România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Deniile eminesciene la Alba Iulia şi Blaj

 

     În acest an, în perioada 12-16 iunie 2008, s-a desfăşurat ediţia a XIV-a a DENIILOR EMINESCIENE, manifestare omagială a românilor de pretutindeni.

Această acţiune importantă a fost inaugurată în anul 1995, odată cu marcarea a 10 ani de la apariţia primului număr al Revistei Române la Iaşi, Chişinău şi Străşeni, fiind dedicată geniului poeziei româneşti Mihai Eminescu, având ca scop, strângerea legăturilor spirituale ale românilor de pretutindeni.

Organizatori în acest an, ale acestei manifestări cultural-istorice au fost:

- Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român – ASTRA;

- Despărţămintele ASTRA de la Iaşi, Botoşani şi Blaj şi

- Fundaţia, Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României.

 

Primirea la Consiliul Judetean Alba

Relaţiile strânse, de colaborare între fundaţia noastră, mai ales cu Despărţământul ASTRA “M. Kogălniceanu” din Iaşi (de 9 ani), al cărui preşedinte este prof. Areta Moşu, care, în fapt, este “sufletul” acţiunilor ASTREI privind relaţiile cu românii dinafara graniţelor României, ne-au oferit plăcerea şi în acest an de a ne afla printre organizatorii DENIILOR EMINESCIENE  care îşi au originea chiar în opera poetului naţional, constituind o stare de reculegere pe “urmele” marelui Eminescu.

Ceremoniile reunesc anual, pe lângă alte acţiuni similare, tineri şi reprezentanţi ai românilor din jurul ţării, care au posibilitatea să cunoască mai bine, cultura şi istoria căreia îi aparţin, având în Mihai Eminescu un model, o stea ce reprezintă “Omul deplin al cunoaşterii române”.

Revenirea “acasă”, ca orice întoarcere la vatră, înseamnă mai mult decât simple manifestări de comemorare pe drumurile ediţiilor anterioare. Ele oferă şi constituie, daruri de nepreţuit prin amintirile care au rămas şi vor rămâne încă mult timp vii, în sufletele participanţilor. Poate mai mult decât orice, vizitele pe meleagurile Albei încărcate de istorie şi cultură  românească, cunoaşterea directă a relaţiilor noastre “Acasă la noi”, precum şi dialogurile cu fraţii lor de aici, oferă o posibilitate în plus, de a vorbi în limba, care pentru cei de “dincolo” are un egal: Mihai Eminescu.

Participanţii la Deniile eminesciene din acest an (ed. XIV) au fost delegaţii ale românilor din R. Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria şi România şi s-au organizat două itinerarii:

I.  Iaşi – Botoşani – Alba Iulia – Blaj şi

II. Iaşi – Cernăuţi – Herţa – Hotin.

Oaspeţii români ajunşi pe meleagurile Albei au fost din Basarabia - R. Moldova (localităţile Criuleni, Festelita, Ştefan Vodă, Selemet-Cimislia şi Chişinău), din regiunea Odesa – Ucraina şi din Valea Timocului – Serbia.

Din delegaţia românilor din Basarabia – R. Moldova a făcut parte şi 4 primari (trei primăriţe şi un primar):

- d-na Tatiana Bădan primar în localitatea Selemet – Cimişlia;

- d-na primar Svetlana Cucu din localitatea Criuleni;

- d-na Liliana Rotar din raionul Tatarbunar, reg. Odesa.

- d-nul  Nicolae Tudoreanu primar în localitatea Feşteliţa raionul Ştefan Vodă;

La Consiliul Judeţean Alba s-au întreprins formele legale de înfrăţire a acestor localităţi menţionate mai sus, cu localităţi din cadrul judeţului Alba.

Participanţii acestei manifestări culturale, au fost primiţi cu multă atenţie şi căldură la Consiliul Jud. Alba de preşedintele Ion Dumitrel, iar la Arhiepiscopia Ortodoxă din Alba Iulia de IPS Andrei.

În continuare oaspeţii, conduşi din partea fundaţiei de către prof. dr. în istorie Gheorghe Anghel, au vizitat Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii, Catedrala Arhiepiscopală şi alte obiective istorice şi turistice din Alba Iulia.

În încheiere, în parcul oraşului M. Eminescu, la bustul poetul, s-a desfăşurat o evocare binemeritată, urmată de depuneri de flori şi coroane.

În acest parc a poposit M. Eminescu la data de 27 aug. 1866 când a participat la Adunarea Generală a Astrei din anul respectiv care s-a desfăşurat la Alba Iulia.

Pelerinii români de pretutindeni au ajuns şi anul acesta în „Mica Romă Eminesciană”, fiind întâmpinaţi la Primăria Municipiului Blaj de către preşedinta Despărţământului „Timotei Cipariu”- Blaj, doamna prof. Silvia Pop, de domnul primar al municipiului Blaj, Simion Alexandru Băcilă, de doamna prof. Ana Hinescu – directorul Bibliotecii Municipale „Şcoala Ardeleană” şi vicepreşedinte Astra-Blaj şi de alţi membri ai ASTREI blăjene: prof. Diana Tocaciu şi prof. Ana Marcu – Şcoala cu Clasele I-VIII „Toma Cocişiu”.

 

Cuvântul de bun venit, adresat de domnul primar Simion Al. Băcilă şi de doamna prof. Silvia Pop, a adus bucurie tuturor. Doamna Ana Hinescu a prezentat o mini-expoziţie cu caracter permanent dedicată „poetului nepereche”, Mihai Eminescu. Dintre exemplarele expoziţiei amintim: cele două albume - Eminescu la Blaj - 1866-2000 şi Popasul eminescian la Blaj - 1866-2006; Alexandu Ciura, Eminescu şi Coşbuc; Ion Buzaşi, Eminescu şi Blajul; Eminescu. Studii şi articole; Eminescu şi Transilvania; Mihai Eminescu, Poezii de la Blaj; Ion Buzaşi, Vechi pagini blăjene despre Eminescu.

Participanţii de anul acesta la programul cultural-artistic Denii eminesciene au fost însoţiţi de mai mulţi primari, care şi-au exprimat bucuria de a se reîntâlni cu vechii prieteni, de a cunoaşte mai bine cultura căreia îi aparţin, de a fi pe urmele lui Mihai Eminescu, aproape de civilizaţia românească. Scopul tradiţionalei manifestări a fost prelungirea activităţii ASTREI, pentru că ne apropie sufletul, ne apropie limba şi graiul, trebuie să ne apropie şi faptele. La sediul primăriei din Blaj, fiecare grup a primit din partea ASTREI Blaj donaţie de carte, o şansă în plus pentru românii de dincolo de a vorbi în limba lui Mihai Eminescu.

Programul a continuat cu vizitarea locurilor şi monumentelor emblematice ale Blajului: Câmpia Libertăţii, Teiul lui Mihai Eminescu, monumentul Popasul eminescian la Blaj, Facultatea de Teologie Greco-Catolică de grad Universitar „Buna Vestire”. Câmpia Libertăţii, situată în spatele Catedralei Greco-Catolice „Sfânta Treime”, este unul dintre cele mai importante simboluri româneşti, fiind zona unde s-a ţinut Marea Adunare Populară de la 3-15 Mai 1848. Aici se găseşte un impresionant ansamblu monumental, Gloria, înconjurat de Aleea Revoluţiei, formată din 24 de busturi din bronz, care-i reprezintă pe cei mai importanţi revoluţionari români. Fiind păstrător al unui impresionant trecut istoric, acest loc a produs emoţie tuturor pelerinilor.

Un program artistic de excepţie a avut loc la Teiul lui Eminescu din Blaj. Atât oaspeţii, cât şi gazdele, au oferit florilegii corale pe versuri de Mihai Eminescu. Am admirat monumentul ridicat în 2006 în cinstea Popasului eminescian la Blaj, atunci când se împlineau 140 de ani de la trecerea marelui poet prin „Mica Romă”. A urmat vizitarea Facultăţii de Teologie şi masa de prânz.

Mulţumim din suflet tuturor celor care ne-au fost aproape, care ne-au împărtăşit din experienţa lor şi care au făcut ca ediţia a XIV-a a Deniilor eminesciene să fie una dintre cele mai plăcute şi mai constructive, prilej cu care s-au consolidat vechile prietenii, s-au legat noi prietenii, s-au făcut planuri de viitor.

Considerăm că desfăşurarea Deniilor Eminesciene din acest an în judeţul nostru, a fost o manifestare cultural-istorică reuşită şi a intrat în tradiţia evenimentelor cultural-istorice, a meleagurilor Albei, la care a contribuit în mod substanţial Consiliul Jud. Alba prin preşedintele Ion Dumitrel şi primarul municipiului Alba Iulia, ing. Mircea Hava.

Mulţumirea participaţiilor la această manifestare culturală, a fost exprimată direct, prin dorinţa, ca geniul poeziei româneşti Mihai Eminescu să ne unească pe toţi românii “în cuget şi simţiri” mai ales acum şi întotdeauna.

 

          Prof. Diana - Elena TOCACIU, Ec. Ion STRĂJAN