România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Drăgan Muntean,

un ambasador al graiului şi al cântecului românesc

 

Drăgan Muntean s-a născut într-o primăvară blândă şi senină, în 18 aprilie 1955, într-o zonă mirifică din Ţinutul Pădurenilor, în satul Poeniţa Voinii, comuna Bunila din judeţul Hunedoara.

Părinţii săi Valeria şi Adam Muntean, i-au dat la naştere un nume parcă predestinat dorului şi mai ales doinei, pe care mai târziu o va interpreta ca nimeni altul.

În satul său natal, Poeniţa Voinii, a efectuat Şcoala primară cl. I-IV, după care mama sa, Valeria, dorind ca feciorul său al doilea, să ajungă învăţător în sat, l-a dat la „şcoli” la Deva, unde în perioada 1966-1970 a urmat cursurile Şcolii de Muzică, după care în perioada 1970-1975 a frecventat şi a absolvit „Şcoala Normală „Sabin Drăgoi”.

În aceste instituţii de învăţământ din Deva a avut parte de o grijă părintească din partea dascălilor care au fost deosebiţi, printre care amintim pe distinsa profesoară diriginte Titania Dascăr, prof. Bobocescu Gheorghe şi regretaţii profesori, Ion Munteanu şi Nicolae Ţârlea.

 

În timpul cât a frecventat cursurile liceului pedagogic (1970-1975) a început să-şi perfecţioneze pregătirea artistică fiind dirijorul orchestrei de muzică populară a şcolii, iar în acelaşi timp a fost membru al ansamblului „Pădureanca” al judeţului Hunedoara şi „Silvana” al Casei de Cultură  Deva.

După terminarea liceului a lucrat ca învăţător în satul Bretelin, comuna Veţel (1977-1979), iar în perioada 1979-1988 la Şcoala Generală nr. 6 din Deva, după care a ajuns profesor la Şcoala Populară de Artă din localitate (1988-1992).

În anul 1992 a intrat în cadrele Inspectoratului Judeţean de Poliţia Hunedoara-Deva, devenind un colaborator constant şi de bază al Ansamblului „Ciocârlia” al Ministerului de Interne, iar din anul 1997 a fost şi directorul acestui ansamblu, până în anul 2000 când a revenit la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Hunedoara - Deva în funcţia de şef al Biroului de Cultură, Educaţie şi Tradiţii, având gradul de locotenent-colonel.

În această perioadă a urmat şi Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, specialitatea Ştiinţe juridice, pe care a absolvit-o în anul 1998.

În ceea ce privesc calităţile artistice ale lui Drăgan Muntean acestea s-au manifestat din fragedă tinereţe, fiind remarcat şi de ţăranii satului, care-l ascultau cântând în diferite ocazii pe meleagurile Poeniţei Voinii.

Astfel a învăţat să cânte la fluier şi taragot, iar la vârsta de 11 ani, a debutat pe scenă la concursul „Dialog pe aceiaşi scenă” între comunele Bunila şi Cerbăl.

La vârsta de 15 ani, aşa cum povesteşte scriitorul Gligor Haşa, a participat la primul său festival internaţional „Bucuria Europei” care s-a desfăşurat în Iugoslavia şi unde preşedintele juriului, marea cântăreaţă a secolului, Josephine Becher, i-a înmânat marele premiu, exprimându-şi dorinţa de al înfia.

Stagiul militar l-a efectuat la Compania de Pompieri din Deva, unde se afla un comandant deosebit, generalul Adrian Pădureanu, care a organizat un grup  artistic, condus de „militarul în termen” Drăgan Munteanu, care a participat la diferite manifestări cultural-artistice organizate la Deva şi în alte localităţi din ţară, ocazii în care am avut posibilitatea să ne cunoaştem bine.

Debutul în lumea mare a artei l-a realizat în anul 1972 când a devenit laureat al Festivalului „Voci tinere” la fel şi prin participarea la „emisiuni concurs” la Televiziunea Română.

În anul 1986 a obţinut punctajul maxim la concursul „Floarea din grădină”, după care a devenit colaborator permanent al Televiziunii Române, al celor teritoriale, de la Timişoara, Cluj-Napoca şi Târgu Mureş, precum şi la Radio.

În continuare a participat la festivaluri naţionale: „Doine şi balade” – Slatina, „Călăraşi, pământ de aur” – Călăraşi, „Steaua litoralului” – Constanţa, „De dor şi de omenie” – Zalău, precum şi la festivaluri internaţionale din Franţa, Elveţia, Belgia, Australia, Austria, Olanda, Italia, Turcia, Serbia, Polonia, S.U.A., etc.

De asemenea a colaborat cu ansambluri folclorice din ţară: „Haţegana” – Hunedoara, „Cindrelul” – Sibiu, „Mărţişorul” – Cluj, „Doina Gorjului” – Târgu Jiu, „Maria Tănase” – Craiova şi permanent din anul 1992 cu Ansamblul Naţional „Ciocârlia” etc.

Un rol important în afirmarea sa l-a avut distinsa doamnă Mărioara Murărescu şi Televiziunea Română, care împreună cu talentatul Dăgan Muntean a redat lumii, frumuseţile zonei munţilor Poiana Ruscă (40 localităţi rurale), împreună cu  istoria culturală a acestor meleaguri milenare româneşti, în care obiceiurile locale, cântecele, jocurile şi costumele ţăranilor sunt deosebite.

Dragostea pentru pământul strămoşesc, pentru cântecul şi jocul pădurenilor a fost exprimată cu multă pricepere şi pasiune de artistul Drăgan Muntean în multe ocazii din care amintim: „Trebuie să ştiţi că Ţara Pădurenilor s-a suprapus peste o vatră dacică şi însuşi modul lor de viaţă, este la fel încă în multe repere, ca cel al strămoşilor noştri, din cât de puţin ştim noi despre ei din istorie. Tata a fost la Roma şi s-a uitat cu atenţie la Columna lui Traian, atât la coafura cât şi la costumul dacilor, la femei şi la bărbaţi, care sunt aproape identice cu cele ale pădurenilor de astăzi. Femeile dace aveau la fel fusta,  opregele, cămaşă cu şorţ, iar coafura era exact cea pe care pădurencele şi-o fac şi în ziua de astăzi de multe ori cu apă şi zahăr, apretându-şi părul. Deasupra sprâncenelor îşi fac nişte bucle lipite de frunte, ca nişte melcişori şi poartă coadele împletite, iar bărbaţii de pe la noi au purtat până încoace, părul lung şi căciulă pe cap”.

Drăgan Muntean fiind un mare „sufletist” a susţinut folclorul autentic şi mai ales cel din zona Pădurenilor, iar cu eforturi deosebite a reuşit să „împământenească” la Poeniţa Voinii „Sărbătoarea pădurenilor” care se organizează anual. În acest fel cântecele lui, ale pădurenilor din Poiana Ruscă vor rămâne ani şi ani în continuare, amintindu-ne de „omul de omenie”, Drăgan Muntean.

În acelaşi timp, în casa părintească de  la Poeniţa Voinii a organizat un muzeu, în care a adunat amintirile materiale şi spirituale ale pădurenilor.

În activitatea sa artistică a colaborat în special cu artişti de pe meleagurile Albei: Veta Biriş, Ioan Bocşa, Nicolae Furdui Iancu şi Ansamblul „Crai Nou” din Alba Iulia, la spectacole în ţară şi străinătate.

La realizările deosebite ale lui Drăgan Muntean au contribuit toţi cei apropiaţi din jurul său, dar mai ales familia. Soţia, Mioara, împreună cu cele două fiice l-au sprijinit în toate împrejurările, iar Cosmina prin calităţile moştenite, devenită PRINŢESA PĂDURENILOR, i-a dat satisfacţii depline.

Drăgan Muntean împreună cu fiica sa Cosmina

Prietenii ardeleni: Ioan Bocşa, Nicolae Furdui Iancu şi Drăgan Muntean

Pentru activitatea şi realizările sale deosebite Drăgan Muntean a fost onorat cu diferite distincţii, printre care a primit şi titlul de Cetăţean de onoare a municipiului Deva.

La 12 aprilie 2002, în timp ce se întorcea de la noua casă construită la Leşnic, ducându-şi căţelul bolnav la doctor la Deva, a suferit un acident vascular cerebral, iar la 20 aprilie, inima a încetat să mai bată (internat fiind la Spitalul Târgu Mureş), după ce cu două zile înainte (18 aprilie) împlinise doar 47 ani.

Tot ceea ce s-a făcut în continuare, până în prezent în memoria prinţului pădurenilor a fost pe deplin meritat şi s-a dovedit că a fost îndrăgit şi regretat de toţi cei care l-au cunoscut pe Drăgan Muntean, doinitorul Ardealului.

Atribuirea numelui de „Drăgan Muntean” Casei de Cultură din Deva, la fel ca şi ridicarea unui bust în localitatea Lesnic – jud. Hunedoara, unde îşi doarme somnul de veci, la care s-a adăugat acţiunile de evocare din partea unor instituţii şi organizaţii, precum şi cele din acest an ale redacţiei „Jurnalului Naţional”, care au editat un supliment cultural dedicat în întregime în  memoria lui Drăgan Muntean, confirmă preţuirea faţă de artist.

Un prinos de recunoştinţă a fost adus şi de către reprezentanţii Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” (prof. dr. Gh. Anghel, N. Muntean şi ec. I. Străjan) care s-au deplasat la Lesnic, la mormântul lui Drăgan Muntean unde au depus un buchet de flori şi au aprins lumânări.

Amintirea omului de omenie, Drăgan Muntean, va rămâne veşnică!

10 martie 2007. La mormântul lui Drăgan Muntean de la Leşnic, jud. Hunedoara

Bustul lui Drăgan Muntean de la Leşnic

                                          Ec. Ioan Străjan