|
Învăţământul românesc era confesional: ortodox şi
greco-catolic. El se desfăşura conform legilor elaborate la
Budapesta: "Legea Trefort" (1879), "Legea Trefort"
(1883), "Legea învăţământului primar"
("Legea Goni" 1896) şi "Legile Apponyi" (1907).
Cele două biserici româneşti primiseră permisiunea de a
deschide în fiecare comună bisericească (parohie) şcoală
primară cu limba de predare română. Comunitatea avea obligaţia
să edifice localul cu sala/săli de clasă şi locuinţă
pentru învăţător. Plata învăţătorului se făcea
de către biserică din banii adunaţi de la credincioşi.
Pentru a frâna elanul învăţământului în limba română
s-a recurs la cele mai draconice măsuri. Localul (sala de clasă)
trebuia să fie din zid durabil, să aibă înălţimea
de 3,80 m şi o suprafaţă în care să încapă bănci
pentru elevii din cele 6 clase (4 primare + 2 complementare). Biserica
trebuia să aibă cei 300 de florini la începutul fiecărui
an şcolar pentru plata învăţătorului. Această
sumă a crescut la 600 de coroane spre sfârşitul dominaţiei
ungureşti. Aceste restricţii au dus la închiderea multor şcoli.
Numai în anii 1903-1905 au fost închise peste 500 (cinci sute) şcoli
primare româneşti.1
Pentru a avea dreptul de a practica meseria de învăţător,
candidatul/concurent pentru postul de la şcoala confesională românească
trebuia să cunoască foarte bine limba maghiară.
Învăţătorul trebuia să ducă la îndeplinirea
programele şcolare conforme cu materiile de învăţământ
aprobate.
1. Religiunea ......................................................................................
3 ore pe săptămână
2. Limba română ..............................................................................
5˝ ore pe săptămână
3. Limba maghiară ...........................................................................
13 ore pe săptămână
4. Aritmetică şi Geometrie ..................................................................
5 ore pe săptămână
5. Istoria patriei (Ungaria n.n.) şi Constituţia patriei ..................................
1˝ pe săptămână
6. Ştiinţe naturale, Fizică şi Chimie ....................................................
1˝
ore pe săptămână
7. Cântări ..........................................................................................
1 oră pe săptămână
8. Desemn .........................................................................................
1 oră pe săptămână
9. Gimnastică .....................................................................................
1 oră pe săptămână
10. Lucru manual; 11. Economia ................................................................
o după amiază
"În fiecare an se ţineau examene de fine de an din toate
materiile de învăţământ şi cu fiecare clasă".2
Starea de spirit a românilor ardeleni îi înspăimânta pe guvernanţii
de la Budapesta, mai ales în timpul primului război mondial.
Înspăimântat de modul cum învăţătorii români
propagau ideile şi necesitatea luptei de eliberare şi unitate naţională,
contele Apponyi, ministrul cultelor şi al instrucţiunii publice,
adresează mitropolitului Ardealului (Sibiu), la 17 iunie 1917, următorul
ordin:
"Despre acele evenimente care s-au petrecut în legătură c u
atitudinea preoţilor şi învăţătorilor români în
părţile răsăritene
ale patriei noastre (Ungaria n.n.) … ni s-au prezentat din loc
competent astfel de date care cu puterea nerăsturnabilă a
statisticii aruncă o lumină îngrijorătoare asupra acelui
spirit nepatriotic, în care sunt educaţi viitorii învăţători
ai poporului român din patrie (Austro-Ungaria - n.n.) în preparandiile
confesionale greco-ortodoxe române sub jurisdicţiunea Excelenţei
voastre şi cu care spirit învăţătorii, când păşesc
pe arena misiunii lor, în şcoală, înficiază sufletul
sutelor de mii ale straturilor de jos ale populaţiunii la vârsta cea
mai plauzibilă a copiilor. Acest fapt întristător fără
îndoială, contrastează cu intenţiile Excelenţei
voastre şi astfel, cu greu va fi
pornit undeva mai multă îngrijorare decât în sufletul
excelenţei voastre. Faptul îşi găseşte explicarea în
acea situaţie excepţională în care se găsesc
bisericile şi organele bisericeşti întemeiate pe baze naţionale,
înrudite cu naţiuni duşmane (România n.n.). dar tocmai cu
considerarea la această situaţie, pe baza experienţelor făcute,
trebuie să declar de imposibil ca autorităţile superioare
bisericeşti care se găsesc între astfel de împrejurări să
poată înfrunta răul cu succes sprijinindu-se exclusiv pe
puterile proprii. Deoarece însă educarea tinerimii şi îndeosebi
a învăţătorilor (s.n.) acestei tinerimi în
sentimentul fidelităţii neclintite faţă de stat (Austro-Ungaria
- n.n.) trebuie asigurată în mod neconvenţionat, a devenit
pentru mine o strictă datorinţă ca această asigurare să
o caut, respectiv să o exoperez prin întărirea şi
extinderea ingerinţei statului, întemeiată în aşezămintele
noastre".
"Drept aceea am hotărât, ca … pentru conducerea, dirijarea,
controlarea şi supravegherea învăţământului şi
vieţii spirituale în preparandiile în chestie, să emit
deosebit pentru fiecare institut câte un comisar ministerial, care să
fie înzestrat cu o astfel de sferă de activitate, prin care să-şi
validiteze influenţa asupra tuturor ramurilor şi totalităţii
învăţământului, atât din punct de vedere al educaţiei,
cât şi din punct de vedere general pedagogic şi special
didactic. Ba mă voi cugeta şi la aceea că pentru asigurarea
spiritului ce trebuie neapărat să validiteze la propunerea unor
materii, să numesc şi profesorii pentru propunerea acestor
obiecte în institutele în chestie. Aceasta este forma cea mai domoală
a acestei ingerinţe din partea statului, care a devenit deja
indispensabilă, care formă însă nu atinge caracterul
confesional al anumitor institute şi nici limba de predare a majorităţii
materiilor de învăţământ.
Numai credinţa mea că intenţiile Excelenţei Voastre se
întâlnesc cu ale mele, fac cu putinţă ca în locul statificării
necondiţionate (adică preluarea de către stat) să încerc
această formă a cooperării"…
… "Ministerul Instrucţiunii renunţă la intenţia
de a statifica, adică de a transforma şcolile confesionale în
şcoli de stat, cât şi la cea de a numi profesori care să
predea anumite materii de învăţământ în limba maghiară
(l. maghiară, istoria, geografia) dar s-a hotărât să se
numească pe lângă fiecare institut pedagogic confesional câte
un comisar ministerial cu împuterniciri speciale: … "controla cum
sunt notaţi elevii… Participa la examen. Orice examen ţinut fără
prezenţa lui fiind nul… Întreaga activitate a institutului, a
profesorilor şi a elevilor din institut trebuia să fie cunoscută…
Rolul directorului se restrânge… la rolul de simplu executant al
dispoziţiilor comisarului".3
"O mare pacoste era pentru şcolile noastre primare româneşti,
limba maghiară. Limba aceasta a fost introdusă mai întâi în
şcolile acestea în anul 1879 prin articolul de lege XVIII.
"În anul 1907 se făureşte faimoasa lege şcoalară a
ministrului Albert Apponyi (art. XXVII. 1907), care apoi a pus vârf la
toate. Legea aceasta prezice pentru şcoala noastră primară…
câte 13 ore pe săptămână de limba maghiară. De la
copii se pretindea ca după patru ani de şcoală"… să
cunoască limba maghiară… "Limba de predare în şcoala
de repetiţie (cls. V-VI - n.n.) complementară era exclusiv limba
maghiară…".
"Tot aşa, dacă şcoala nu corespundea în ce privea
progresul în limba maghiară, putea fi închisă, iar învăţătorul
destituit din post".
"În scurt timp după introducerea legii Apponyi, învăţătorii
noştri au fost traşi cu zecile în cercetare disciplinară,
ori de-a dreptul destituiţi din post pentru neprogresul în limba
maghiară, iar şcolile noastre închise cu duiumul, înfiinţându-se
în locul lor şcoli de stat cu limba de predare maghiară".
"Atâta scârbă şi groază băgase în sufletele
noastre această lege scelerată, încât pe un moment eram gata să
abandonăm toate şcolile primare. Numai nădejdea în
triumful cauzei noastre sfinte şi drepte ne-a reţinut de la
pasul acesta desperat al nostru".
"Izbucnind în anul 1914 războiul mondial, învăţământul
nostru primar a încetat aproape pretutindeni, fiindcă învăţătorii
români anume au fost înrolaţi şi trimişi cu toţii la
front, ca să se lupte pentru izbânda maghiarismului, care ţintea
nimicirea noastră".
"Tragedia nu se mai putea prelungi. Şi a intervenit dreptatea
divină, care a hotărât cu toate pe partea noastră"…
"În ziua de 1 Decembrie 1918 românii se adunară în număr
de peste o sută de mii în istorica cetate a lui Mihai Viteazul, Alba
Iulia şi proclamară Unirea Adealului pe vecie cu ţara mamă,
România."
"Fraţii noştri din Basarabia, care erau supuşi la ruşi
încă din 27 martie 1918 se alipiră din nou la România, iar fraţii
din Bucovina, supuşi austriecilor, hotărâră unirea dulcei
şi veselei grădini a lui Ştefan cel Mare cu România la 18
noiembrie 1918"…
"În judeţul acesta (Alba), administraţia românească a
început să funcţioneze regulat din ziua de 1 ianuarie 1919. cu
toate acestea administraţia şcolilor primare din acest judeţ
n-a trecut în mâinile noastre până în ziua de 3 aprilie
1919".
La 1 mai 1919, când a fost numit revizor şcolar, Marian Sasu, al
acestui judeţ, a găsit următoarele şcoli şi învăţători:
1. Abrud (Români = 1439).
Avea două şcoli de zid cu câte o sală de clasă şi
locuinţe pentru învăţători. Mai avea o şcoală
a Reuniunii femeilor române din Abrud şi jur, cu două săli
de clasă şi locuinţe pentru două învăţătoare.
Această şcoală a avut menirea de a instrui şi educa împreună
fetele moţilor de religie ortodoxă şi greco-catolică.
Conform ordinului Consiliului Dirigent Român nr.
969/1919, Şcoala primară de stat a fost preluată de
românii: Ion Simulescu înv. director, Nicolae Praţa, Aurel Lasenţiu,
Gheorghe Colda, Remus Oniciu, Hortensia Moldovan (veniţi de la cele
confesionale)
2. Abrudsat (4032R) Avea
patru şcoli primare în: Abrudsat, Soharu, Ciuruleasa şi
Buninginea. Cea din Abrudsat avea 2 săli de clasă şi locuinţă,
învăţătorul şi elevii s-au mutat la cea de stat.
Celelalte nu funcţionau din lipsă de învăţători.
3. Acmar (1105R). Avea
locul cu două săli de clasă, nu funcţiona din lipsă
de învăţător.
4. Aiud (1954R). Şcoală
cu o sală de clasă şi locuinţă. Şcoala nu
funcţiona fiindcă învăţătorul fusese numit
subrevizor şcolar"… "În urma ordonanţei nr. 6/1919
a Resortului de culte şi instrucţiune publică, referitoare
la separarea elevilor români (care până atunci învăţaseră
numai ungureşte în şcoala de stat) şi instruirea lor în
limba maternă… în 30 martie 1919 au fost concentraţi toţi
elevii români - în număr de 175 - şi împărţiţi
pe clase a fost pusă temelia şcolii primare române de stat. Au
fost încadraţi înv. Ocnean Augustin, Man Maria, Vereşmortean
Maria.
5. Aiudul de Sus (1098R).
Şcoală cu o sală de clasă. Învăţător:
Nicolae Cristea.
6. Alămar (1621R).
Şcoală cu 2 săli de clasă. Învăţător
Dionisie Neamţu. O altă şcoală cu o sală de clasă
şi locuinţe avea ca înv. pe Simion Alămorean.
7. Alba Iulia (3228R).
Fiecare biserică românească avea şcoală primară.
Cele două şcoli din Maieri I şi II aveau câte o sală
de clasă şi locuinţă. Acestea nu mai funcţionau
de prin 1908. şcoala primară din centru, cu o sală de clasă
şi locuinţă, nu mai funcţiona fiindcă învăţătorul
trecuse la noua şcoală de stat românească. Şcoala
primară din Lipoveni cu o sală de clasă şi locuinţă,
nu mai funcţiona din 1917. la şcoala primară de stat românească
aparţinea şi cea din Partoş. Aici la 1 mai 1919 era înv.
Petru Petringenar.
8. Alecuş (709R).
Local bun. Învăţător lipsă.
9. Ampoiţa (855 loc
Români). Şcoală cu 1 sală. Înv. Ioan Rusan.
10. Asinip (438R). Avea
două localuri de şcoală. Funcţiona numai una unde era
înv. Simion Cordea.
11. Băgău
(515R). Local cu o sală de clasă. Înv. lipsă.
12. Bărăbanţ
(779R). Local necorespunzător. Înv. Ion Tănase.
13. Beldiu (352R). Local
cu o sală de clasă. Înv. Adrian Raţiu.
14. Beghin (R=876) Local
cu o sală de clasă. Învăţătorul lipsea.
15. Beşinău (Secăşel)
(R=752). Local cu o sală de clasă. Înv. Simion Chirilă
care nu se întorsese din război.
16. Blaj (Români=1351) La
şcoala de stat preluată funcţionau înv. Toma Cocisiu
(dir.), Leon Maior, Maximilian Boier, Leontina Raţiu, Şcoală
Primară de fete, înv. Georgina Muntean. Şcoala de aplicaţie
de pe lângă şcoala normală. Prof. Petru Ungurean. Aici mai
funcţiona un liceu românesc cu 8 clase şi o şcoală
normală de băieţi.
În Blaj-sat (Români=805).
Nu era şcoală
17. Blandiana (Cârna)
(R=919). Local cu o sală de clasă. Înv. Dionisie Negrea.
18. Boz (R=614). Local cu
o sală de clasă şi locuinţă, nu funcţiona
deoarece înv. ei Matei Pop trecuse la Şcoală Primară română
de stat din Alba Iulia.
19. Bucerdea Grânoasă
(R=1305). Şcoală cu o sală de clasă, locuinţă.
Înv. Liciniu Simu.
20. Bucerdea Vinoasă
(R=1404). Şcoală cu o sală de clasă. Are locuinţă
pentru învăţător. Învăţător lipsă.
21. Bucium (3472R). Are în
cătunele: Bucium Cerbu şcoală cu o sală de clasă.
Şcoala nu funcţiona din lipsa înv., Bucium Sat are şcoală
cu o sală de clasă şi înv. pe Ioan Danciu; Bucium Izbita,
are local slab, înv. Ioan Micu trecuse director la Şcoală Medie
Abrud; Bucium-Saşa are şcoală cu două săli de
clasă şi înv. pe Olimpia Pop, Bucium Poieni. Şcoala nu
funcţionează fiindcă înv. Nicolae Praţa trecuse la
Şcoală Primară de stat (română) din Abrud;
Bucium-Muntari . local cu o sală de clasă,
nu are învăţător.
22. Cacova (R=1185).
Şcoală cu 2 săli de clasă, locuinţă. Înv.
Augustin Ocnean trecuse la Şcoală Primară de stat (română)
din Aiud. Înv. Emil Cheşcheş, era prizonier în Italia.
23. Căptalan (R=567).
Nu este şcoală. Elevii merg la Noşlac.
24. Căpud (R=637).
Şcoala nu are învăţător.
25. Cărpeniş
(R=1413). Are o şcoală cu o sală şi înv. Teodor Vâjdea
(normalist de 18 ani). În cătunul Vârtop are şcoală cu o
sală de clasă, locuinţă şi înv. pe preotul Ioan
David.
26. Cenade (R=1684). Are
şcoală cu o sală de clasă, locuinţă şi
înv. pe Nicolae Mărginean care nu se întorsese din armată. Cea
de a doua şcoală cu o sală de clasă, locuinţă
şi înv. pe Toma Coldea.
27. Cergăul-Mare
(R=1147). Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv.
pe Dimitrie Ban.
28. Cergăul-Mic
(R=725). Nu are şcoală propie.
29. Cetea (R=682) Şcoala
are 2 săli, locuinţă, nu funcţiona fiindcă Gh.
Colda şi Vasile Micuda plecaseră la alte şcoli de stat.
30. Cioara de Jos
(R=1948). Local cu 2 săli cu înv. Galacteon Bica.
31. Cisteiul Maghiar
(731R). Nu au şcoală proprie.
32. Cisteiul Român
(R=659). Şcoala are 2 săli. Înv. plecase în război.
33. Ciuci (R=302). Românii
nu au avut şcoală proprie
34. Ciufud (R=825). Şcoală
cu 1 sală şi înv. Alex. Hornariu.
35. Cugudin (R=678).
Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv. pe Al.
Aitean
36. Ciuguzel (R=634).
Şcoală cu o sală, locuinţă şi înv. Victor
Drăgan.
37. Ciumbrud (R=656).
Şcoală Română şi-a încetat activ. În 1908-1909.
38. Ciunga (R=1067).
Şcoală cu 1 sală, locuinţă, nu mai funcţionă
de mulţi ani de zile.
39. Colibi (R=333). Şcoală
cu 1 sală, locuinţă şi inv. Nicolae Natescu.
40. Copand (R=621). Avea
şcoală comună cu Ciuciul
41. Corna (R=668). Local
închiriat, înv. Romul Leheni
42. Coşlariu (R=403).
Şcoală cu o sală, locuinţă şi înv. Ioan Goţia.
43. Crăciunelul de
Jos (R=1184). Şcoală cu o sală, locuinţă, învăţător
Gh. Bărbuleţiu
44. Craiva (R=483). Şcoală
cu 1 sală, locuinţă, învăţător lipsă.
45. Cricău (R=1469).
Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv. Iulian
Anghel
46. Cunţa (R=552).
Şc. cu 1 sală, locuinţă şi înv. Ioan Dancea.
47. Cut (R=1686). Şcoală
cu 3 săli de clasă şi înv. Voina Susan
48. Daia Română
(R=2512). Şcoală cu 4 săli, înv. Alexiu Cibu, Ioan Goţia.
49. Dealul Geoagiului
(R=474). Şcoală în satul Cristeşti, o sală, fără
învăţător. În cătunul Tecşeşti, local închiriat,
înv. lipsea.
50. Doştat (R=1257).
Şc. cu 2 săli şi înv. Iosif Barbu
51. Drâmbariu (R=1053).
Şcoală cu 1 sală şi înv. Ioan Gi urca
52. Draşov (R=1032).
Şcoală cu o sală şi înv. Nicolae Ceuca
53. Fărău
(R=1026). Şcoală cu o sală, înv. Ioan Neamţu
54. Feneş (R=1215).
Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Victor Vodă
55. Găbud (R=688).
Şcoală cu o sală, locuinţă, înv. Maria Ioanovici,
lipsea
56. Galaţi (R=753).
Şcoală cu o sală nu funcţiona fiindcă înv.
Dumitru Magda trecuse la Şcoala de stat din Alba Iulia
57. Galda de Jos (R=1418).
Şc. cu 2 săli de clasă, înv. Ioan Udrea
58. Galda de Sus (R=1118).
Şc. cu 3 săli de clasă, înv. lipsă
59. Galtiu (R=494). Elevii
mergeau la Sântimbru
60. Gâmbaş (R=234).
Românii nu aveau şcoală proprie
61. Gâmbuţ (R=629).
Şc. cu 1 sală, nu avea înv.
62. Gârbova de Jos
(R=752). Şc. cu 2 săli, înv. Valer Rusu iar înv. Ieronim
Marian - murise pe câmpul de război
63. Gârbova de Sus
(R=840). Şc. cu 1 sală, locunţă, postul vacant
64. Gârboviţa
(R=438). Şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Ioan Radu
65. Gâureni (R=323). Fără
şcoală proprie, copii mergeau la Meteş
66. Geoagiu de Sus
(R=1434). Şc. cu 2 săli, înv. Emil Repede şi Nicolae
Dragomir
67. Geomal (R=222). Şc.
cu 2 săli, înv. lipseau
68. Ghirbom (R=1246).
Şc. cu 2 săli, nu funcţiona, înv. Valer Mărginean
şi Nicolae Mărginean se refugiaseră din comună cu
ocazia revoluţiei din toamna anului 1918
69. Hăpria (R=1106).
Şc. cu 1 sală, înv. Nicolae Cibu era sub arme
70. Henig (R=1105). Şc.
cu 1 sală, lipsea învăţătorul
71. Heria (R=555). Nu
aveau şcoală proprie. Înv. de la şc. primară de stat
Géza Loboncz era în oastea bolşevicilor unguri şi se războiau
cu armatele române.
72. Hopârta (R=836).
Şc. nu funcţiona fiindcă înv. Ioan Petric era înrolat în
armată
73. Ighiel (R=811). Şc.
cu 1 sală, locuinţă şi înv. Antonie Constantin
74. Ighiu (R=1373). Şc.
foarte bună, înv. nu se mai întorsese din război. Nici la cea
de a doua şcoală înv. Nicolae Avram nu se întorsese din armată.
75. Întregălzi
(R=1390). Şcoală cu 1 sală, locuinţă şi înv.
Silvestru Nestor. Comuna are crângurile: Popeşti, Mărineşti,
Floreşti, Ivăniş, Nistoreşti, Păcăleşti,
Moldoleşti, Valeagalzii, Necrileşti şi Ciomani. Pe lângă
şcoala existentă ar mai trebui ridicată câte o şcoală
cel puţin în crângurile: Mărineşti, Necrileşti
şi Gioncani
76. Inuri (R=1268). Şcoala
necorespunzătoare, nu are învăţător
77. Limba (R=419). Şc.
cu 1 sală, înv. Ioan Bucur
78. Lopadea Maghiară
(R=36). Nu are şcoală
79. Lopadea Română
(R=663). Şc. cu o sală, locuinţă şi înv. Vasile
Corbean.
80. Lupu (R=910). Şc.
cu o sală, locuinţă, înv. Octavian Fraţilă
81. Măgina (R=865).
Local necorespunzător. înv. Simion Lazăr nu se mai întorsese
din război.
82. Mănărade
(R=425). Şc. 1 sală, locuinţă, înv. Alex. Leluţiu
83. Mândra
(R=243). Şc. cu o sală. Nu are învăţător
84. Meşcreac
(R=510). Local necorespunzător, înv. Emil Timbuş
85. Mesentea
(R=246). Şc. 1 sală, locuinţă, înv. lipsă
86. Meteş
(R=880). Local de lemn necorespunzător, înv. lipsă
87. Miceşti
(R=1141). Şc. cu 2 săli, au înv. pe Gheorghe Totoian
şi Vasile Abuşan
88. Micoşlaca
(R=576). Şc. primară de stat, local închiriat, înv.
lipsea
89. Mihalţ (R=2400).
Are 2 şcoli. Una cu 2 săli, locuinţă şi înv. pe
Ioan Barna şi Silviu Pop. a doua şcoală tot cu 2 săli
are înv. pe Ilie Mihaiu; al doilea înv. lipsea
90. Mirăslău
(R=516). Şc. primară de stat, înv. Alexiu Kis
91. Mogoş
(R=3128). Are următoarele şcoli în Mogoş Bărleşti,
fără şcoală, Mogoş-Cojocani, şc. cu 1 sală,
locuinţă, înv. lipsea; Mogoş-Mămăligani, şc.
cu o sală, locuinţă, înv. Teodor Nicoară; Mogoş-NMicleşti,
şc. cu o sală, locuinţă, înv. Macaveiu Cutean, Mogoş-Valea
Barnii, şc. cu o sală, înv. Ioan Bucur
92. Muşca
(R=1337). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Pamfil
Giurgiu
93. Noşlac
(R=706). Şc. cu o sală, angajat înv. pensionar Gheorghe
Călugăr
94. Oarda de Jos (R=578).
Şc. cu o sală, locuinţă, înv. lipsea
95. Oarda de Sus
(R=1557). Şc. cu 2 săli, înv. Ioan Muntean
96. Obreja
(R=1672). Şc. cu o sală, locuinţă, înv.
Alexandru Părduţiu
97. Ocnişoara
(R=626). Şc. necorespunzătoare, înv. lipsea
98. Odverem
(R=434). Şc. cu o sală, înv. Romul Martin
99. Ohaba
(R=1558). Şc. cu 2 săli are înv. Ioan Rusan şi Ioan
Codău
100. Oieşdea
(R=430). Local necorespunzător, înv. lipsea
101. Pâclişa
(R=246). Şc. cu o sală, înv. Ştefan Cotoară
102. Păgida
(R=377). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Emil
Lazăr
103. Păuca
(R=865). Şc. cu 2 săli, înv. lipseau
104. Petrilaca
(R=1065). Local necorespunzător, nu funcţiona de mulţi
ani
105. Peţelca
(R=629). Şc. cu o sală, înv. Emanuil Muntean
106. Petrângeni (R=1167).
Are două şcoli. Una cu 1 sală, înv. Amos Opriş. În cătunul
Valea Bulzului sau valea Mică are şc. cu 1 sală, locuinţă
şi înv. pe Virgil Bran
107. Poiana Aiudului
(R=732). Şc. cu 2 săli, locuinţă, înv. Cornel Domşa
nu se mai întorsese din război, al doilea post e vacant
108. Poiana Ampoiului
(R=502). Şc. cu o sală, locuinţă şi înv. pe
Petru Varvara
109. Ponor (R=1066).
Şc. cu o sală, înv. Victor Maca trecuse ca subrevizor şcolar
la Odorheiu
110. Presaca Ampoiului
(R=649). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Mateiu Moruşca
111. Presaca de Secaş
(R=832). Şc. cu 2 săli, locuinţă, înv. Nicolae David
112. Răcătău
(R=544). Există local de şcoală, dar instrucţie nu se
ţinuse de aproape 25 ani
113. Rădeşti
(R=864). Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Grigorie
Moldovan
114. Râmeţi
(R=1908). Are 2 şcoli: Brădeşti, şc. cu o sală,
locuinţă şi înv. Ioan Pârvu. În Pleaşa, şc. cu
o sală, înv. lipsea
115. Roşia Montană
(R=1260). Şc. cu o sală, locuinţă, nu se mai făceau
lecţii din anul 1913
116. Roşia de Secaş
(R=?). Local cu 2 săli, înv. Ioan O. Damian
117. Sânbenedic (R=532).
Numai şcoală primară de stat
118. Sâncraiu (R=394).
Şc. română arsese cu 9 ani în urmă
119. Sângătin
(R=882). Numai şc. de stat
120. Sâniacob (R=407). Nu
aveau şcoală
121. Sântimbru (R=553).
Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Emil Munteanu nu se întorsese
încă din război
122. Sărăcsău
(R=430). Şc. cu o sală, înv. lipsea
123. Silvaş (R=397).
Şc. cu o sală, înv. Ioan Irimie
124. Sohodol (R=4687).
Formată din cătunele: Sohodol-sat, are şc. cu 1 sală,
locuinţă, înv. Gherasim Sicoe; Sohodol-Peleş, are şc.
cu 1 sală, înv. lipsea; Sohodol-Poiana, şc. cu 1 sală, înv.
lipsea; Sohodol-Valea Verde, şcoală cu 1 sală, înv. lipsea
125. Spătac (R=451).
Şc. cu o sală, locuinţă, înv. lipsea
126. Staja (R=1250).
Şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Ioan Ghigorescu
127. Stremţ (R=1461).
Şc. cu 2 săli, locuinţă, înv. lipsea
128. Şard (R=1655).
Şc. cu 2 săli, locuinţă, înv. Aurel Pop, al doilea înv.
lipsea
129. Şeuşa
(R=788). Şc. cu 1 sală, înv. Valer Marcu
130. Şilea (R=656).
Nu aveau şcoală românească
131. Şoimuş
(R=70). Nu aveau şcoală românească
132. Şpălnaca
(R=1150). Şc. cu 1 sală, înv. lipsea
133. Şpring (R=1588).
Are 2 şcoli; şc. cu 1 sală, locuinţă şi înv.
Panfil Pop; şc. cu o sală, înv. Valer Rodeanu,
nu se mai întorsese din război
134. Tărtăria
(R=917). Şc. cu 2 săli, înv. Ilie Terchilă
135. Tău (R=953).
Şc. cu o sală, locuinţă, înv. lipsea
136. Tăuţi
(R=678). Şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Anghel Luca
137. Teiuş (R=2385).
Are 2 şcoli; şc. cu 1 sală, locuinţă înv. Iacob
Muntean, şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Laura Crişan
138. Tibru (R=778). Şc.
cu 1 sală, locuinţă, înv. Vasile Murgău
139. Tiur (R=1271). Şc.
cu 1 sală, locuinţă, înv. Nicolae Frăţilă
140. Totoiu (R=925).
Şc. cu 2 săli, înv. Teodor Bogdan
141. Trâmpoaiele (R=970).
Şc. cu o sală, locuinţă, înv. Gheorghe Fleşeriu,
nu se mai întorsese încă din război
142. Turdaş (R=585).
Şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. lipsea
143. Ţapu (R=666).
Şc. cu 1 sală, locuinţă, înv. Petru Nemeş
144. Ţelna (R=1039).
Şc. cu 2 săli, locuinţă, înv. Ioan Medrea
145. Uioara (R=2134). Nu
aveau şcoală românească
146. Uioara de Sus
(R=679). Şc. cu 1 sală, înv. Ambrosie Iuoraş, murise pe câmpul
de luptă
147. Ungurei (R=518).
Şc. cu 1 sală (slabă) nu
mai funcţiona din 1914
148. Valea Dosului
(R=929). Şc. cu 1 sală, înv. Gheorghe Popescu absolvent de
teologie
149. Valea geoagiului
(R=770). Şc. cu 1 sală, înv. lipsea
150. Veza (R=483). Şc.
cu 1 sală, locuinţă, nu mai funcţiona de mulţi
ani, copii mergea la şcolile din Blaj
151. Vingrad (R=1249).
Şc. cu 2 săli, locuinţă, posturile vacante
152. Vinţul de Jos
(R=3565). Şc. cu 1 sală, nu mai funcţiona de mulţi ani
(aceasta în cătunul Sibişani); în cătunul Vurpăr era
şc. primară de stat, înv. Gheorghe Drugociu
153. Zlatna (R=2979).
Şc. cu 2 săli, înv. Partenie Duca, un post era vacant
Acesta era situaţia şcoalelor şi a învăţătorilor
din acest judeţ la 1 mai 1919"4
De la românii majoritari în Transilvania se
adunau sumele cele mai mari din impozite şi taxe de către
statul (Austro-Ungaria) asupritor. Din aceste impozite nu se întorceau la
şcolile româneşti fonduri decât dacă se accepta ingerinţa
statului în treburile şcolii.
Toate nelegiuirile pe care le-au îndurat românii au umplut paharul. Aşa
se face că toată suflarea românească indiferent de credinţă
sau stare socială au scuturat jugul asupririi la 1 Decembrie 1918,
aici la Alba Iulia.
prof. Ilie Furduiu
Bibliografie
1. Petre Otu (2007),
Magazin istoric, nov. pag. 22 art. "Octavian Goga despre revoluţia
rusă din februarie 1917
2. Marian Sasu (1932)Învăţământul
primar în jud. Alba pp. 29-30
3. V. Popeangă şi
colab (1964) Preparandia din Arad, pp. 219-221. E.D.P.
4.
Marian Sasu, op. cit. pp. 36-80
|
