România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Comemorarea a 106 ani de la naşterea

academicianului David Prodan

   

În data de 13 martie 2008, în comuna Săliştea, la bustul academicianului David Prodan din incinta Şcolii Generale, care îi poartă numele marelui istoric, a avut loc o frumoasă manifestare prilejuită de împlinirea a 106 ani de la naşterea lui David Prodan.

La ceremonie au participat membri ai Fundaţiei „Alba Iulia 1 Decembrie 1918” şi ai revistei „Dacoromania”: ec. Ioan Străjan, Gheorghe Anghel, Ilie Furdui, Ion Mărginean, primarul comunei – Emil Aurel Stănilă, membri ai Fundaţiei culturale „David Prodan”,  - preot Ilie Liviu, înv. Ionel Bozeşan, educatoarea, învăţătorii, profesorii şi elevii Şcolii generale, numeroşi cetăţeni.

Programul manifestărilor a cuprins evocări despre viaţa şi activitatea acad. David Prodan, prezentarea operelor şi importanţa deosebită a acestora pentru Transilvania şi întregul popor român, iar în final un frumos recital de poezie şi cântece patriotice.

Evocarea vieţii şi activităţii ilustrului academician a reamintit auditorului că David Podan s-a născut la 13 martie 1902 în satul Cioara, actualmente Săliştea, din părinţii Ilie Prodan şi Ana Moţu, ţărani mijlocaşi. A mai avut fraţi şi surori pe Ana şi Saveta, iar Ion a murit de tânăr. Şi mama sa a murit destul de repede având doar vârsta de 28 de ani.

Primele patru clase le-a făcut la şcoala confesională din sat, în acest timp a murit şi mama sa. Cunoscându-i greutăţile, dar şi agerimea minţii, învăţătorul şi preotul din sat l-au îndemnat să continue şcoala la un liceu maghiar din Sebeş.

S-a transferat la puţin timp, la Liceul „Kun” din Orăştie – colegiul reformat, apoi la Liceul românesc „Aurel Vlaicu” unde îşi ia examenul de maturitate. Pleacă la Cluj unde intră ca translator la Direcţia Generală a Cărţii Funduare (registrul cadastral).

S-a înscris apoi la Facultatea de Litere, Secţia Lima Română şi Istorie a Universităţii Daciei Superioare din Cluj-Napoca luându-şi licenţa în istorie universală şi arheologie, în anul 1924.

Ani de-a rândul şi-a însuşit ştiinţele auxiliare ale istoriei: literatura istorică românească şi maghiară, paleografia latină şi românească, cronologia, heraldica şi sigilografia.

Gustul pentru cercetare şi documentare l-a atras din ce mai mult spre arhive în cadrul cărora şi-a petrecut mii de zile şi nopţi scormonind prin acte şi dosare evenimente şi personalităţi ale trecutului.

Cunoaşterea directă a vieţii grele ţărăneşti, a suferinţelor moşilor şi strămoşilor, a luptei lor pentru libertate socială şi naţională, l-au marcat profund, iar imensul volum de date şi studii l-au sprijinit în elaborarea unor opere de o inestimabilă valoare istorică. Primele sale lucrări au avut ca temă istoria ţărănimii. Teza de doctorat intitulată „Răscoala lui Horea în comitatul Cluj şi Turda”, a scris apoi „Supplex Libellus Valachorum” – mai întâi ca un articol, apoi cartea.

A început călătorii în străinătate la Budapesta (1930), Viena, Roma, Berna, Paris, Constantinopol, după care au apărut lucrările: „Teoria migraţiei românilor din Principatele române în Transilvania în secolul al XVIII-lea”, „Iobăgia în Transilvania în sec. al XVI-lea”, „Răscoala lui Horea”, vol. I şi II editat în anul 1979, „Transilvania şi iar Transilvania”.

Lucrarea „Memorii” în care îşi prezintă întreaga viaţă într-un mod original şi atractiv, îl situează fără exagerare alături de Ion Creangă sau Mihail Sadoveanu.

În cuprinsul operelor sale, David Prodan face referiri şi la viaţa grea dusă de locuitorii satului său natal de-a lungul asupririi de către nobili şi stăpânitorii austro-ungari, care au generat momente de revoltă şi nesupunere, pentru care au fost opresaţi şi pedepsiţi.

Astfel în timpul stăpânirii familiei nobiliare Barksay Gabor şi a descendenţilor acestuia, iobagii erau obligaţi să poarte botniţe la culesul strugurilor, primeau 25 de lovituri cu bâta pentru neascultare, spânzurarea în vârful Dealului Butoiului şi în Pârâul Furcilor, pentru nesupunere.

Marele istoric descrie cu multe amănunte cum s-a desfăşurat Răscoala lui Horea la Cioara, când cete de răsculaţi pădureni şi localnici au devastat magaziile şi bunurile moşierului Barksay Gabor.

Un spaţiu important a fost atribuit mişcărilor şi acţiunilor călugărului Sofronie din Plăişorul Cioarei, actualmente Mănăstirea „Afteia”, care primea copilaşi la învăţătură „de pomană”, încredinţându-le tainele cititului şi scrisului în limba română. Luptător înflăcărat pentru păstrarea obiceiurilor şi crediţiei strămoşeşti, Şofronie a stârnit furia autorităţilor de atunci.

Împotriva încercărilor autorităţilor habsburgice de catolicizare forţată a românilor din Transilvania, Şofronie a reuşit să coalizeze o mare parte a românilor din centrul Transilvaniei şi din Munţii Apuseni, continuând acţiunea începută de Visarion ........... şi declanşând o adevărată răscoală, împotriva căror austriecii au trimis armata condusă de generalul Bukov, care a distrus cu tunurile peste 300 de biserici ortodoxe din Transilvania.

Acţiunea lui Sofronie, încununată cu Sinodul de la Alba Iulia, din februarie 1761, a salvat ortodoxia în Transilvania, determinând autorităţile austriece să recunoască până la urmă existenţa Bisericii româneşti.

Mişcarea începută de Sofronie va continua, căpătând o şi mai mare amploare, câţiva ani mai târziu, sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan.

Celor prezentate mai sus, putem adăuga alte elemente istorice care au marcat profund istoria localităţii, a României şi cea mondială, prin descoperire în anul 1820, în locul de hotar numit „Sălişte”, a unuia dintre cele mai valoroase tezaure geto-dacice de argint compus din 62 de piese aflat la Muzeul de antichităţi imperiale de la Viena, iar în satul aparţinător Tărtăria în anul 1961 au fost descoperite tăbliţele de lut ars care reprezintă cea mai veche scriere din lume, fiind datate de 5.500-6.00 ani Î.D.H.

Toate acestea ne îndreptăţesc de a fi mândri de trecutul istoric al localităţii Cioara de personalităţile care l-au marcat.

 

                              Înv. Ionel Bozeşan

secretarul Fundaţiei Culturale

„David Prodan” – Săliştea.