România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Denumirea străzilor oraşului Alba Iulia după Marea Unire din 1918

( III )

 Instaurarea administraţiei româneşti după l Decembrie 1918, primul primar român al oraşului Alba Iulia fiind ales avocatul Camil Velican, a determinat ca printre alte acte administrative din perioada 1920-1925 s-au numărat şi noile denumiri ale străzilor oraşului.

Acestea vor purta numele unor mari personalităţi istorice: Traian, Decebal, Mihai Viteazul, Horea Cloşca şi Crişan, Avram lancu, Simion Bărnuţiu, Axente Sever, Banu Mihalcea; ale personalităţilor culturii româneşti: Eminescu, Coşbuc, Andrei Mureşanu, Vasile Alecsandri; ale membrilor casei regale: Ferdinand, Măria, Ileana; ale provinciilor şi oraşelor istorice din România Mare: Basarabia, Bucovina, Oltenia, Muntenia, laşilor, Bucureşti etc., ale localităţilor unde armata română a obţinut victorii în primul război mondial: Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, precum şi numele unor generali ale unor unităţi militare române care au intrat în Alba Iulia în decembrie 1918, Regimentul 5 Vânători şi 24 Dorobanţi.

In 1928 oraşul Alba Iulia avea 53 de străzi în care locuiau 12.500 de locuitori, după cum urmează: 1. Strada încoronării (fost 6 Martie), 2. Strada Traian, numele a fost atribuit în secolul al XIX-lea, 3, Strada Regiment 5 Vânători (strada principală, fostă Republicii), 4. Piaţa Mihai Viteazul (actuala Piaţă Iuliu Maniu), 5. Calea Regele Ferdinand (actuala Stradă Mihai Viteazul), 6. Strada Regele Ferdinand (fosta Stradă Decebal, porţiunea de la fosta Gară Mică până în Calea Moţilor), 8. Strada Regina Măria (fostă 30 Decembrie), 8. Strada Nicolae Filipescu (Teilor), 9. Strada George Coşbuc, 10. Strada Simion Bărnuţiu, 11. Mihail Eminescu, 12. Mărăşeşti, 13. General Eremia Grigorescu (actuala Primăverii), 14. Andrei Mureşanu, 15. Bucureşti, 16. Strada Nouă (Trandafirilor), 17. Strada Florilor, 18. Strada Zidarilor, 19. Strada Basarabiei (fostă Muncitorilor), 20. Strada Ion Arion (Crinului), 21. Piaţa General Berthelot (actuala piaţă I.C. Brătianu), 22. Strada Plevnei, 23. Strada Olteniei, 24. Strada Franciscanilor (fostă a Partizanilor), 25. Strada Munteniei, 26. Strada Banu Mihalcea (fostă a Progresului), 27. Strada laşilor, 28. Strada Şiretului, 29. Strada Moldovei, 30. Strada Mănăstirii (Crângului), 31. Strada Episcop Atanasie (fostă a Ceferiştilor), 32. Strada Regiment, 24. Dorobanţi (fostă Tudor Vladimirescu), 33. Strada Călăraşilor (Doinei), 34. Strada Ampoiului, 35. Strada Avram Iancu, 36. Strada Morii, 37. Strada Libertăţii, 38. Strada Barbu Lăutaru, 39. Strada Oituz, 40. Strada Sf. Nicolae (Gheorghe Doja), 41. Strada Livezii, 42. Strada Crucii (actuala Popa Laurean), 43. Strada Mărăşeşti, 44. Strada Decebal, 45. Strada Canalului (Zorilor), 46. Strada Roşiorilor (actuala Calea Moţilor), 47. Strada Bucovinei (Sipetului), 48. Strada Episcop Inochenţiu Micu Klein (actuala stradă a Unirii), 49. Strada Horea, Cloşca şi Crişan (fostă Strada Română), 50. Strada Principesa Ileana (fostă Ecaterina Varga), 51. Strada Axente Sever (fostă Strada Păcii), 52. Strada Mitropolit Andreiu Şaguna (fostă Strada Bibliotecii), 53. Strada Vasile Alecsandri.

O parte dintre denumirile străzilor oraşului Alba lulia au rămas până în prezent iar altele au fost schimbate după 1948. Dintre vechile străzi ale oraşului din perioada stăpânirii austro-ungare au rămas numai Strada Traian şi Strada Ampoiului  şi Sfântu Nicolae. O parfe dintre străzile din jurul cetăţii: Dobrogeanu Gherea, Aurel Vlaicu, Cetăţii, Crişan s-au format după 1927 în urma reformei agrare când a fost expropriat glacisul şi esplanada cetăţii.

Denumirea străzilor oraşului Alba Iulia după 1918 s-a făcut cu concursul profesorilor primului liceu românesc din Transilvania, Liceul Mihai Viteazul, de către profesorii Eugen Hulea, Virgil Cucui, Enea Zefleanu, Ion Codrea, Lucian Munteanu. După 1989 ar fi fost normal să se revină la vechile denumiri şi să se dea denumiri noi numai străzilor care s-au format în perioada care s-a scurs din 1948 până în 1990.

Numerotarea şi denumirea străzilor oraşului Alba Iulia din perioada interbelică am prezentat-o după desenul lui Carol Skoda reprodusă, sub forma unei cărţi poştale ilustrate de fotograful Bach din Alba Iulia la 8 mai 1928.

 

 

Denumirea străzilor oraşului Alba Iulia în perioada de după 1946

(IV)

 

Instalarea dictaturii comuniste în România, în urma alegerilor trucate din 1946, acesta avea misiunea să şteargă din memoria oamenilor tradiţia istorică a orânduirii capitaliste. Această doctrină s-a aplicat consecvent în toate domeniile vieţii economice, sociale şi culturale. Au fost şterse toate denumirile, inclusiv ale străzilor din Alba Iulia, care aminteau de personalităţile trecutului mai apropiat, respectiv de membrii casei regale, denumirile legate de evenimente şi personalităţi ale bisericii, de personalităţi politice şi militare româneşti active în perioada dintre cele două războaie mondiale, denumirile provinciilor pierdute după cel de-al doilea război mondial, Basarabia, Bucovina etc.

Străzile au primit denumiri legate de evenimente şi personalităţi ale istoriei şi mişcării socialiste şi comuniste: Karl Marx, Dobrogeanu Gherea, 23 August, 30 Decembrie, Republicii etc.

Prin reforma agrară încheiată în 1927 esplanda şi glacisul cetăţii au fost expropriate încât în jurul cetăţii au apărut străzi noi: Bălcescu, Unirii, Aurel Vlaicu, Cetăţii etc care s-au populat încet începând din 1930 şi mai mult după 1950.

Din 1938 şi până în 1940, în timpul dictaturii regelui Carol al II-lea, Alba Iulia a devenit Capitala Ţinutului Mureş condus de un rezident regal în persoana generalului Papp, care avea în administrare 7 judeţe din Transilvania. În această perioadă a fost elaborat de către arhitectul Octavian Mihălţan din Alba Iulia un proiect de sistematizare a glacisului cetăţii (Platoul Romanilor), care prevedea realizarea a două bulevarde pe axele est-vest şi sud-nord, intersectate de alte străzi notate în proiect cu literele de la A la V. Dintre multiplele edificii ce urmau să se construiască în noul cartier la Alba Iulia, în proiect era prevăzut un palat administrativ al ţinutului cu anexe pentru muzeu şi bibliotecă, apoi sediile unor bănci şi al unor întreprinderi economice. Din proiect s-a realizat doar clădirea Colegiului Horea, Cloşca şi Crişan. Abdicarea regelui în 1940 şi începutul celui de-al II-lea război mondial a determinat abandonarea proiectului.  Acesta a fost reluat după 1968 şi realizat în cea mai mare parte. Actualele bulevarde  Transilvaniei şi Republicii precum şi străzile Cloşca, V. Goldiş erau prevăzute în proiectul amintit.

Revenind la denumirea străzilor din perioada socialistă constatăm că s-au schimbat numele străzilor principale ale oraşului. Astfel strada principală de la podul Mureş şi până la actuala piaţă Brătianu, fostă Regimentul 5 Vânători, a primit denumirea de strada Republicii. Aceeaşi arteră între Piaţa Brătianu şi magazinul Unirea s-a numit Armata Roşie, apoi strada Ardealului, iar în continuare până la ieşirea din oraş strada Tudor Vladimirescu, în loc de Regimentul 24 Dorobanţi.

Precizăm că regimentul 5 Vânători şi 24 Dorobanţi au fost primele unităţi militare româneşti care au intrat din direcţii diferite în Alba Iulia după 1 Decembrie 1918.

În cartierul Maieri au rămas nemodificate străzile: Iaşilor, Siretului, Olteniei, Plevnei, Munteniei şi Moldovei. A primit denumiri noi: strada Mănăstirii a devenit strada Ceferiştilor, Strada Episcop Atanasie a devenit strada Proletarilor, iar strada Franciscanilor a devenit strada Partizanilor.

La est de cetate fosta stradă a Încoronării s-a populat şi a primit denumirea de Dobrogeanu Gherea, iar mai departe de la cimitirul eroilor pănă în Cetate s-a numit Bulevardul 6 Martie.

În perioada 1928 până în 1960 în Alba Iulia s-au constituit străzi noi: Viilor, Vasile Vasilescu, schimbată în strada Cetăţii, Crişan, fostă Cehov, iar spre nord-vest de cetate s-au închegat străzile: Aurel Vlaicu, Merişor, 9 Mai, Pavlov şi Avântului. Strada Roşiorilor a devenit Calea Moţilor. Tot la est de cetate strada Dobrogeanu Gherea a continuat cu strada Decebal până la fosta Gară Mică apoi cu Nicolae Bălcescu, fosta stradă Regele Ferdinand, până în Calea Moţilor. Paralel cu acestea erau strada Progresului, fost Banu Mihalcea şi Zorilor fostă strada Canalului. Perpendicular pe acestea se aflau strada Luminii, Decebal şi strada Şipotului, fostă a Bucovinei. În continuare spre nord a rămas strada Vasile Alecsandri, iar lângă acesta au apărut străzile noi: Doinei, Tolstoi şi Oborului care nu erau în 1928.

În partea de est, strada Ion Arion a primit denumirea de strada Crinului. Au rămas cu aceleaşi denumiri străzile Bucureşti, Andrei Mureşanu şi Avram Iancu. Au fost schimbate denumirile străzilor: General Eremia Grigorescu a devenit strada Primăverii, iar strada Regina Maria a primit denumirea de 30 Decembrie. Strada Andrei Mureşanu a fost numită Ogorul Nou, dar s-a revenit la vechea denumire. Perpendicular pe acesta şi-au păstrat denumirile vechi următoarele străzi: George Coşbuc, Simion Bărnuţiu, Eminescu, Mărăşti, Zidarilor şi Florilor. Au apărut strada Tribunalului, iar paralel cu aceasta fosta Stradă Nouă a căpătat denumirea de strada Trandafirilor. Fosta stradă Nicu Filipescu s-a numit strada Teilor, iar Călăraşi a rămas neschimbată.

Tot în partea de est a oraşului au rămas neschimbate străzile: Barbu Lăutaru, în schimb strada Basarabiei a devenit strada Muncitorilor. Tot acolo au apărut străzi noi: Nufărului, Rândunelelor şi Amurgului care nu erau populate în 1928.

În cartierul Lipoveni au rămas neschimbate  străzile: Mărăşeşti, Morii, Ampoiului, Libertăţii, Oituz, Avram Iancu şi Livezii. Li s-a schimbat denumirea următoarelor străzi: Sf. Nicolae a devenit strada Gheorghe Doja, strada Decebal s-a numit strada Lipovenilor, iar strada Crucii a devenit strada Popa Laurean.

Artera principală care străbătea cetatea, fostă Cale Regele Ferdinand, a fost denumită Carl Marx până în 1968 când la intervenţia Muzeului Unirii, cu ocazia semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România, i s-a schimbat denumirea în Mihai Viteazul.

În cetate fostele străzi Micu Klein a primit denumirea de strada Unirii, strada Horea, Cloşca şi Crişan s-a numit strada Română, strada Pincipesa Ileana s-a numit Ecaterina Varga, Axente Sever a devenit strada Păcii, iar strada Mitropolit Şaguna a primit denumirea de strada Bibliotecii.

Pieţe: Piaţa General Berthelot a primit denumirea de 23 August, actuala I.C. Brătianu. Piaţa Mihai Viteazul din centrul oraşului a primit denumirea de Piaţa 1 Mai, actuala Iuliu Maniu. A apărut faţă de situaţia din 1928, Piaţa Eroilor, unde se afla monumentul eroului sovietic care a primit denumirea de Piaţa Naţiunii, iar acum se numeşte Piaţa Alexandria după numele oraşului din Italia înfrăţit cu Alba Iulia.

Faţă de 1928 când au fost inventariate şi numite 53 de străzi în 1965 numărul lor s-a ridicat la 62 ceea ce reprezintă o modestă evoluţie a populaţiei oraşului care a avut în 1930 numai 12.282 locuitori, în 1956, 14.1776 locuitori, iar în 1966, 22.115 locuitori.

O mare dezvoltare urbanistică a avut loc după 1968 când Alba Iulia a redevenit capitala judeţului Alba, reînfiinţat după 17 ani, timp în care a fost capitala unui modest raion la periferia Regiunii Hunedoara. Oraşul s-a dezvoltat în special spre vest spre Platoul Romanilor, la nord în zona Stadionului şi cartierul Ampoi. Toate străzile care în proiectul din 1938 erau însemnate cu litere cu primit denumiri neutre de copaci, flori şi animale. Astfel strada A s-a numit strada Avântului, apoi în continuare Brânduşei, Brădişor, Bujorului, Crizantemelor, Cameliei, Cireşului, Energiei, Fântânelelor, Ghioceilor, Gladiolelor, Iederei, Jderului, Lalelelor, Luceafărului, Luminiţei, Margaretelor, Muşeţelului, Mesteacănului, Macului, Narciselor, Poligonului, Rozelor, Sinaia, Toporaşilor, Ulmului, Vişinului, Vulturului, Vânătorilor, Violetelor etc.

Au mai apărut străzi noi Detunata şi Tulnicului.

În zona stadionului au apărut străzile: Craiovei, Muncii, Merişor, în cartierul Ampoi strada Arieşului, Orizontului, Constructorilor, iar de la podul Ampoiului spre Teiuş, Strada Clujului. Spre sud de cetate au apărut străzile  Izvorului, Dealul Furcilor, în jurul cetăţii strada Apulum la nord, iar la sud strada Gemina, impropriu denumită la început Cartierul Carolina.

După revoluţie denumirea străzilor din Alba Iulia s-a modificat de mai multe ori încât locuitorii ar fi trebuit să-şi shimbe tot de atâtea ori actele de identitate. Fiecare partid ajuns la putere a schimbat denumirea străzilor, uneori fără motiv. Nu s-a revenit decât parţial la denumirile vechi ale străzilor din Alba Iulia după actul Unirii din 1918, probabil că nu se mai ştiau şi nici nu au fost consultate instituţiile care aveau hărţile oraşului din diferite perioade istorice: Muzeul Unirii, Arhivele Statului, sau persoane în vârstă care le cunoşteau. În 1999 s-a propus schimbarea denumirilor la 78 de străzi ale oraşului Alba Iulia, dar ulterior s-a revenit parţial la vechile denumiri.

Străzile nu au fost inscripţionate decât parţial, unele poartă tăbliţele cu denumirile vechi sau ambele denumiri, Au fost schimbate nejustificat denumirile unor străzi care au purtat acelaşi nume de peste un secol, ca de exemplu strada Ampoiului, sau au primit denumiri ale unor personalităţi cea nu au avut niciodată legături cu Alba Iulia, ca de exemplu Alexandru cel Bun şi Mircea cel Bătrân. Era mai corect să poarte numele unor personalităţi care au activat în Alba Iulia ca Ioan Băcilă, fost viceprefect al lui Avram Iancu în anii 1848-1849 sau Florin Mederea, comandantul Gărzii Naţionale din Alba Iulia în 1918.

Dorinţa tuturor cetăţenilor oraşului Alba Iulia este să se intre într-o normalitate şi în ceea ce priveşte denumirea străzior încât aceasta să nu mai fie subiect de discuţie între partidele politice.

 

                              prof. dr. Gheorghe ANGHEL