România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Jertfe pe altarul patriei

  Eroii din localitatea Crăciunelu de Jos (judeţul Alba) căzuţi în al doilea război mondial (1941-1945)

Situat pe malul Târnavei, la circa 6 km vest de oraşul Blaj, în judeţul Alba, localitatea Crăciunelu de Jos, important centru viticol al Podgoriei Târnavelor, este menţionat documentar pentru prima dată la 10 iulie 1324. însă, pe raza satului s-au descoperit urme de neolitice, din epoca bronzului şi morminte de inhumaţie scitice specifice primei vârste a fierului, Hallstatt, astăzi expuse în cadrul Muzeului Brukenthal din Sibiu.

După anul 1324, satul este amintit într-un act din 11 mai 1396, cu ocazia delimitării domeniilor Episcopiei de Alba Iulia, iar la 16 august 1370 o parte a domeniului Crăciunelu este luată în stăpânire de nobilul Ladislau de Galda şi de soţia sa Elisabeta. În statistica din anul 1553 satul figura printre localităţile cu populaţie predominant românească din comitatul Alba.

Mai târziu, în anul 1836 sătenii, cu sprijinul episcopului unit Ioan Lemeni şi al baronului Ioan Banffi de Lasontz, au ridicat biserica din zidărie „Sfântul Ierarh Nicolae” situată în partea centrală a localităţii, iar în anul 1900, conform recensământului oficial maghiar, Craciunelu de Jos număra 1223 locuitori, din care 1063 (86,9%) erau români.

În anii Primului Război Mondial (1914-1918), numeroşi tineri din sat au fost obligaţi să lupte-şi să moară pentru interesele expansioniste austro-ungare pe fronturile din Galiţia, Bosnia-Herţegovina, Serbia etc. Dintre numeroşii tineri căzuţi pe câmpurile de luptă în această perioadă amintim pe: Gheorghe Bonţida, Ioan Cristea, Ioan Damian, Irimie Damian, Ioan Fântână, Gheorghe Oltean, fraţii Ioan şi Alexandru Roşa.

Legislaţia adoptată de statul român după 1918 şi-a arătat binefacerile şi pentru sat şi locuitorii săi, îndeosebi după aplicarea reformei agrare din 1921. În această perioadă populaţia Crăciunelului a crescut numeric, ajungând la 1666 locuitori la recensământul din anul 1930. Din aceştia 1450 erau români, 164 maghiari, 40 ţigani, 8 germani şi 4 evrei.

Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, la 22 VII 1941, sub ordinele generalului Ion Antonescu, cu dezideratul eliberării teritoriilor răpite de U.R.S.S., va marca profund şi pe locuitorii satului Craciunelu de Jos. Zeci de tineri din localitatea de pe Târnava, chemaţi sub arme pentru împlinirea acestui ideal, au intrat, între anii 1941 şi 1944, în panteonul eroilor neamului, vărsându-şi sângele în încleştările din Basarabia, Crimeea, de la Cotul Donului etc. Lor li se adaugă atât cei care vor da jertfa supremă, între 23 VIII 1944 şi 12 V 1945, în luptele date împotriva Germaniei naziste, cât şi cei care vor pieri ca prizonieri în lagărele de pe întinsul Uniunii Sovietice.

Între cei 42 de eroi din satul Crăciunelu de Jos căzuţi în timpul ostilităţilor din cel de-al doilea război mondial, 35 au pierit pe frontul antisovietic şi în lagărele staliniste, iar 7 după declanşarea ostilităţilor cu Germania. Aceşti tineri, demni de pioasă aducere aminte, sunt:

1. Ioan Baha, născut în anul 1908, a urmat stagiul militar la Beiuş, într-o unitate de vânători de munte. A fost dat dispărut în regiunea Harkov.

2. Ionel Baba, născut în 1913, a efectuat stagiul militar, între anii 1935 şi 1936, la o unitate militară din Satu Mare. în 1939 a fost concentrat cu gradul de sergent la Regimentul 91 Infanterie din Alba Iulia, care, la 20 III 1942, a fost trimis pe frontul de est. Rănit la cap şi la picior, Ionel Baba, căzut prizonier, refuză să intre în Divizia „Tudor Vladimirescu”. Deportat, moare într-un lagăr de prizonieri din Stalingrad.

3. Vasile Baba, născut în anul 1922, a urmat stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie, în anul 1943, având gradul de caporal. Luat prizonier de sovietici, la 23 VIII 1944, într-o pădure de lângă Podul Iloaiei, a fost transferat în regiunea Uzman din U.R.S.S., iar de acolo în lagărul numărul 3 din Voronej, unde moare în anul 1945.

4. Vistian Baba, născut în 1922, efectuează stagiul militar, în 1943, în Regimentul 82 Infanterie, având gradul de caporal. Este luat prizonier după 23 VIII 1944 şi moare în primăvara anului 1945, în lagărul nr. 3 din Voronej.

5. Ioan Balica, născut în 1906 în Ocnişoara şi ajuns în Crăciunelu de Jos prin căsătorie, îşi satisface stagiul militar în perioada 1926-1928, la Regimentul 40 Artilerie din Alba Iulia. A participat., între anii 1941- 1942, la luptele de pe frontul de est, căzând prizonier la Stalingrad. în final a fost dat dispărut.

6. Ioan Bărbuleţ, născut la 10 VI 1919, a efectuat stagiul militar între 1941 şi 1942, la o unitate de cavalerie, cu sediul la Dumbrăveni. Cu gradul de sergent, cade eroic, la 24 IX 1942, pe câmpul de luptă în regiunea Erevan-Ambiokaia.

7. Visentea Boitor, născut în 1915 în satul Ciufud, şi-a satisfăcut stagiul militar (1935-1936) la o unitate de grăniceri din Chişinău. Participă, în cadrul Batalionului 7 Vânători de munte, pe frontul din Ucraina, unde cade eroic în toamna anului 1941, în regiunea localităţii Ianveskaia.

8. Gheorghe Bonţida, născut în anul 1914, a fost concentrat ca mână de lucru pe frontul de est, pentru efectuarea unor lucrări la calea ferată şi la construirea unor adăposturi şi tranşee. A fost dat dispărut în condiţii necunoscute.

9. Vasile Cândea, născut în 1914 în Blaj, a fost învăţător în satul Crăciunelu de Jos. Urmează cursurile Şcolii de ofiţeri în rezervă, fiind avansat la gradul de sublocotenent, iar în 1941 pleacă pe frontul de est cu Batalionul 20 Vânători de munte din Aiud. Cade eroic în 1941, în fruntea ostaşilor săi, Ia nord de Odessa, în zona localităţii Malaya-Berejorca.

10.  Alexandru Comun, născut în 1918, îşi efectuează stagiul militar în Divizionul 3 Obuziere de munte, în iarna anului 1945, în luptele de la poalele Munţilor Bükk, este grav rănit şi moare într-un spital de campanie din Cehoslovacia.

11.  Ioan Coman, născut în 1921, îşi satisface stagiul militar în Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni şi este luat prizonier, după 23 VIII 1944, în satul Jitov de lângă Piatra Neamţ. A fost deportat în lagărele din Uzman, Voronej (lagărul nr. 3) şi din Asia, de unde nu se mai întoarce.

12.  Ioan Comşa, născut în anul 1921, efectuează stagiul militar (1941-1942) la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. în perioada 1942-1944 participă la acţiunile militare de pe frontul de est, iar la 23 VIII 1944 a fost luat prizonier de sovietici. A fost deportat, iniţial, în lagărul de la Uzman, iar apoi în cel de la Voronej, unde moare.

13. Vasile Comşa, născut în 1917, a urmat Şcoala de Subofiţeri de Jandarmi din Bucureşti. În perioada 1941-1944, participă la luptele de pe teritoriul U.R.S.S.-ului şi moare în larguî Mării Negre, pe un vas mitraliat de un avion inamic, în timpul retragerii din Crimeea spre Constanţa.

14. Vasile Comşa (Ţâca), născut în 1920, şi-a satisfăcut stagiul militar la Batalionul 5 Vânători de munte din Abrud (l 940-1941), fiind avansat la gradul de sergent. A căzut eroic în Crimeea (20 IX 1943).

15. Ioan Cristea, născut în 1920, îşi satisface stagiul militar, în perioada 1941-1942, la Regimentul 41Artilerie din Braşov. Prins în încercuirea de Ia Cotul Donului (1942), a fost dat dispărut.

16. Simion Crişan, născut în 1920, efectuează stagiul militar în Batalionul de pontonieri, din Sebeş-Alba (1940-1941). Moare, în 1942, făcând de gardă la un pod bombardat de aviaţia sovietică.

17. Teodor Domşa, născut în 1914 în satul Peţelca, se stabileşte în Crăciunelu de Jos prin căsătorie. Luptă în cadrul Regimentului l Vânători şi cade eroic în regiunea Odessa, la 24 IX 1941.

18. Ioan Fântână, născut în 1914, urmează stagiul militar Ia Batalionul 5 Vânători de munte din Abrud. Cade eroic, pe teritoriul Ucrainei, în toamna anului 1941.

19. Vasile Goţa, născut la 25 X 1922, efectuează stagiul militar în Regimentul 40 Artilerie din Alba Iulia. Luat prizonier de sovietici, după 23 VIII 1944, în regiunea oraşului Iaşi, moare în lagăr la Rostov.

20. Emil Iuga, născut în 1907, urmează stagiul militar în Batalionul de Vânători de munte din Beiuş (1927-1928). Este grav rănit în luptele din zona Suliţa Moldovei, în 1941. La cererea sa şi a soţiei este externat din spitalul din Câmpulung Moldovenesc şi moare, la scurt timp, acasă.

21. Andrei Lăcătuş, născut în  1912, şi-a satisfăcut stagiul militar în Râmnicu Sărat (1932-1933). Participă, în cadrul unei unităţi de vânători de munte, în luptele din Munţii Caucaz. Este ucis, în toamna anului 1942, de o bombă de aruncător.

22. Mihai Lăcătuş, născut în 1914, îşi efectuează stagiul militar în Râmnicu Sărat, în primăvara anului 1942 este rănit şi internat într-un spital din U.R.S.S., fiind, ulterior, dat dispărut.

23. Ştefan Lăcătuş, născut în 1914, efectuează stagiul militar în Regimentul 6 Pionieri din Alba Iulia (1934-1935). Participă cu Regimentul 9 Dorobanţi la luptele din zona Cotul Donului şi este dat dispărut în anul 1942.

24. Nicolae Mailat, născut în 1911, îşi satisface stagiul militar, în anii 1931 şi 1932, în Batalionul de Vânători de munte din Beiuş. Moare în anul 1942, pe teritoriul Ucrainei, într-o ambuscadă în care a căzut coloana de căruţe pentru transportul materialelor în care activa.

25. Cornel Mărculeţ, născut în anul 1903, efectuează stagiul militar, probabil, la o unitate de vânători de munte. Participă la campania din est de unde nu se mai întoarce.

26. Trifan Mărculeţ, născut în 1914, participă ca brancardier la operaţiunile militare de pe teritoriul Cehoslovaciei începând din anul 1944. Moare la 9 IV 1945 în Munţii Tatra în timp ce participa la evacuarea răniţilor din linia întâi.

27. Gheorghe Mărginean, născut în 1914, participă în toamna anului 1944 Ia luptele purtate împotriva trupelor hitleristo-horthyste în apropierea localităţii Mirăslău. Se îmbolnăveşte de tifos exantematic şi moare în spital la Aiud.

28. Ioan Mărginean, născut în anul 1922, moare în anul 1944 într-o unitate militară din Roşiorii de Vede în timp ce participa la întreţinerea armamentului.

29. Traian Moiseş, născut în 1911 în Oalda de Jos, ajunge în Crăciunelu de Jos prin căsătorie. Urmează stagiul militar în Regimentul 40 Artilerie din Alba Iulia, iar în anul 1942 a fost prins în încercuirea de la Stalingrad şi dat dispărut.

30. Vasile Pascu, născut în anul 1914, îşi satisface stagiul militar la Batalionul 20 Vânători de munte din Aiud (1934-1935). Cade eroic, în 1942, în luptele din Munţii Caucaz.

31. Gheorghe Rât, născut în  1913, urmează stagiul  militar la Escadronul 3 Vanători călare din Dumbrăveni (Î933-1934). Moare în toamna anului 1944, pe drumul dintre Cistei şi Mihalţ după ce tancul sovietic pe care călătorea s-a răsturnat.

32. Gheorghe Roşian, născut în 1922, efectuează stagiul militar, în 1942, la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. Începând din anul 1943, participă la operaţiunile militare de pe frontul de est, fiind dat dispărut.

33. Alexandru Sârbu, născut în 1916, îşi satisface stagiul militar în cadrul Escadronului 3 Vânători călare din Dumbrăveni, în perioada 1936-1937. A participat - din iunie 1941 - la luptele de pe frontul de est şi a fost dat dispărut în condiţii necunoscute.

34. Gheorghe Sârbu, născut în 1920, urmează stagiul militar, în perioada 1940-1941, la Regimentul 19 Artilerie din Ploieşti. Prins în încercuirea de la Cotul Donului, a fost dat dispărut.

35. Ioan Ştef, născut în 1914, îşi satisface stagiul militar, în intervalul 1934-1935, în Batalionul 8 Vânători de Munte din Aiud. A căzut eroic în anul 1943 în luptele de la Sevastopol, din Crimeea.

36. Mihai Surany. născut Ia 11 IV 1911, îşi efectuează stagiul militar la jandarmi, în Chişinău şi Tighina (Basarabia).  Unitatea din care făcea parte a fost încercuită la Stalingrad, iar ultima ştire despre el a fost furnizată de Crucea Roşie Germană, la 12 XII 1942. În final a fost dat dispărut.

37. Gligor Urian, îşi satisface stagiul militar în Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni, cu care participă la luptele date pe frontul de est. În anul 1944 a fost luat prizonier şi moare într-un lagăr din U.R.S.S.

38. Iulian Urian, născut în 1916, urmează stagiul militar în Regimentul 91 Infanterie din Alba Iulia, cu care ajunge pe front. Moare în anul 1942, în luptele din Munţii Caucaz.

39. Nelu Urian (fratele lui Gligor şi Iulian Urian), născut în 1923, îşi efectuează stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În intervalul 1943-1944 a participat la operaţiunile militare de pe frontul antisovietic, iar după 23 VIII 1944, Ia cele de pe frontul antihitlerist. Cade eroic în iarna anului 1945. În confruntările din Munţii Tatra.

40. Gheorghe Vestemean, născut în 1920, îşi desfăşoară stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În august 1944 este făcut prizonier şi deportat, pe rând, în lagărele de la Uzman şi Voronej (lagărul nr. 3). În anul 1945 a fost mutat într-un lagăr necunoscut de unde nu s-a mai întors.

41. Ioan Vestemean, născut în anul 1920, urmează stagiu! militar în Regimentul 41 Artilerie din Codlea. În anul 1942, în timpul luptelor de la Cotul Donului, a fost dat dispărut.

42. Gheorghe Zehan, născut în anul 1919, urmează între 1941 şi 1943 Şcoala Militară de Ofiţeri de Infanterie din Sibiu, unde este avansat la gradul de sublocotenent. Participă atât la operaţiunile militare de pe frontul de est (1943-1944), cât şi la cele de pe frontul de vest. Cade eroic, în toamna anului 1944, în timpul luptelor din regiunea oraşului Drobeta-Turnu Severin.

În memoria acestor eroi, după anul 1990, în localitatea Crăciunelu de Jos a fost înălţată o troiţă. Fie-le amintirea veşnică!

                  Col. ing. (r.) Ştefan-Emil LELUŢIU

                  Prof. drd. Ioan MĂRCULEŢ

 

Bibliografie selectivă:

1. Mărculeţ I. - Drumul ascendent al unui sat prin vâltorile timpului 675 de ani de atestare documentară a satului Crăciunelu de Jos, Unirea, Anul XL, nr. 2773, Alba Iulia, 1999.

2. Mărculeţ L, Mărculeţ Cătălina - Realităţi geografice în Valea Târnavei, ISBN 973-0-02459-6, Bucureşti, 2001.

3. Mărculeţ V., Mărculeţ L, Leluţiu Şt.E. (1997), Crăciunelu de Jos. Istorie-natură-societate-economie, Tip. ALTIP, .Alba lulia, 1997.