Dintre tristeţi şi melancolii ce îşi consolidează
trupul în noi una mă bântuie cum vremea rea pământul:
felul de-a ne marginaliza valori spirituale, materiale, de-a le îngrămădi
să devină încet, încet urcuşuri pentru uitare. Ceea
ce contează pentru unii, deopotrivă politicieni, istorici,
critici literari este presupusul lor drept de veto. Un exemplu: Ion
Lăncrănjan, acest drum al întoarcerii cu faţa spre
sine însuşi, pentru a fi deteriorat şi mai mult, chiar scârbavnic
pentru cei ce, imediat după decembrie 1989, l-au catalogat
drept "un nimeni" în literatura română, împingând
în faţă dezmăţul de umbre al fostului regim, pe
care, l-ar fi slujit doar el, nu noi toţi, ca făcând
parte dintr-un angrenaj politico-economico-cultural impus dinafară,
dinăuntru. Ne-a fost dat să auzim din guriţa prea
largă, învrăjbiţi peste noapte că "pentru
ei Ion Lăncrănjan nu există, iar dacă a existat,
atunci şi-a trăit traiul, şi-a mâncat mălaiul".
Să afirmi aşa cave nu-i greu, mai uşor e să nu
stăpâneşti fenomenul literar Ion Lăncrănjan, să
nu-i fi citit opera, dar să vorbeşti anapoda despre ea. În
acest "context" uşor paralizant, am desfăşurat
Colocviul naţional de literatură: "Ion Lăncrănjan
şi drumul fără întoarcere" la împlinirea a 80
de ani, în august, de la naşterea sa în satul Oarda de Sus,
într-o casă înfiptă într-o coastă de pământ,
chiar "margine a tăcerii" cum ar spune minunata
poetesă Maria D'Alba, dârdâind în tunete şi fulgere, spălată
şi roasă de ploaia ce-şi rostogolea mantia în rafale
- azi, din păcate, un bruiaj al singurătăţii
spinilor, buruienilor, peste care s-a aşternut prezenţa
unei întâlniri aniversare presărată cu depuneri de flori
şi coroniţe de evocări penetrante venite dinspre
frumuseţea sufletească a unor scriitori, istorici literari,
preoţi, dascăli, cunoscuţi, vecini, acolo, pe Aleea
Scriitorilor din parcul "Eminescu" la bustul prozatorului,
printre care aviatorul comandorul, scriitorul, cercetătorul
Radu Theodoru, unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai
ardeleanului Lăncrănjan, nodurosul fiu al gliei străbune,
care a mărturisit că: "cel aniversat azi la 80 de ani
(mărturisesc că eu am 84, şi parcă nu merit în
faţa lui) a străpuns cominternismul, presingul extern,
dublicităţile politicii, pe coridoarele puterii şi ne-a
lăsat operă solidă ce trebuie citită mai întâi
de toate, nu fulguită şi fugărită printre
aprecieri deşarte, istoricul şi criticul literar,
scriitorul Constantin Cubleşan, dascăl la Universitatea
"1 Decembrie 1918", coautor al volumului "Bădia
sau brazda ce-şi rescrie fiii", lansată publicului, dăruită
asistenţei de Biblioteca Judeţeană" "Lucian
Blaga", care a resubliniat "Opera lui Ion Lăncrănjan
este vastă. Îşi aşteaptă încă adevăraţii
comentatori, bine intenţionaţi, responsabili, cunoscători
ai peisajului literar românesc. Ceea ce am făcut noi, Ion Mărgineanu
şi cu mine, dar şi Radu Theodoru, Mircea Popa, Daniela
Floro, Maria Câmpean, Doina Bocşa, prin cartea "Bădia"
este, de fapt, a resublinia segmente din filonul tragic al autorului;
scriitorul Ion Mărgineanu care a spus: “Bădia - este
fereastra redeschisă de noi pentru respiraţia literară
Ion Lăncrănjan, căruia, mai ales după 1989, unii,
alţii au încercat să-i bage pumnul în gură pe
nedrept şi prea devreme", dar şi Ion Străjan,
Virgil Şerbu
Cisteianu, Mioara Pop, consăteanul Pistol, viceprimarul Bogăţan,
consilierul lui Hava, Dorin Sava, Ioan Bâscă, Gh. Anghel, Ioan
Pleşa, Ilie Furduiu, dir. Dana Floroianu, preoţii ce-au
desfăşurat o slujbă de pomenire, adâncă şi
hrănitoare, pe locul în care se afla casa părintească
a lui Ion Lăncrănjan, unde s-a ridicat o cruce prin grija
consilierului Pistol, a Consiliului local Alba Iulia pe care stă
scris: "Pe locul acesta a fost casa în care s-a născut
prozatorul Ion Lăncrănjan - 1928-2008", la care au
participat şi săteni, vecini, mărturisind întâmplări
din viaţa prozatorului, printre care o băbuţă,
numai privire tot timpul, ne-a asigurat "că eu i-am fost
drăguţă lui Ioane, când eram mai mică".
Frumos. Dezbaterile propriu-zise, continuate la Centrul Cultural
"Ion Lăncrănjan"
din Oarda de Jos, la Biblioteca judeţeană, au
consfinţit un gând alb, pilduitor: Atâta timp cât ne apărăm
conştient valorile promovându-le esenţa în
universalitate, prin înţelepciune şi demnitate, nu avem
de ce ne teme de moarte. O colaborare între
instituţii: Consiliul local municipal, Primăria
Alba Iulia, Fundaţia culturală "Alba Iulia - pentru
unitatea şi integritatea României", Biblioteca judeţeană
"Lucian Blaga", Cultul Eroilor, Societatea culturală
"Lucian Blaga" - Alba Iulia, Filiala "Alba-Hunedoara"
a Uniunii Scriitorilor, publicaţia "Dacoromania" etc.
a demonstrat cu prisosinţă o reuşită majoră:
Colocviul naţional de Literatură "Ion Lăncrănjan",
80 de ani de la naştere!
Prof. Ioan de Alba Iulia
|

|