|
(
III
)
Instaurarea
administraţiei româneşti după l Decembrie 1918, primul
primar român al oraşului Alba Iulia fiind ales avocatul Camil
Velican, a determinat ca printre alte acte administrative din perioada
1920-1925 s-au numărat şi noile denumiri ale străzilor oraşului.
Acestea
vor purta numele unor mari personalităţi istorice: Traian,
Decebal, Mihai Viteazul, Horea Cloşca şi Crişan, Avram
lancu, Simion Bărnuţiu, Axente Sever, Banu Mihalcea; ale
personalităţilor culturii româneşti: Eminescu, Coşbuc,
Andrei Mureşanu, Vasile Alecsandri; ale membrilor casei regale:
Ferdinand, Măria, Ileana; ale provinciilor şi oraşelor
istorice din România Mare: Basarabia, Bucovina, Oltenia, Muntenia, laşilor,
Bucureşti etc., ale localităţilor unde armata română
a obţinut victorii în primul război mondial: Mărăşeşti,
Mărăşti, Oituz, precum şi numele unor generali ale
unor unităţi militare române care au intrat în Alba Iulia în
decembrie 1918, Regimentul 5 Vânători şi 24 Dorobanţi.
In
1928 oraşul Alba Iulia avea 53 de străzi în care locuiau 12.500
de locuitori, după cum urmează: 1. Strada încoronării
(fost 6 Martie), 2. Strada Traian, numele a fost atribuit în secolul al
XIX-lea, 3, Strada Regiment 5 Vânători (strada principală, fostă
Republicii), 4. Piaţa Mihai Viteazul (actuala Piaţă Iuliu
Maniu), 5. Calea Regele Ferdinand (actuala Stradă Mihai Viteazul), 6.
Strada Regele Ferdinand (fosta Stradă Decebal, porţiunea de la
fosta Gară Mică până în Calea Moţilor), 8. Strada
Regina Măria (fostă 30 Decembrie), 8. Strada Nicolae Filipescu
(Teilor), 9. Strada George Coşbuc, 10. Strada Simion Bărnuţiu,
11. Mihail Eminescu, 12. Mărăşeşti, 13. General Eremia
Grigorescu (actuala Primăverii), 14. Andrei Mureşanu, 15. Bucureşti,
16. Strada Nouă (Trandafirilor), 17. Strada Florilor, 18. Strada
Zidarilor, 19. Strada Basarabiei (fostă Muncitorilor), 20. Strada Ion
Arion (Crinului), 21. Piaţa General Berthelot (actuala piaţă
I.C. Brătianu), 22. Strada Plevnei, 23. Strada Olteniei, 24. Strada
Franciscanilor (fostă a Partizanilor), 25. Strada Munteniei, 26.
Strada Banu Mihalcea (fostă a Progresului), 27. Strada laşilor,
28. Strada Şiretului, 29. Strada Moldovei, 30. Strada Mănăstirii
(Crângului), 31. Strada Episcop Atanasie (fostă a Ceferiştilor),
32. Strada Regiment,
24. Dorobanţi (fostă Tudor Vladimirescu), 33. Strada Călăraşilor
(Doinei), 34. Strada Ampoiului, 35. Strada Avram Iancu, 36. Strada Morii,
37. Strada Libertăţii, 38. Strada Barbu Lăutaru, 39. Strada
Oituz, 40. Strada Sf. Nicolae (Gheorghe Doja), 41. Strada Livezii, 42.
Strada Crucii (actuala Popa Laurean), 43. Strada Mărăşeşti,
44. Strada Decebal, 45. Strada Canalului (Zorilor), 46. Strada Roşiorilor
(actuala Calea Moţilor), 47. Strada Bucovinei (Sipetului), 48. Strada
Episcop Inochenţiu Micu Klein (actuala stradă a Unirii), 49.
Strada Horea, Cloşca şi Crişan (fostă Strada Română),
50. Strada Principesa Ileana (fostă Ecaterina Varga), 51. Strada
Axente Sever (fostă Strada Păcii), 52. Strada Mitropolit Andreiu
Şaguna (fostă Strada Bibliotecii), 53. Strada Vasile Alecsandri.
O
parte dintre denumirile străzilor oraşului Alba lulia au rămas
până în prezent iar altele au fost schimbate după 1948. Dintre
vechile străzi ale oraşului din perioada stăpânirii
austro-ungare au rămas numai Strada Traian şi Strada Ampoiului
şi Sfântu Nicolae. O parfe dintre străzile din jurul cetăţii:
Dobrogeanu Gherea, Aurel Vlaicu, Cetăţii, Crişan s-au
format după 1927 în urma reformei agrare când a fost expropriat
glacisul şi esplanada cetăţii.
Denumirea
străzilor oraşului Alba Iulia după 1918 s-a făcut cu
concursul profesorilor primului liceu românesc din Transilvania, Liceul
Mihai Viteazul, de către profesorii Eugen Hulea, Virgil Cucui, Enea
Zefleanu, Ion Codrea, Lucian Munteanu. După 1989 ar fi fost normal să
se revină la vechile denumiri şi să se dea denumiri noi
numai străzilor care s-au format în perioada care s-a scurs din 1948
până în 1990.
Numerotarea
şi denumirea străzilor oraşului Alba Iulia din perioada
interbelică am prezentat-o după desenul lui Carol Skoda reprodusă,
sub forma unei cărţi poştale ilustrate de fotograful Bach
din Alba Iulia la 8 mai 1928.
Denumirea
străzilor oraşului Alba Iulia în perioada de după 1946
(IV)
Instalarea
dictaturii comuniste în România, în urma alegerilor trucate din 1946,
acesta avea misiunea să şteargă din memoria oamenilor tradiţia
istorică a orânduirii capitaliste. Această doctrină s-a
aplicat consecvent în toate domeniile vieţii economice, sociale
şi culturale. Au fost şterse toate denumirile, inclusiv ale străzilor
din Alba Iulia, care aminteau de personalităţile trecutului mai
apropiat, respectiv de membrii casei regale, denumirile legate de
evenimente şi personalităţi ale bisericii, de personalităţi
politice şi militare româneşti active în perioada dintre cele
două războaie mondiale, denumirile provinciilor pierdute după
cel de-al doilea război mondial, Basarabia, Bucovina etc.
Străzile
au primit denumiri legate de evenimente şi personalităţi
ale istoriei şi mişcării socialiste şi comuniste: Karl
Marx, Dobrogeanu Gherea, 23 August, 30 Decembrie, Republicii etc.
Prin
reforma agrară încheiată în 1927 esplanda şi glacisul cetăţii
au fost expropriate încât în jurul cetăţii au apărut străzi
noi: Bălcescu, Unirii, Aurel Vlaicu, Cetăţii etc care s-au
populat încet începând din 1930 şi mai mult după 1950.
Din
1938 şi până în 1940, în timpul dictaturii regelui Carol al
II-lea, Alba Iulia a devenit Capitala Ţinutului Mureş condus de
un rezident regal în persoana generalului Papp, care avea în
administrare 7 judeţe din Transilvania. În această perioadă
a fost elaborat de către arhitectul Octavian Mihălţan din
Alba Iulia un proiect de sistematizare a glacisului cetăţii
(Platoul Romanilor), care prevedea realizarea a două bulevarde pe
axele est-vest şi sud-nord, intersectate de alte străzi notate
în proiect cu literele de la A la V. Dintre multiplele edificii ce urmau
să se construiască în noul cartier la Alba Iulia, în proiect
era prevăzut un palat administrativ al ţinutului cu anexe pentru
muzeu şi bibliotecă, apoi sediile unor bănci şi al
unor întreprinderi economice. Din proiect s-a realizat doar clădirea
Colegiului Horea, Cloşca şi Crişan. Abdicarea regelui în
1940 şi începutul celui de-al II-lea război mondial a
determinat abandonarea proiectului. Acesta
a fost reluat după 1968 şi realizat în cea mai mare parte.
Actualele bulevarde Transilvaniei
şi Republicii precum şi străzile Cloşca, V. Goldiş
erau prevăzute în proiectul amintit.
Revenind
la denumirea străzilor din perioada socialistă constatăm că
s-au schimbat numele străzilor principale ale oraşului. Astfel
strada principală de la podul Mureş şi până la
actuala piaţă Brătianu, fostă Regimentul 5 Vânători,
a primit denumirea de strada Republicii. Aceeaşi arteră între
Piaţa Brătianu şi magazinul Unirea s-a numit Armata Roşie,
apoi strada Ardealului, iar în continuare până la ieşirea din
oraş strada Tudor Vladimirescu, în loc de Regimentul 24 Dorobanţi.
Precizăm
că regimentul 5 Vânători şi 24 Dorobanţi au fost
primele unităţi militare româneşti care au intrat din
direcţii diferite în Alba Iulia după 1 Decembrie 1918.
În
cartierul Maieri au rămas nemodificate străzile: Iaşilor,
Siretului, Olteniei, Plevnei, Munteniei şi Moldovei. A primit
denumiri noi: strada Mănăstirii a devenit strada Ceferiştilor,
Strada Episcop Atanasie a devenit strada Proletarilor, iar strada
Franciscanilor a devenit strada Partizanilor.
La est
de cetate fosta stradă a Încoronării s-a populat şi a
primit denumirea de Dobrogeanu Gherea, iar mai departe de la cimitirul
eroilor pănă în Cetate s-a numit Bulevardul 6 Martie.
În
perioada 1928 până în 1960 în Alba Iulia s-au constituit străzi
noi: Viilor, Vasile Vasilescu, schimbată în strada Cetăţii,
Crişan, fostă Cehov, iar spre nord-vest de cetate s-au închegat
străzile: Aurel Vlaicu, Merişor, 9 Mai, Pavlov şi Avântului.
Strada Roşiorilor a devenit Calea Moţilor. Tot la est de cetate
strada Dobrogeanu Gherea a continuat cu strada Decebal până la fosta
Gară Mică apoi cu Nicolae Bălcescu, fosta stradă
Regele Ferdinand, până în Calea Moţilor. Paralel cu acestea
erau strada Progresului, fost Banu Mihalcea şi Zorilor fostă
strada Canalului. Perpendicular pe acestea se aflau strada Luminii,
Decebal şi strada Şipotului, fostă a Bucovinei. În
continuare spre nord a rămas strada Vasile Alecsandri, iar lângă
acesta au apărut străzile noi: Doinei, Tolstoi şi Oborului
care nu erau în 1928.
În
partea de est, strada Ion Arion a primit denumirea de strada Crinului. Au
rămas cu aceleaşi denumiri străzile Bucureşti, Andrei
Mureşanu şi Avram Iancu. Au fost schimbate denumirile străzilor:
General Eremia Grigorescu a devenit strada Primăverii, iar strada
Regina Maria a primit denumirea de 30 Decembrie. Strada Andrei Mureşanu
a fost numită Ogorul Nou, dar s-a revenit la vechea denumire.
Perpendicular pe acesta şi-au păstrat denumirile vechi următoarele
străzi: George Coşbuc, Simion Bărnuţiu, Eminescu, Mărăşti,
Zidarilor şi Florilor. Au apărut strada Tribunalului, iar
paralel cu aceasta fosta Stradă Nouă a căpătat
denumirea de strada Trandafirilor. Fosta stradă Nicu Filipescu s-a
numit strada Teilor, iar Călăraşi a rămas neschimbată.
Tot în
partea de est a oraşului au rămas neschimbate străzile:
Barbu Lăutaru, în schimb strada Basarabiei a devenit strada
Muncitorilor. Tot acolo au apărut străzi noi: Nufărului, Rândunelelor
şi Amurgului care nu erau populate în 1928.
În
cartierul Lipoveni au rămas neschimbate
străzile: Mărăşeşti, Morii, Ampoiului,
Libertăţii, Oituz, Avram Iancu şi Livezii. Li s-a schimbat
denumirea următoarelor străzi: Sf. Nicolae a devenit strada
Gheorghe Doja, strada Decebal s-a numit strada Lipovenilor, iar strada
Crucii a devenit strada Popa Laurean.
Artera
principală care străbătea cetatea, fostă Cale Regele
Ferdinand, a fost denumită Carl Marx până în 1968 când la
intervenţia Muzeului Unirii, cu ocazia semicentenarului Unirii
Transilvaniei cu România, i s-a schimbat denumirea în Mihai Viteazul.
În
cetate fostele străzi Micu Klein a primit denumirea de strada Unirii,
strada Horea, Cloşca şi Crişan s-a numit strada Română,
strada Pincipesa Ileana s-a numit Ecaterina Varga, Axente Sever a devenit
strada Păcii, iar strada Mitropolit Şaguna a primit denumirea de
strada Bibliotecii.
Pieţe:
Piaţa General Berthelot a primit denumirea de 23 August, actuala I.C.
Brătianu. Piaţa Mihai Viteazul din centrul oraşului a
primit denumirea de Piaţa 1 Mai, actuala Iuliu Maniu. A apărut
faţă de situaţia din 1928, Piaţa Eroilor, unde se afla
monumentul eroului sovietic care a primit denumirea de Piaţa Naţiunii,
iar acum se numeşte Piaţa Alexandria după numele oraşului
din Italia înfrăţit cu Alba Iulia.
Faţă
de 1928 când au fost inventariate şi numite 53 de străzi în
1965 numărul lor s-a ridicat la 62 ceea ce reprezintă o modestă
evoluţie a populaţiei oraşului care a avut în 1930 numai
12.282 locuitori, în 1956, 14.1776 locuitori, iar în 1966, 22.115
locuitori.
O mare
dezvoltare urbanistică a avut loc după 1968 când Alba Iulia a
redevenit capitala judeţului Alba, reînfiinţat după 17
ani, timp în care a fost capitala unui modest raion la periferia Regiunii
Hunedoara. Oraşul s-a dezvoltat în special spre vest spre Platoul
Romanilor, la nord în zona Stadionului şi cartierul Ampoi. Toate străzile
care în proiectul din 1938 erau însemnate cu litere cu primit denumiri
neutre de copaci, flori şi animale. Astfel strada A s-a numit strada
Avântului, apoi în continuare Brânduşei, Brădişor,
Bujorului, Crizantemelor, Cameliei, Cireşului, Energiei, Fântânelelor,
Ghioceilor, Gladiolelor, Iederei, Jderului, Lalelelor, Luceafărului,
Luminiţei, Margaretelor, Muşeţelului, Mesteacănului,
Macului, Narciselor, Poligonului, Rozelor, Sinaia, Toporaşilor,
Ulmului, Vişinului, Vulturului, Vânătorilor, Violetelor etc.
Au mai
apărut străzi noi Detunata şi Tulnicului.
În
zona stadionului au apărut străzile: Craiovei, Muncii, Merişor,
în cartierul Ampoi strada Arieşului, Orizontului, Constructorilor,
iar de la podul Ampoiului spre Teiuş, Strada Clujului. Spre sud de
cetate au apărut străzile Izvorului,
Dealul Furcilor, în jurul cetăţii strada Apulum la nord, iar la
sud strada Gemina, impropriu denumită la început Cartierul Carolina.
După
revoluţie denumirea străzilor din Alba Iulia s-a modificat de
mai multe ori încât locuitorii ar fi trebuit să-şi shimbe tot
de atâtea ori actele de identitate. Fiecare partid ajuns la putere a
schimbat denumirea străzilor, uneori fără motiv. Nu s-a
revenit decât parţial la denumirile vechi ale străzilor din
Alba Iulia după actul Unirii din 1918, probabil că nu se mai
ştiau şi nici nu au fost consultate instituţiile care aveau
hărţile oraşului din diferite perioade istorice: Muzeul
Unirii, Arhivele Statului, sau persoane în vârstă care le cunoşteau.
În 1999 s-a propus schimbarea denumirilor la 78 de străzi ale oraşului
Alba Iulia, dar ulterior s-a revenit parţial la vechile denumiri.
Străzile
nu au fost inscripţionate decât parţial, unele poartă tăbliţele
cu denumirile vechi sau ambele denumiri, Au fost schimbate nejustificat
denumirile unor străzi care au purtat acelaşi nume de peste un
secol, ca de exemplu strada Ampoiului, sau au primit denumiri ale unor
personalităţi cea nu au avut niciodată legături cu
Alba Iulia, ca de exemplu Alexandru cel Bun şi Mircea cel Bătrân.
Era mai corect să poarte numele unor personalităţi care au
activat în Alba Iulia ca Ioan Băcilă, fost viceprefect al lui
Avram Iancu în anii 1848-1849 sau Florin Mederea, comandantul Gărzii
Naţionale din Alba Iulia în 1918.
Dorinţa
tuturor cetăţenilor oraşului Alba Iulia este să se
intre într-o normalitate şi în ceea ce priveşte denumirea străzior
încât aceasta să nu mai fie subiect de discuţie între
partidele politice.
prof.
dr. Gheorghe ANGHEL
|
|
