Dintre tristeţi şi melancolii ce îşi consolidează trupul în noi una mă bântuie cum vremea rea pământul: felul de-a ne marginaliza valori spirituale, materiale, de-a le îngrămădi să devină încet, încet urcuşuri pentru uitare. Ceea ce contează pentru unii, deopotrivă politicieni, istorici, critici literari este presupusul lor drept de veto. Un exemplu: Ion Lăncrănjan, acest drum al întoarcerii cu faţa spre sine însuşi, pentru a fi deteriorat şi mai mult, chiar scârbavnic pentru cei ce, imediat după decembrie 1989, l-au catalogat drept "un nimeni" în literatura română, împingând în faţă dezmăţul de umbre al fostului regim, pe care, l-ar fi slujit doar el, nu noi toţi, ca făcând parte dintr-un angrenaj politico-economico-cultural impus dinafară, dinăuntru. Ne-a fost dat să auzim din guriţa prea largă, învrăjbiţi peste noapte că "pentru ei Ion Lăncrănjan nu există, iar dacă a existat, atunci şi-a trăit traiul, şi-a mâncat mălaiul". Să afirmi aşa cave nu-i greu, mai uşor e să nu stăpâneşti fenomenul literar Ion Lăncrănjan, să nu-i fi citit opera, dar să vorbeşti anapoda despre ea. În acest "context" uşor paralizant, am desfăşurat Colocviul naţional de literatură: "Ion Lăncrănjan şi drumul fără întoarcere" la împlinirea a 80 de ani, în august, de la naşterea sa în satul Oarda de Sus, într-o casă înfiptă într-o coastă de pământ, chiar "margine a tăcerii" cum ar spune minunata poetesă Maria D'Alba, dârdâind în tunete şi fulgere, spălată şi roasă de ploaia ce-şi rostogolea mantia în rafale - azi, din păcate, un bruiaj al singurătăţii spinilor, buruienilor, peste care s-a aşternut prezenţa unei întâlniri aniversare presărată cu depuneri de flori şi coroniţe de evocări penetrante venite dinspre frumuseţea sufletească a unor scriitori, istorici literari, preoţi, dascăli, cunoscuţi, vecini, acolo, pe Aleea Scriitorilor din parcul "Eminescu" la bustul prozatorului, printre care aviatorul comandorul, scriitorul, cercetătorul Radu Theodoru, unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai ardeleanului Lăncrănjan, nodurosul fiu al gliei străbune, care a mărturisit că: "cel aniversat azi la 80 de ani (mărturisesc că eu am 84, şi parcă nu merit în faţa lui) a străpuns cominternismul, presingul extern, dublicităţile politicii, pe coridoarele puterii şi ne-a lăsat operă solidă ce trebuie citită mai întâi de toate, nu fulguită şi fugărită printre aprecieri deşarte, istoricul şi criticul literar, scriitorul Constantin Cubleşan, dascăl la Universitatea "1 Decembrie 1918", coautor al volumului "Bădia sau brazda ce-şi rescrie fiii", lansată publicului, dăruită asistenţei de Biblioteca Judeţeană" "Lucian Blaga", care a resubliniat "Opera lui Ion Lăncrănjan este vastă. Îşi aşteaptă încă adevăraţii comentatori, bine intenţionaţi, responsabili, cunoscători ai peisajului literar românesc. Ceea ce am făcut noi, Ion Mărgineanu şi cu mine, dar şi Radu Theodoru, Mircea Popa, Daniela Floro, Maria Câmpean, Doina Bocşa, prin cartea "Bădia" este, de fapt, a resublinia segmente din filonul tragic al autorului; scriitorul Ion Mărgineanu care a spus: “Bădia - este fereastra redeschisă de noi pentru respiraţia literară Ion Lăncrănjan, căruia, mai ales după 1989, unii, alţii au încercat să-i bage pumnul în gură pe nedrept şi prea devreme", dar şi Ion Străjan, Virgil  Şerbu Cisteianu, Mioara Pop, consăteanul Pistol, viceprimarul Bogăţan, consilierul lui Hava, Dorin Sava, Ioan Bâscă, Gh. Anghel, Ioan Pleşa, Ilie Furduiu, dir. Dana Floroianu, preoţii ce-au desfăşurat o slujbă de pomenire, adâncă şi hrănitoare, pe locul în care se afla casa părintească a lui Ion Lăncrănjan, unde s-a ridicat o cruce prin grija consilierului Pistol, a Consiliului local Alba Iulia pe care stă scris: "Pe locul acesta a fost casa în care s-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan - 1928-2008", la care au participat şi săteni, vecini, mărturisind întâmplări din viaţa prozatorului, printre care o băbuţă, numai privire tot timpul, ne-a asigurat "că eu i-am fost drăguţă lui Ioane, când eram mai mică". Frumos. Dezbaterile propriu-zise, continuate la Centrul Cultural "Ion Lăncrănjan"  din Oarda de Jos, la Biblioteca judeţeană, au consfinţit un gând alb, pilduitor: Atâta timp cât ne apărăm conştient valorile promovându-le esenţa în universalitate, prin înţelepciune şi demnitate, nu avem de ce ne teme de moarte. O colaborare între  instituţii: Consiliul local municipal, Primăria Alba Iulia, Fundaţia culturală "Alba Iulia - pentru unitatea şi integritatea României", Biblioteca judeţeană "Lucian Blaga", Cultul Eroilor, Societatea culturală "Lucian Blaga" - Alba Iulia, Filiala "Alba-Hunedoara" a Uniunii Scriitorilor, publicaţia "Dacoromania" etc. a demonstrat cu prisosinţă o reuşită majoră: Colocviul naţional de Literatură "Ion Lăncrănjan", 80 de ani de la naştere!                                     Prof. Ioan de Alba Iulia