Anul acesta s-au împlinit 150 de ani de la Unirea Principatelor Române. Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a reprezentat un prim pas important spre înfăptuirea Statului Naţional Unitar Român.

În Moldova, partida conservatoare îl susţinea pe fostul domn Mihail Sturdza, şi pe Grigore Sturdza, fiul acestuia. În cele din urma, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn, în unanimitatea voturilor deputaţilor, la data de 5 ianuarie 1859. La 17 ianuarie 1859, Ziarul „Românul” consemnează: „Nici o putere omenească nu va putea în viitor despărţi ceea ce Dumnezeu a unit pentru eternitate”.

La alegerile ce au avut loc în Bucureşti, la Hotelul Concordia, pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Ţării Româneşti.

În urma dublei alegeri a lui Cuza, Principatele Române aveau de rezolvat grele şi complicate probleme, cea mai stringentă fiind recunoaşterea internaţională a alegerilor. Austria şi Turcia o considerau drept o încălcare a Convenţiei de la Paris. În şedinţa Convenţiei de la Paris, din 13 aprilie 1859, Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere, Turcia şi Austria, însă tergiversau. Mai mult, se află că se punea la cale o intervenţie militară peste Dunăre, însă pe 26 august 1859, Turcia şi Austria au recunoscut dubla alegere.

Alexandru Ioan Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, începând cu reunirea misiunilor diplomatice de la Constantinopol, încă din cursul anului 1859, cu Costache Negri, recunoscut de Turcia ca unic reprezentant al celor două ţări. În procesul de unificare a armatei, generalul Ion Emilian Florescu a fost numit în funcţia de ministru de război în ambele ţări. Cezar Librecht a fost numit inspector general al telegrafului muntean şi moldovean, iar la 26 octombrie 1859, domnul a inaugurat Universitatea din Iaşi, cu trei facultăţi: drept, filozofie şi teologie.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a durat 7 ani (1859-1866), iar prin reformele făcute a fost creată perspectiva înfăptuirii României moderne.

Prima emisiune filatelică dedicată Unirii Principatelor Române a apărut în anul 1862, intitulată „Principatele Unite”. Emisiunea I. este formată din trei timbre, cu valori de 3, 6 şi 30 parale, a căror valoare este de 850 euro. Pe timbre sunt reprezentate „Vulturul”, „Capul de bour” şi „Cornul poştal”, în culorile galben, valoarea de 3 parale, roşu, valoarea de 6 parale, şi albastru, valoarea de 30 parale. Există mai multe varietăţi de culoare şi hârtie al căror preţ variază de la 150 la 2000 euro.

În anul 1864, a apărut emisiunea filatelică „Principatele Unite”, emisiunea a II-a, formată din trei timbre, cu valori de 3, 6 şi 30 de parale, în aceleaşi culori şi design, a căror valoare astăzi este de 225 euro.

Prima emisiune filatelică cu efigia domnitorului Alexandru Ioan Cuza a apărut în anul 1864, formată din trei timbre, cu valori de 2, 5 şi 20 parale, dar emisiunea nu a fost pusă în circulaţie; valoarea acestei emisiuni este de 55 euro.

În anul 1865, a apărut o nouă emisiune filatelică, Alexandru Ioan Cuza, efigia în oval, formată din trei timbre cu valori de 1, 5 şi 20 parale, al căror preţ este de 385 euro, iar a celor circulate de 850 euro.

În anul 1938, a apărut emisiunea filatelică „Straja Ţării - Voievozii”, formată din 11 timbre. Pe valoarea de 4+2 lei apare Alexandru Ioan Cuza, emisiune cotată la 45 euro.

În anul 1949 a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „90 de ani de la Unirea Principatelor Române”. Pe timbrul cu valoarea de 10 lei este reprezentată „Hora Unirii”.

În anul 1959 a apărut emisiunea filatelică „Centenarul Unirii Ţărilor Române”. Pe timbrul cu valoarea de 1,75 lei apare domnitorul A.I. Cuza, încadrat de stemele Moldovei şi Ţării Româneşti.

În anul 1964, cu ocazia „Centenarului Universităţii Bucureşti”, a fost pusă în circulaţie o emisiune filatelică, iar pe un timbru apare A. I. Cuza.

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la moartea lui A.I. Cuza, în anul 1973. poşta română a pus în circulaţie o emisiune filatelică, iar pe timbrul cu valoarea de 1,75 lei apare A.I. Cuza.

În anul 1979 Poşta română a pus în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversări – Comemorări”. Timbrul  cu valoarea de 4,60 lei ilustrează „120 de ani de la Unirea Principatelor Române”.

Cu ocazia aniversării a „125 de ani de la Unirea Moldovei cu Muntenia”, a apărut în anul 1984 o coliţă dantelată, cu valoarea de 10 lei, ce-l reprezintă pe A.I. Cuza, alături de stema Ţărilor Române.

În anul 1994, cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României, Poşta Română a pus în circulaţie o marcă poştală pe care apar: domnitorul A.I. Cuza hrisovul şi sigiliul domnesc pe tricolorul românesc.

În anul 2006 a apărut o coliţă dantelată „10 ani de la înfiinţarea Secţiei Române a Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor”. Coliţa dantelată  a emisiunii are în componenţa ei timbrul ce-l reprezintă pe domnitorul A.I. Cuza, în timpul căruia au apărut primele forme organizate ale Poliţiei Române.

Recent, Romfilatelia a pus în circulaţie emisiunea filatelică „150 de ani de la Unirea Principatelor Române”. Cu această ocazie a fost realizată o „mapă filatelică” într-un tiraj de 1500 de exemplare,

ce conţine un plic „prima zi” echipat cu timbrul emisiunii având ataşat manşeta ilustrată, numerotat cu roşu şi obliterat cu ştampila „prima zi” având suplimentar aplicat

  în clar cu folio aur ştampila „prima zi” a emisiunii şi coliţa dantelată a emisiuni numerotară cu roşu, având aplicat cu folio aur înscrisurile: 1859-2009, 24 ianuarie 1859 şi monograma lui Alexandru Ioan Cuza.

Toate mărcile poştale dedicate Unirii Principatelor Române, precum şi celelalte materiale filatelice apărute: cărţi poştale, ilustrate maxime, plicuri speciale, întreguri poştale, ştampile omagiale, prezintă un interes deosebit pentru filatelişti, atât pentru a-şi îmbogăţi colecţiile filatelice, cât şi pentru întocmirea exponatului dedicat Unirii Principatelor Române.

                                                Ioan GALDEA