Privită drept o necesitate istorică, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost şi va rămâne pagina scrisă cu litere de aur în conştiinţa românilor de pretutindeni. Este fapta istorică a întregii naţiuni când, prin hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, s-a proclamat unirea tuturor românilor sub sceptrul Regelui Ferdinand I.

Până în zilele noastre, după trecerea a 90 de ani, fiecare cetăţean al României întregite a avut prilejul să afle detaliile înfăptuirii Marii Uniri şi temeiurile care îi garantează trăinicia de-a lungul timpului. O abordare a evenimentului din punct de vedere filatelic va contribui la lărgirea orizontului de cunoaştere în ceea ce priveşte acest subiect.

Anul 1918 aduce în lumea filateliei o carte poştală emisă pentru a sărbători Marea Unire. În imagine pot fi observate chipurile celor trei înfăptuitori ai idealului neamului românesc de-a lungul istoriei: Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza şi Regele Ferdinand I. Interesant de observat este traseul bizar al graniţei de vest a ţării: este cuprins Maramureşul, o parte mare a Crişanei, iar extinderea Banatului se face până la Tisa şi Dunăre. De menţionat ar fi faptul că

stabilirea graniţelor definitive se va face abia în anul 1920.

În anii care au urmat nu s-au emis mărci poştale care să amintească de acest eveniment. Abia la celebrarea semicentenarului Unirii, în anul 1968, s-a emis o serie de 3 timbre (număr catalog 687), precum şi o coliţă nedantelată (număr catalog 688). În imagini sunt surprinse aceleaşi 3 momente importante ale istoriei noastre: unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul din 1599-1600 (pictura lui D. Stoica “Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia”), unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti din 1859 (pictura lui Th. Aman “Hora Unirii”) şi Unirea Transilvaniei cu România din 1918 (fotografia lui Samoilă Mârza, reprezentând mulţimea prezentă la Adunarea de la Alba Iulia).

În anul 1978, la aniversarea a 60 de ani de la formarea statului unitar român, s-a emis o serie de 2 timbre (număr catalog 971). Pe unul dintre ele este reluată imaginea surprinsă de fotograful Marii Uniri de la Alba Iulia.

La aniversarea a 65 de ani de la Marea Unire, în 1983, a fost emisă o nouă serie formată din 2 timbre (număr catalog 1087). Este evidentă nota dată de influenţa vechiului regim asupra aspectului mărcilor poştale cuprinse în acestă serie.

La fel de evidentă este această notă şi în seria emisă 5 ani mai târziu, în 1988, la aniversarea a 70 de ani de la eveniment. Această serie (număr catalog 1213) cuprinde o singură valoare.

După trecerea unui an de la Revoluţia din Decembrie 1989, cu ocazia declarării zilei de 1 Decembrie ca fiind Ziua Naţională a României, a fost emis un timbru (număr catalog 1247) în care, pe fundalul tricolorului, este ilustrată opera de artă a sculptorului Constantin Brâncuşi, Coloana Infinitului.

În anul 1993, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Marea Unire, a fost emisă o serie de 4 timbre (număr catalog 1328), reprezentând personalităţi politice care şi-au adus contribuţia la înfăptuirea Unirii: Iancu Flondor, Ion C. Brătianu, Iuliu Maniu şi Pantelimon Halippa. Alături de aceasta a fost emisă o coliţă dantelată cu chipul Regelui Ferdinand I (număr catalog 1329), în două variante: monocolor şi bicolor.

Anul acesta, marcarea a 90 de ani de la eveniment s-a făcut prin emiterea unei serii de 2 timbre reprezentând-o pe Regina Maria (număr catalog 1815). În rândul celor înscrişi în galeria marilor personalităţi din România secolului al XX-lea, Regina Maria, alături de Ferdinand I, rămâne personalitatea care a influenţat direct crearea şi recunoaşterea internaţională a României Mari.

Cătălin Cofaru