România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Situaţia şcolilor româneşti din judeţul Alba la începutul anului 1919

Învăţământul românesc era confesional: ortodox şi greco-catolic. El se desfăşura conform legilor elaborate la Budapesta: "Legea Trefort" (1879), "Legea Trefort" (1883), "Legea învăţământului primar" ("Legea Goni" 1896) şi "Legile Apponyi" (1907).

Cele două biserici româneşti primiseră permisiunea de a deschide în fiecare comună bisericească (parohie) şcoală primară cu limba de predare română. Comunitatea avea obligaţia să edifice localul cu sala/săli de clasă şi locuinţă pentru învăţător. Plata învăţătorului se făcea de către biserică din banii adunaţi de la credincioşi.

Pentru a frâna elanul învăţământului în limba română s-a recurs la cele mai draconice măsuri. Localul (sala de clasă) trebuia să fie din zid durabil, să aibă înălţimea de 3,80 m şi o suprafaţă în care să încapă bănci pentru elevii din cele 6 clase (4 primare + 2 complementare). Biserica trebuia să aibă cei 300 de florini la începutul fiecărui an şcolar pentru plata învăţătorului. Această sumă a crescut la 600 de coroane spre sfârşitul dominaţiei ungureşti. Aceste restricţii au dus la închiderea multor şcoli. Numai în anii 1903-1905 au fost închise peste 500 (cinci sute) şcoli primare româneşti.1

Pentru a avea dreptul de a practica meseria de învăţător, candidatul/concurent pentru postul de la şcoala confesională românească trebuia să cunoască foarte bine limba maghiară.

Învăţătorul trebuia să ducă la îndeplinirea programele şcolare conforme cu materiile de învăţământ aprobate.

1. Religiunea ...................................................................................... 3 ore pe săptămână

2. Limba română .............................................................................. 5˝ ore pe săptămână

3. Limba maghiară ........................................................................... 13 ore pe săptămână

4. Aritmetică şi Geometrie .................................................................. 5 ore pe săptămână

5. Istoria patriei (Ungaria n.n.) şi Constituţia patriei .................................. 1˝ pe săptămână

6. Ştiinţe naturale, Fizică şi Chimie ....................................................  1˝ ore pe săptămână

7. Cântări .......................................................................................... 1 oră pe săptămână

8. Desemn ......................................................................................... 1 oră pe săptămână

9. Gimnastică ..................................................................................... 1 oră pe săptămână

10. Lucru manual; 11. Economia ................................................................ o după amiază

 

"În fiecare an se ţineau examene de fine de an din toate materiile de învăţământ şi cu fiecare clasă".2

Starea de spirit a românilor ardeleni îi înspăimânta pe guvernanţii de la Budapesta, mai ales în timpul primului război mondial.

Înspăimântat de modul cum învăţătorii români propagau ideile şi necesitatea luptei de eliberare şi unitate naţională, contele Apponyi, ministrul cultelor şi al instrucţiunii publice, adresează mitropolitului Ardealului (Sibiu), la 17 iunie 1917, următorul ordin:

"Despre acele evenimente care s-au petrecut în legătură c u atitudinea preoţilor şi învăţătorilor români în părţile răsăritene  ale patriei noastre (Ungaria n.n.) … ni s-au prezentat din loc competent astfel de date care cu puterea nerăsturnabilă a statisticii aruncă o lumină îngrijorătoare asupra acelui spirit nepatriotic, în care sunt educaţi viitorii învăţători ai poporului român din patrie (Austro-Ungaria - n.n.) în preparandiile confesionale greco-ortodoxe române sub jurisdicţiunea Excelenţei voastre şi cu care spirit învăţătorii, când păşesc pe arena misiunii lor, în şcoală, înficiază sufletul sutelor de mii ale straturilor de jos ale populaţiunii la vârsta cea mai plauzibilă a copiilor. Acest fapt întristător fără îndoială, contrastează cu intenţiile Excelenţei voastre şi astfel, cu greu va fi  pornit undeva mai multă îngrijorare decât în sufletul excelenţei voastre. Faptul îşi găseşte explicarea în acea situaţie excepţională în care se găsesc bisericile şi organele bisericeşti întemeiate pe baze naţionale, înrudite cu naţiuni duşmane (România n.n.). dar tocmai cu considerarea la această situaţie, pe baza experienţelor făcute, trebuie să declar de imposibil ca autorităţile superioare bisericeşti care se găsesc între astfel de împrejurări să poată înfrunta răul cu succes sprijinindu-se exclusiv pe puterile proprii. Deoarece însă educarea tinerimii şi îndeosebi a învăţătorilor (s.n.) acestei tinerimi în sentimentul fidelităţii neclintite faţă de stat (Austro-Ungaria - n.n.) trebuie asigurată în mod neconvenţionat, a devenit pentru mine o strictă datorinţă ca această asigurare să o caut, respectiv să o exoperez prin întărirea şi extinderea ingerinţei statului, întemeiată în aşezămintele noastre".

"Drept aceea am hotărât, ca … pentru conducerea, dirijarea, controlarea şi supravegherea învăţământului şi vieţii spirituale în preparandiile în chestie, să emit deosebit pentru fiecare institut câte un comisar ministerial, care să fie înzestrat cu o astfel de sferă de activitate, prin care să-şi validiteze influenţa asupra tuturor ramurilor şi totalităţii învăţământului, atât din punct de vedere al educaţiei, cât şi din punct de vedere general pedagogic şi special didactic. Ba mă voi cugeta şi la aceea că pentru asigurarea spiritului ce trebuie neapărat să validiteze la propunerea unor materii, să numesc şi profesorii pentru propunerea acestor obiecte în institutele în chestie. Aceasta este forma cea mai domoală a acestei ingerinţe din partea statului, care a devenit deja indispensabilă, care formă însă nu atinge caracterul confesional al anumitor institute şi nici limba de predare a majorităţii materiilor de învăţământ.

Numai credinţa mea că intenţiile Excelenţei Voastre se întâlnesc cu ale mele, fac cu putinţă ca în locul statificării necondiţionate (adică preluarea de către stat) să încerc această formă a cooperării"…

… "Ministerul Instrucţiunii renunţă la intenţia de a statifica, adică de a transforma şcolile confesionale în şcoli de stat, cât şi la cea de a numi profesori care să predea anumite materii de învăţământ în limba maghiară (l. maghiară, istoria, geografia) dar s-a hotărât să se numească pe lângă fiecare institut pedagogic confesional câte un comisar ministerial cu împuterniciri speciale: … "controla cum sunt notaţi elevii… Participa la examen. Orice examen ţinut fără prezenţa lui fiind nul… Întreaga activitate a institutului, a profesorilor şi a elevilor din institut trebuia să fie cunoscută… Rolul directorului se restrânge… la rolul de simplu executant al dispoziţiilor comisarului".3

"O mare pacoste era pentru şcolile noastre primare româneşti, limba maghiară. Limba aceasta a fost introdusă mai întâi în şcolile acestea în anul 1879 prin articolul de lege XVIII.

"În anul 1907 se făureşte faimoasa lege şcoalară a ministrului Albert Apponyi (art. XXVII. 1907), care apoi a pus vârf la toate. Legea aceasta prezice pentru şcoala noastră primară… câte 13 ore pe săptămână de limba maghiară. De la copii se pretindea ca după patru ani de şcoală"… să cunoască limba maghiară… "Limba de predare în şcoala de repetiţie (cls. V-VI - n.n.) complementară era exclusiv limba maghiară…".

"Tot aşa, dacă şcoala nu corespundea în ce privea progresul în limba maghiară, putea fi închisă, iar învăţătorul destituit din post".

"În scurt timp după introducerea legii Apponyi, învăţătorii noştri au fost traşi cu zecile în cercetare disciplinară, ori de-a dreptul destituiţi din post pentru neprogresul în limba maghiară, iar şcolile noastre închise cu duiumul, înfiinţându-se în locul lor şcoli de stat cu limba de predare maghiară".

"Atâta scârbă şi groază băgase în sufletele noastre această lege scelerată, încât pe un moment eram gata să abandonăm toate şcolile primare. Numai nădejdea în triumful cauzei noastre sfinte şi drepte ne-a reţinut de la pasul acesta desperat al nostru".

"Izbucnind în anul 1914 războiul mondial, învăţământul nostru primar a încetat aproape pretutindeni, fiindcă învăţătorii români anume au fost înrolaţi şi trimişi cu toţii la front, ca să se lupte pentru izbânda maghiarismului, care ţintea nimicirea noastră".

"Tragedia nu se mai putea prelungi. Şi a intervenit dreptatea divină, care a hotărât cu toate pe partea noastră"…

"În ziua de 1 Decembrie 1918 românii se adunară în număr de peste o sută de mii în istorica cetate a lui Mihai Viteazul, Alba Iulia şi proclamară Unirea Adealului pe vecie cu ţara mamă, România."

"Fraţii noştri din Basarabia, care erau supuşi la ruşi încă din 27 martie 1918 se alipiră din nou la România, iar fraţii din Bucovina, supuşi austriecilor, hotărâră unirea dulcei şi veselei grădini a lui Ştefan cel Mare cu România la 18 noiembrie 1918"…

"În judeţul acesta (Alba), administraţia românească a început să funcţioneze regulat din ziua de 1 ianuarie 1919. cu toate acestea administraţia şcolilor primare din acest judeţ n-a trecut în mâinile noastre până în ziua de 3 aprilie 1919".

La 1 mai 1919, când a fost numit revizor şcolar, Marian Sasu, al acestui judeţ, a găsit următoarele şcoli şi învăţători:

 

1. Abrud (Români = 1439). Avea două şcoli de zid cu câte o sală de clasă şi locuinţe pentru învăţători. Mai avea o şcoală a Reuniunii femeilor române din Abrud şi jur, cu două săli de clasă şi locuinţe pentru două învăţătoare. Această şcoală a avut menirea de a instrui şi educa împreună fetele moţilor de religie ortodoxă şi greco-catolică. Conform ordinului Consiliului Dirigent Român nr.  969/1919, Şcoala primară de stat a fost preluată de românii: Ion Simulescu înv. director, Nicolae Praţa, Aurel Lasenţiu, Gheorghe Colda, Remus Oniciu, Hortensia Moldovan (veniţi de la cele confesionale)

2. Abrudsat (4032R) Avea patru şcoli primare în: Abrudsat, Soharu, Ciuruleasa şi Buninginea. Cea din Abrudsat avea 2 săli de clasă şi locuinţă, învăţătorul şi elevii s-au mutat la cea de stat. Celelalte nu funcţionau din lipsă de învăţători.

3. Acmar (1105R). Avea locul cu două săli de clasă, nu funcţiona din lipsă de învăţător.

4. Aiud (1954R). Şcoală cu o sală de clasă şi locuinţă. Şcoala nu funcţiona fiindcă învăţătorul fusese numit subrevizor şcolar"… "În urma ordonanţei nr. 6/1919 a Resortului de culte şi instrucţiune publică, referitoare la separarea elevilor români (care până atunci învăţaseră numai ungureşte în şcoala de stat) şi instruirea lor în limba maternă… în 30 martie 1919 au fost concentraţi toţi elevii români - în număr de 175 - şi împărţiţi pe clase a fost pusă temelia şcolii primare române de stat. Au fost încadraţi înv. Ocnean Augustin, Man Maria, Vereşmortean Maria.

5. Aiudul de Sus (1098R). Şcoală cu o sală de clasă. Învăţător: Nicolae Cristea.

6. Alămar (1621R). Şcoală cu 2 săli de clasă. Învăţător Dionisie Neamţu. O altă şcoală cu o sală de clasă şi locuinţe avea ca înv. pe Simion Alămorean.

7. Alba Iulia (3228R). Fiecare biserică românească avea şcoală primară. Cele două şcoli din Maieri I şi II aveau câte o sală de clasă şi locuinţă. Acestea nu mai funcţionau de prin 1908. şcoala primară din centru, cu o sală de clasă şi locuinţă, nu mai funcţiona fiindcă învăţătorul trecuse la noua şcoală de stat românească. Şcoala primară din Lipoveni cu o sală de clasă şi locuinţă, nu mai funcţiona din 1917. la şcoala primară de stat românească aparţinea şi cea din Partoş. Aici la 1 mai 1919 era înv. Petru Petringenar.

8. Alecuş (709R). Local bun. Învăţător lipsă.

9. Ampoiţa (855 loc Români). Şcoală cu 1 sală. Înv. Ioan Rusan.

10. Asinip (438R). Avea două localuri de şcoală. Funcţiona numai una unde era înv. Simion Cordea.

11. Băgău (515R). Local cu o sală de clasă. Înv. lipsă.

12. Bărăbanţ (779R). Local necorespunzător. Înv. Ion Tănase.

13. Beldiu (352R). Local cu o sală de clasă. Înv. Adrian Raţiu.

14. Beghin (R=876) Local cu o sală de clasă. Învăţătorul lipsea.

15. Beşinău (Secăşel) (R=752). Local cu o sală de clasă. Înv. Simion Chirilă care nu se întorsese din război.

16. Blaj (Români=1351) La şcoala de stat preluată funcţionau înv. Toma Cocisiu (dir.), Leon Maior, Maximilian Boier, Leontina Raţiu, Şcoală Primară de fete, înv. Georgina Muntean. Şcoala de aplicaţie de pe lângă şcoala normală. Prof. Petru Ungurean. Aici mai funcţiona un liceu românesc cu 8 clase şi o şcoală normală de băieţi.

În Blaj-sat (Români=805). Nu era şcoală

17. Blandiana (Cârna) (R=919). Local cu o sală de clasă. Înv. Dionisie Negrea.

18. Boz (R=614). Local cu o sală de clasă şi locuinţă, nu funcţiona deoarece înv. ei Matei Pop trecuse la Şcoală Primară română de stat din Alba Iulia.

19. Bucerdea Grânoasă (R=1305). Şcoală cu o sală de clasă, locuinţă. Înv. Liciniu Simu.

20. Bucerdea Vinoasă (R=1404). Şcoală cu o sală de clasă. Are locuinţă pentru învăţător. Învăţător lipsă.

21. Bucium (3472R). Are în cătunele: Bucium Cerbu şcoală cu o sală de clasă. Şcoala nu funcţiona din lipsa înv., Bucium Sat are şcoală cu o sală de clasă şi înv. pe Ioan Danciu; Bucium Izbita, are local slab, înv. Ioan Micu trecuse director la Şcoală Medie Abrud; Bucium-Saşa are şcoală cu două săli de clasă şi înv. pe Olimpia Pop, Bucium Poieni. Şcoala nu funcţionează fiindcă înv. Nicolae Praţa trecuse la Şcoală Primară de stat (română) din Abrud; Bucium-Muntari . local cu o sală de clasă,  nu are învăţător.

22. Cacova (R=1185). Şcoală cu 2 săli de clasă, locuinţă. Înv. Augustin Ocnean trecuse la Şcoală Primară de stat (română) din Aiud. Înv. Emil Cheşcheş, era prizonier în Italia.

23. Căptalan (R=567). Nu este şcoală. Elevii merg la Noşlac.

24. Căpud (R=637). Şcoala nu are învăţător.

25. Cărpeniş (R=1413). Are o şcoală cu o sală şi înv. Teodor Vâjdea (normalist de 18 ani). În cătunul Vârtop are şcoală cu o sală de clasă, locuinţă şi înv. pe preotul Ioan David.

26. Cenade (R=1684). Are şcoală cu o sală de clasă, locuinţă şi înv. pe Nicolae Mărginean care nu se întorsese din armată. Cea de a doua şcoală cu o sală de clasă, locuinţă şi înv. pe Toma Coldea.

27. Cergăul-Mare (R=1147). Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv. pe Dimitrie Ban.

28. Cergăul-Mic (R=725). Nu are şcoală propie.

29. Cetea (R=682) Şcoala are 2 săli, locuinţă, nu funcţiona fiindcă Gh. Colda şi Vasile Micuda plecaseră la alte şcoli de stat.

30. Cioara de Jos (R=1948). Local cu 2 săli cu înv. Galacteon Bica.

31. Cisteiul Maghiar (731R). Nu au şcoală proprie.

32. Cisteiul Român (R=659). Şcoala are 2 săli. Înv. plecase în război.

33. Ciuci (R=302). Românii nu au avut şcoală proprie

34. Ciufud (R=825). Şcoală cu 1 sală şi înv. Alex. Hornariu.

35. Cugudin (R=678). Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv. pe Al. Aitean

36. Ciuguzel (R=634). Şcoală cu o sală, locuinţă şi înv. Victor Drăgan.

37. Ciumbrud (R=656). Şcoală Română şi-a încetat activ. În 1908-1909.

38. Ciunga (R=1067). Şcoală cu 1 sală, locuinţă, nu mai funcţionă de mulţi ani de zile.

39. Colibi (R=333). Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi inv. Nicolae Natescu.

40. Copand (R=621). Avea şcoală comună cu Ciuciul

41. Corna (R=668). Local închiriat, înv. Romul Leheni

42. Coşlariu (R=403). Şcoală cu o sală, locuinţă şi înv. Ioan Goţia.

43. Crăciunelul de Jos (R=1184). Şcoală cu o sală, locuinţă, învăţător Gh. Bărbuleţiu

44. Craiva (R=483). Şcoală cu 1 sală, locuinţă, învăţător lipsă.

45. Cricău (R=1469). Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv. Iulian Anghel

46. Cunţa (R=552). Şc. cu 1 sală, locuinţă şi înv. Ioan Dancea.

47. Cut (R=1686). Şcoală cu 3 săli de clasă şi înv. Voina Susan

48. Daia Română (R=2512). Şcoală cu 4 săli, înv. Alexiu Cibu, Ioan Goţia.

49. Dealul Geoagiului (R=474). Şcoală în satul Cristeşti, o sală, fără învăţător. În cătunul Tecşeşti, local închiriat, înv. lipsea.

50. Doştat (R=1257). Şc. cu 2 săli şi înv. Iosif Barbu

51. Drâmbariu (R=1053). Şcoală cu 1 sală şi înv. Ioan Gi urca

52. Draşov (R=1032). Şcoală cu o sală şi înv. Nicolae Ceuca

53. Fărău (R=1026). Şcoală cu o sală, înv. Ioan Neamţu

54. Feneş (R=1215). Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Victor Vodă

55. Găbud (R=688). Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Maria Ioanovici, lipsea

56. Galaţi (R=753). Şcoală cu o sală nu funcţiona fiindcă înv. Dumitru Magda trecuse la Şcoala de stat din Alba Iulia

57. Galda de Jos (R=1418). Şc. cu 2 săli de clasă, înv. Ioan Udrea

58. Galda de Sus (R=1118). Şc. cu 3 săli de clasă, înv. lipsă

59. Galtiu (R=494). Elevii mergeau la Sântimbru

60. Gâmbaş (R=234). Românii nu aveau şcoală proprie

61. Gâmbuţ (R=629). Şc. cu 1 sală, nu avea înv.

62. Gârbova de Jos (R=752). Şc. cu 2 săli, înv. Valer Rusu iar înv. Ieronim Marian - murise pe câmpul de război

63. Gârbova de Sus (R=840). Şc. cu 1 sală, locunţă, postul vacant

64. Gârboviţa (R=438). Şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Ioan Radu

65. Gâureni (R=323). Fără şcoală proprie, copii mergeau la Meteş

66. Geoagiu de Sus (R=1434). Şc. cu 2 săli, înv. Emil Repede şi Nicolae Dragomir

67. Geomal (R=222). Şc. cu 2 săli, înv. lipseau

68. Ghirbom (R=1246). Şc. cu 2 săli, nu funcţiona, înv. Valer Mărginean şi Nicolae Mărginean se refugiaseră din comună cu ocazia revoluţiei din toamna anului 1918

69. Hăpria (R=1106). Şc. cu 1 sală, înv. Nicolae Cibu era sub arme

70. Henig (R=1105). Şc. cu 1 sală, lipsea învăţătorul

71. Heria (R=555). Nu aveau şcoală proprie. Înv. de la şc. primară de stat Géza Loboncz era în oastea bolşevicilor unguri şi se războiau cu armatele române.

72. Hopârta (R=836). Şc. nu funcţiona fiindcă înv. Ioan Petric era înrolat în armată

73. Ighiel (R=811). Şc. cu 1 sală, locuinţă şi înv. Antonie Constantin

74. Ighiu (R=1373). Şc. foarte bună, înv. nu se mai întorsese din război. Nici la cea de a doua şcoală înv. Nicolae Avram nu se întorsese din armată.

75. Întregălzi (R=1390). Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv. Silvestru Nestor. Comuna are crângurile: Popeşti, Mărineşti, Floreşti, Ivăniş, Nistoreşti, Păcăleşti, Moldoleşti, Valeagalzii, Necrileşti şi Ciomani. Pe lângă şcoala existentă ar mai trebui ridicată câte o şcoală cel puţin în crângurile: Mărineşti, Necrileşti şi Gioncani

76. Inuri (R=1268). Şcoala necorespunzătoare, nu are învăţător

77. Limba (R=419). Şc. cu 1 sală, înv. Ioan Bucur

78. Lopadea Maghiară (R=36). Nu are şcoală

79. Lopadea Română (R=663). Şc. cu o sală, locuinţă şi înv. Vasile Corbean.

80. Lupu (R=910). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Octavian Fraţilă

81. Măgina (R=865). Local necorespunzător. înv. Simion Lazăr nu se mai întorsese din război.

82. Mănărade  (R=425). Şc. 1 sală, locuinţă, înv. Alex. Leluţiu

83. Mândra  (R=243). Şc. cu o sală. Nu are învăţător

84. Meşcreac  (R=510). Local necorespunzător, înv. Emil Timbuş

85. Mesentea  (R=246). Şc. 1 sală, locuinţă, înv. lipsă

86. Meteş  (R=880). Local de lemn necorespunzător, înv. lipsă

87. Miceşti  (R=1141). Şc. cu 2 săli, au înv. pe Gheorghe Totoian şi Vasile Abuşan

88. Micoşlaca  (R=576). Şc. primară de stat, local închiriat, înv. lipsea

89. Mihalţ (R=2400). Are 2 şcoli. Una cu 2 săli, locuinţă şi înv. pe Ioan Barna şi Silviu Pop. a doua şcoală tot cu 2 săli are înv. pe Ilie Mihaiu; al doilea înv. lipsea

90. Mirăslău (R=516). Şc. primară de stat, înv. Alexiu Kis

91. Mogoş  (R=3128). Are următoarele şcoli în Mogoş Bărleşti, fără şcoală, Mogoş-Cojocani, şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. lipsea; Mogoş-Mămăligani, şc. cu o sală, locuinţă, înv. Teodor Nicoară; Mogoş-NMicleşti, şc. cu o sală, locuinţă, înv. Macaveiu Cutean, Mogoş-Valea Barnii, şc. cu o sală, înv. Ioan Bucur

92. Muşca  (R=1337). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Pamfil Giurgiu

93. Noşlac  (R=706). Şc. cu o sală, angajat înv. pensionar Gheorghe Călugăr

94. Oarda de Jos (R=578). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. lipsea

95. Oarda de Sus  (R=1557). Şc. cu 2 săli, înv. Ioan Muntean

96. Obreja  (R=1672). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Alexandru Părduţiu

97. Ocnişoara  (R=626). Şc. necorespunzătoare, înv. lipsea

98. Odverem  (R=434). Şc. cu o sală, înv. Romul Martin

99. Ohaba  (R=1558). Şc. cu 2 săli are înv. Ioan Rusan şi Ioan Codău

100. Oieşdea  (R=430). Local necorespunzător, înv. lipsea

101. Pâclişa (R=246). Şc. cu o sală, înv. Ştefan Cotoară

102. Păgida  (R=377). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Emil Lazăr

103. Păuca  (R=865). Şc. cu 2 săli, înv. lipseau

104. Petrilaca  (R=1065). Local necorespunzător, nu funcţiona de mulţi ani

105. Peţelca  (R=629). Şc. cu o sală, înv. Emanuil Muntean

106. Petrângeni (R=1167). Are două şcoli. Una cu 1 sală, înv. Amos Opriş. În cătunul Valea Bulzului sau valea Mică are şc. cu 1 sală, locuinţă şi înv. pe Virgil Bran

107. Poiana Aiudului (R=732). Şc. cu 2 săli, locuinţă, înv. Cornel Domşa nu se mai întorsese din război, al doilea post e vacant

108. Poiana Ampoiului (R=502). Şc. cu o sală, locuinţă şi înv. pe Petru Varvara

109. Ponor (R=1066). Şc. cu o sală, înv. Victor Maca trecuse ca subrevizor şcolar la Odorheiu

110. Presaca Ampoiului (R=649). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Mateiu Moruşca

111. Presaca de Secaş (R=832). Şc. cu 2 săli, locuinţă, înv. Nicolae David

112. Răcătău (R=544). Există local de şcoală, dar instrucţie nu se ţinuse de aproape 25 ani

113. Rădeşti (R=864). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Grigorie Moldovan

114. Râmeţi (R=1908). Are 2 şcoli: Brădeşti, şc. cu o sală, locuinţă şi înv. Ioan Pârvu. În Pleaşa, şc. cu o sală, înv. lipsea

115. Roşia Montană (R=1260). Şc. cu o sală, locuinţă, nu se mai făceau lecţii din anul 1913

116. Roşia de Secaş  (R=?). Local cu 2 săli, înv. Ioan O. Damian

117. Sânbenedic (R=532). Numai şcoală primară de stat

118. Sâncraiu (R=394). Şc. română arsese cu 9 ani în urmă

119. Sângătin (R=882). Numai şc. de stat

120. Sâniacob (R=407). Nu aveau şcoală

121. Sântimbru (R=553). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Emil Munteanu nu se întorsese încă din război

122. Sărăcsău (R=430). Şc. cu o sală, înv. lipsea

123. Silvaş (R=397). Şc. cu o sală, înv. Ioan Irimie

124. Sohodol (R=4687). Formată din cătunele: Sohodol-sat, are şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Gherasim Sicoe; Sohodol-Peleş, are şc. cu 1 sală, înv. lipsea; Sohodol-Poiana, şc. cu 1 sală, înv. lipsea; Sohodol-Valea Verde, şcoală cu 1 sală, înv. lipsea

125. Spătac (R=451). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. lipsea

126. Staja (R=1250). Şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Ioan Ghigorescu

127. Stremţ (R=1461). Şc. cu 2 săli, locuinţă, înv. lipsea

128. Şard (R=1655). Şc. cu 2 săli, locuinţă, înv. Aurel Pop, al doilea înv. lipsea

129. Şeuşa (R=788). Şc. cu 1 sală, înv. Valer Marcu

130. Şilea (R=656). Nu aveau şcoală românească

131. Şoimuş (R=70). Nu aveau şcoală românească

132. Şpălnaca (R=1150). Şc. cu 1 sală, înv. lipsea

133. Şpring (R=1588). Are 2 şcoli; şc. cu 1 sală, locuinţă şi înv. Panfil Pop; şc. cu o sală, înv. Valer Rodeanu,  nu se mai întorsese din război

134. Tărtăria (R=917). Şc. cu 2 săli, înv. Ilie Terchilă

135. Tău (R=953). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. lipsea

136. Tăuţi (R=678). Şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Anghel Luca

137. Teiuş (R=2385). Are 2 şcoli; şc. cu 1 sală, locuinţă înv. Iacob Muntean, şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Laura Crişan

138. Tibru (R=778). Şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Vasile Murgău

139. Tiur (R=1271). Şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Nicolae Frăţilă

140. Totoiu (R=925). Şc. cu 2 săli, înv. Teodor Bogdan

141. Trâmpoaiele (R=970). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Gheorghe Fleşeriu, nu se mai întorsese încă din război

142. Turdaş (R=585). Şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. lipsea

143. Ţapu (R=666). Şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Petru Nemeş

144. Ţelna (R=1039). Şc. cu 2 săli, locuinţă, înv. Ioan Medrea

145. Uioara (R=2134). Nu aveau şcoală românească

146. Uioara de Sus (R=679). Şc. cu 1 sală, înv. Ambrosie Iuoraş, murise pe câmpul de luptă

147. Ungurei (R=518). Şc. cu 1 sală (slabă)  nu mai funcţiona din 1914

148. Valea Dosului (R=929). Şc. cu 1 sală, înv. Gheorghe Popescu absolvent de teologie

149. Valea geoagiului (R=770). Şc. cu 1 sală, înv. lipsea

150. Veza (R=483). Şc. cu 1 sală, locuinţă, nu mai funcţiona de mulţi ani, copii mergea la şcolile din Blaj

151. Vingrad (R=1249). Şc. cu 2 săli, locuinţă, posturile vacante

152. Vinţul de Jos (R=3565). Şc. cu 1 sală, nu mai funcţiona de mulţi ani (aceasta în cătunul Sibişani); în cătunul Vurpăr era şc. primară de stat, înv. Gheorghe Drugociu

153. Zlatna (R=2979). Şc. cu 2 săli, înv. Partenie Duca, un post era vacant

 

Acesta era situaţia şcoalelor şi a învăţătorilor din acest judeţ la 1 mai 1919"4

De la românii majoritari în Transilvania se  adunau sumele cele mai mari din impozite şi taxe de către statul (Austro-Ungaria) asupritor. Din aceste impozite nu se întorceau la şcolile româneşti fonduri decât dacă se accepta ingerinţa statului în treburile şcolii.

Toate nelegiuirile pe care le-au îndurat românii au umplut paharul. Aşa se face că toată suflarea românească indiferent de credinţă sau stare socială au scuturat jugul asupririi la 1 Decembrie 1918, aici la Alba Iulia.

 

                                          prof. Ilie Furduiu

 

Bibliografie

 

1. Petre Otu (2007), Magazin istoric, nov. pag. 22 art. "Octavian Goga despre revoluţia rusă din februarie 1917

2. Marian Sasu (1932)Învăţământul primar în jud. Alba pp. 29-30

3. V. Popeangă şi colab (1964) Preparandia din Arad, pp. 219-221. E.D.P.

4. Marian Sasu, op. cit. pp. 36-80