S-a născut la 18 septembrie 1886 în familia Ana şi Stefan Mârza, tărani români, gospodari şi creştini din satul Galtiu, comuna Sântimbru, judetul Alba, alături de alti 3 copii. Mama, Ana, moare de tânără. Tatăl, Stefan, se recăsătoreşte cu Raveca, născută Crişan din Galtiu, cu care mai are 6 copii. Stefan Mârza, cu cele două sotii, Ana şi Raveca a avut 9 copii. A fost o familie frumoasă, de oameni vrednici, cu numeroşi nepoti şi strănepoti. Dintre toti, Samoilă Mârza se remarcă în mod deosebit, prin arta fotografică.

Samoilă Mârza face şase clase primare la Scoala poporală greco-catolică confesională din Sântimbru şi Galtiu şi şase clase de liceu la Alba Iulia. Între anii 1909-1911 a fost ucenic la fotograful sibian Iainek, unde se califică în meseria de fotograf pe care o practică cu pasiune până la sfârşitul vietii.

In anul 1914, după declanşarea primului război mondial, Samoilă Mârza a fost mobilizat în armata austro-ungară, ca de altfel majoritatea tinerilor români din Transilvania, şi a fost trimis pe frontul din Galitia. In actiunile militare a ajuns până la Riga.

Trecerea României de la starea de neutralitate, la starea de război, alături de Antantă, a determinat Puterile Centrale să transfere regimentele formate în majoritar din militari români, de pe frontul din Galitia, pe cel din Italia, deoarece românii din armata austro-ungară nu doreau să lupte împotriva fratilor de peste munti. In aceste împrejurări Samoilă Mârza a ajuns pe frontul din Italia, făcând parte din serviciul topografic şi fotografic al armatei austro-ungare.

In toată această perioadă de război şi-a practicat şi profesiunea de bază, fotografiind aspecte de pe front alături de chipuri de ostaşi.

Sfârşitul primului război la găsit la Trieste.

Consiliul National Român Central a organizat pe lângă principalele actiuni pregătitoare unirii românilor şi actiunea de retragere a militarilor români din armata austro-ungară, de pe frontul din Italia, în mod disciplinat, cu stationare pentru un timp scurt la Viena.

In această perioadă scurtă, în prezenta lui Iuliu Maniu reprezentantul CNR la Viena şi a generalului Boieriu s-au desfăşurat o serie de manifestări în favoarea unirii românilor într-un singur stat unitar national, manifestări care au avut ecou în toate tările Europei..

Cu această ocazie, la Viena, s-a organizat o slujbă religioasă de sfintire a primului drapel tricolor al Consiliului National Român Militar , momente care au fost imortalizate în trei secvente de către Samoilă Mârza şi care au rămas singurele poze-document de la această actiune importantă pentru istoria noastră natională.

După această etapă, Samoilă Mârza, a ajuns acasă în ultimile zile din luna noiembrie 1918 şi a participat la organizarea plecării delegatiei din satul său natal Galtiu la Alba Iulia, momente care au fost fotografiate în trei clişee.

Ajuns la Alba Iulia, la Marea Adunare Natională de la 1 Decembrie 1918, fotograful Samoilă Mârza a reuşit şi a executat cinci clişee înfătişând trei scene cu multimea de pe Platoul Romanilor şi două cu tribunele oficiale de pe care au vorbit episcopul Iuliu Hosu şi Dr. A. Vlad.

Stegarul delegatiei satului Agris (Iara-Turda), Ioan Arion în drum spre Marea Adunare Natională de la Alba Iulia, a fost împuşcat în gara Teiuş de către garda maghiară.

Corpul neînsufletit a fost depus în biserica ortodoxă din Maieri I (Alba Iulia) iar a doua zi după unire a avut loc funerariile primului martir al măretului act istoric de la 1 Decembrie 1918 la care au participat toate personalitătile aflate la Alba Iulia.

Prezenta neobositului fotograf Samoilă Mârza la acest eveniment (trist) este confirmată de fotografia-document rămasă pentru posteritate.

Aceste fotografii sunt singurele, care înfătişează aspecte de la Marea Adunare Natională de la Alba Iulia care a consfintit Unirea Transilvaniei cu România.

Consiliul National Român din Alba Iulia a angajat pe fotograful Bach (german) din localitate să imortalizeze momentele importante ale acestui măret act istoric al românilor, însă acesta nu s-a prezentat din motive lesne de înteles, după cum a afirmat dr. în istorie Ghe. Anghel.

Din această cauză lipsesc fotografiile cu aspectele mai importante din interiorul sălii unirii.

Samoilă Mârza nu a avut posibilitatea de a efectua fotografii în interiorul Sălii Unirii deoarece nu a avut permis de intrare sau credentional (mandat scris).

Numărul redus de fotografii de la acel mare eveniment a fost motivat de Samoilă Mârza, şi de timpul nefavorabil, dar mai ales de faptul că trebuiau “cărate”: aparatul, trepiedul, clişeele de sticlă, sursele de lumini etc. care erau f. grele.

In continuare, în timp, Samoilă Mârza cu aparatul său cu “burduf” legat pe port-bagajul nelipsitei sale biciclete a participat şi la alte manifestări nationale din judetul nostru, precum şi la unele actiuni similare din Transilvania (ex. A imortalizat vizita regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni; precum şi momente de la încoronarea regelui Ferdinand I cu regina Maria la data de 22 octombrie 1922; La fel a participat la [ebea în anul 1924 când s-au desfăşurat serbările comemorative privind împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, precum şi în anul 1929 la Alba Iulia la serbările Unirii organizate cu prilejul împlinirii a 10 ani de la unirea Transilvaniei cu România.

La începutul anului 1919 Samoilă Mârza a întocmit un album numit “Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”.

Importanta şi valoarea acestui album documentar a fost sporită şi de faptul că un exemplar a fost depus de către delegatia română la Conferinta de pace de la Versailles.

Alte albume documentare au fost trimise unor personalităti ale perioadei respective, printre care, regelui Ferdinand I, primului ministru I.C. Brătianu, N. Iorga, Iuliu Maniu, generalului francez Berthelot etc.

Regele Ferdinand I pe lâgă felicitările cuvenite, l-a acceptat printre furnizorii curtii regale iar gen. Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.

Activitatea desfăşurată de Samoilă Mârza l-au făcut cunoscut în tară ca un bun patriot, dovadă fiind relatiile foarte bune care au existat cu Iuliu

Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop etc.

In anul 1924, cu ocazia audientei la I.C. Brătianu, a intervenit şi a obtinut fondurile necesare pentru terminarea lucrărilor de pictură de la Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia, începute de pictorul Costin Petrescu şi întrerupte nejustificat după încoronarea regelui Ferdinand I din anul 1922.

Prof. dr. Ghe. Anghel în perioada cât a fost directorul Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, fiind în relatii bune cu fotograful Samoilă Mârza a reuşit şi a achizitionat ca obiecte de valoare istoricã, aparatul şi anexele respective care pot fi văzute la acest muzeu.

Samoilă Mârza a decedat la data de 19 decembrie 1967 în urma unei boli incurabile şi a fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia. Alături de cei apropiati, conducerea şi personalul Muzeului National al Unirii din Alba Iulia i-a adus un ultim omagiu.

Recent, prin grija unor oameni cu multă dăruire fată de faptele înaintaşilor, printre care dl. Popa Ioan Iancu, primarul comunei Sântimbru alături de dl. ing. Aurel Sântimbreanu, prin eforturi deosebite au reuşit să prefateze serbările unirii din anul 2003, cu dezvelirea unui bust a lui Samoilă Mârza opera, talentatului şi tânărului sculptor albaiulian Borteş Narcis Dumitru, care s-a “dezvelit” în ziua de 23 noiembrie în satul natal - Galtiu odată cu lansarea cărtii “Samoilă Mârza - 1886-1967 - Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.

In acelaşi an, la propunerea Fundatiei “Alba Iulia - 1918 - Pentru Unitatea şi Integritatea României” primarul municipiului Alba Iulia, ing. Mircea Hava, împreună cu viceprimarul Dr. Potor Călin au fost receptivi şi operativi în ceea ce priveşte amenajarea mormântului lui Samoilă Mârza şi sfintirea acestuia în cadrul actiunilor ce s-au desfăşurat în municipiul Alba Iulia cu ocazia aniversării a 85 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Pe crucea mormântului se află poza sa şi o fotografie semnificativă de la Marea Adunare de la Alba Iulia, ca un gest modest de recunoştintă pentru cel care a fost Samoilă Mârza.

ing. Aurel SÂNTIMBREAN