronicarul Szamoskozy şi însemnările lui privitoare la români 1566-1608, Cluj, 1928, p. 109; N. Iorga, Op. cit., p. 215.

14 Nicolae Iorga, Op. cit., p. 216.

15 Damian Todiţa, Pâtraşcu cel Tânăr, fiul lui Mihai Viteazul, Memoria Pământului Românesc, Editura Albatros, Bucureşti, 1982, pp. 12-15.

16 Hurmuzaki, XE, p. 323.

17 Andrei Veress, Documente, vol. V, p. 156-158, loc. 95.

18 Hurmuzaki, Ibidem, p. 327; pentru detalii: Reissenberger, Maria-Christina von Immer-Osterreich, în „Mitteilungen des historischen Vereins fur Steier wasc”, XXX (1882).

19 Nicolae Iorga, Op. cit., pp. 236-242. în raportul comisarilor găsim portretul fizic şi moral al lui Mihai: „înalt, cu parul şi barba negre şi faţa oacheşă, aspră; crunt, doritor de glorie, inimos”.

20A.Veress,ftKfem,p, 191.

21 Cu condiţia „să nu atârne de acesta” - Hurmuzaki HI, p. 312.

22 În Veneţia se ştia de 60. 000, din care 15. 000 buni de oaste. (Hurmuzaki XII, p. 420) ‘

23 Hurmuzaki XE, p. 425; A. Veress, Ibidem, pp. 209-210.

24 N. Iorga, Op. cit, pp. 256-257.

25 N. Iorga, Ibidem, pp. 256-268.

26 Hurmuzaki, XII, pp. 447-448.

27 Ibidem, p. 446. Basta nu şi-a respectat cuvântul, în „Memoriu”, Mihai îl acuză: „... m-a părăsit fără să mă ajute. Pentru aceasta va da socoteală înaintea lui Dumnezeu”.

28 Ibidem,pp. 462463.

29 N.Iorga,Op. cit., p. 271.

30 Pregătirea şi desfăşurarea bătăliei este prezentată în toate lucrările de referinţă: Nicolae lorga, Op. cit, pp. 275-310, Ion lonescu, Victor Atanasiu, Mihai Viteazul, Editura Militară, Bucureşti, 1975; P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucureşti, 1936; Ion Georgescu, Op. cit.; s. a.

31 Ştefan Pascu, Mihai Viteazul şi Transilvania, în culegerea de studii „Mihai Viteazul”, Editura Academiei, Bucureşti, 1975, pp. 11-24.

32 N. Iorga, Op. cit., p. 303; Hurmuzaki, Op. cit, p. 502.

33 D. Todiţa, Op. cit., p. 38.

34 Relatare şi comentarii în N. Iorga, Op. cit., pp. 314-328.

35 Hurmuzaki, Ibidem, p. 722.

36 D. Todiţa, Op. cit., pp. 51-54.

37 Alexandru Gonţa, Campania lui Mihai Viteazul în Moldova, în „Studii”, nr. 4/1960.

38 Constantin Şerban, Contribuţii la repertoriul corespondenţei politice şi diplomatice a lui Mihai Viteazul, în Culegerea de studii „Mihai Viteazul”, Editura Academiei, Bucureşti, 1975, pp. 270-271.

39 Hurmuzaki, XII, p. 951, nota 1; L. Szâdeczki, Mihâly Vayda okmanytâra, 1599-1601, Budapesta, f. a. p. 24.

40 D. I. R. B. Ţara Românească, XI, p. 537, doc. 389.

41 D. I. R. B. Ţara Românească, XI, p. 553, doc. 402.

42 N. Iorga, Op. cit. p. 350. „Politică şi demonstraţie” spune savantul, observând că ceea ce s-a decis la aceste convorbiri va fi „praf în ochi”; Hurmuzaki XII, pp. 955-962.

43 Ioachim Crăciun, Op. cit. p. 134-135; pe dosarul în care se află documentele „comisiei” care a cercetat evenimentele, scrie în româneşte „Astea-s despre satu cel arsu”.

44 N. Iorga , Op. cit , pp. 356-367, capitolul IV, „Răscoala nobilimii ardelene”; Ion Georgescu, Op. cit., pp. 130-133.

45 Învingătorii s-au năpustit asupra a tot ce aşezase Mihai în Capitala Ardealului: „până şi pe pruncii de lapte, pe toţi i-au trecut sub sabie” ... „încă şi în biserica mea, pe care o clădisem mai înainte, au intrat şi au dezgropat oasele lui Aron-voievod ...”, în „Memorii”.

46 Hurmuzaki HI, p. 364-366. Diploma semnată la 12 septembrie prevede că Mihai va păstra pe viaţă Ardealul, urmând ca şi Pătraşcu să fie sub protecţia împăratului.

47 N. Iorga , Op. cit, p. 372. „Suprem sacrificiu pentru a-şi scăpa ţara cea veche”. Pentru detenţia de la Gilău vezi D. Todiţa, Op. cit, pp. 63-67.

48 Pentru aceste evenimente vezi „Memoriul...”.

49 Al. Papiu-Ilarian - Tezaur de monumente istorice pentru România, Bucureşti, 1862, p. 268.

50 Hurmuzaki, XII, p. 1114: haiducii lui Baba Novac iau locul ostaşilor silezieni „puşi pe liber”, cum fusese înţelegerea.

51 A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei şi Ţării Româneşti, VI, p. 286-289, 293. Hurmuzaki, IV, l, p. 225; XII. P. 1124-1125,1132, 1139. Datele sunt după calendarul gregorian, stil nou, în vigoare şi în Transilvania din anul 1590.

52 Hurmuzaki, IV. 1. P. 230- 237; A. Decei, Luptele lui Mihai Viteazul povestite de el însuşi, Sibiu, 1926.

53 P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucureşti, 1936, pag. 240.

54 Hurmuzaki XIL P. 1158; A. Veress, Documente, VI., p. 333.

55 Hurmuzaki, XII, p. 1176; P. P. Panaitescu, Op. cit, p. 241.

56 Rapoartele lui Pierro Duodo, ambasadorul dogelui din Veneţia, din 30 aprilie şi 7 mai 1601 şi Avizul din Praga din 29 aprilie 1601. (A. Veress, Documente, VI, p. 361, 365; Hurmuzaki, XII, p. 1180).

57 A. Veress, Documente, VI, p. 365- 366, raportul lui Antonio Constantini către ducele de Mantova, 12 mai 1601.

58 Ibidem, p. 371-372 raportul aceluiaşi ambasador, din 28 mai; N. Buta, în Diplomatarium, II, p. 218-219.

59 A. Veress, Documente, VI, p. 372.

60 Szadeczki L., Erdely es Mihăly Vajda tortenete (1595-1601), Timişoara, 1893, p. 419-421.

61 A. Veress, Documente, VI, p. 389.

62 Hurmuzaki, IVI, p. 257; Veress E., Basta Gyorgy hadvezer levelezese es iratăi. 1597-1602, Budapesta, 1909, p. 556.

63 Hurmuzaki, VIII, p. 218; Veress E., Basta Gyorgy hadvezer levelezese..., p.562;Idem, Documente, VI, p. 392-394.

64 Veress E., Basta Gyorgy hadvezer levelezese..., p. 563.

65 Ibidem, p. 567.

66 Din tabăra de la Moftin, Mihai Viteazul va scrie la 17 iulie arhiducelui Matthias despre unirea celor două oşti şi prezenţa lui Sigismund Bâthory la Ghirolt, alungarea Movileştilor din Tara Românească şi ajutorul pe care îl aşteaptă în continuare (A. Veress, Documente. VI, p. 395- 396). Altă scrisoare trimite Mihai Viteazul la 19 iulie secuilor pentru a-1 sprijini, Hurmuzaki, XII, p. 1205-1206). Ambele scrisori sunt date „ex castris ad Maytin”.

67 A. Veress, Documente, VI, p. 407- 408. Scrisoarea din 30 iulie 1601 adresată din tabăra de la Moftin de Vincenzo Zucconi contelui Lelio Arrivabene, la Praga.

68 Arh. Stat Cluj, Arhiva oraşului Bistriţa, 1601, nr. 219. Menţionat la Graţian C. Mărcuş, Date noi cu privire la unele evenimente din ultimele zile ale domnuiei lui Mihai Viteazul, în „Anuarul Institutului de istorie şi arheologie din Cluj”, 1971, XIV, p. 46, unde se schiţează şi o cronologie a traseului par­curs de Mihai Viteazul în zilele de 1-19 august 1601. Acelaşi Nicolae Farkas din Herina a mai scris bistriţenilor la 24 iulie 1601 tot din Cluj, despre prinderea unui grec din tabăra lui Mihai; „înălţimea sa domnul nostru (Sigismund Bâthory) este la Şimleu cu toată oastea” (Hurmuzaki XII, p. 1209).

69 Arh. Stai Cluj, Arhiva oraşului Bistriţa, 1601, nr. 219.

70 Data exactă a bătăliei după calendarele iulian şi gregorian cf. Raportul unui anonim german (A. Veress, Documente, VI, 429) 24 iulie, stil vechi/3 august, stil nou, 1601. Descrierea bătăliei, V. Atanasiu, Mihai Viteazul, Campanii, Bucureşti, Ed. Militară, 1972, pag. 282-284.

71 Monumenta Comitialia Regni Transylvaniae, V, p. 98-99; Hurmuzaki, IV/1, p. 265.

72 A. Veress, Documente, VI, p. 409-411.

73 Ibidem, p. 412-413.

74 A. Ciorănescu, Documente privitoare la istoria românilor culese din arhivele din Simancas, Bucureşti, 1940, p. 190-191.

75 „Mihai întârzie departe în Apus la Zalău”, v. la N. Iorga, Istoria românilor, V, p. 399.

76 Veress E., Basta Gyorgy hadvezer levelezese..., I, p. 575-577. După Registrul socotelilor oraşului Cluj, 1601 (p. 46) erau trei sute de ostaşi.

77 Şt. Meteş, Domni şi boieri din ţările române în oraşul Cluj, Cluj, 1935, p. 26-28.  Fond.  Primăria Municipiului  Cluj  - Socotelile oraşului,  1601, 9/XVIII,p.49-51.

78 Ibidem, p. 52.

79 D. Onciul, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, Bucureşti, 1904, p. 68-69.; I. Crăciun, Cronicarul Syamosközy şi însemnările lui privitoare la români, 1566-1608, Cluj, 1928, p. 161.