România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Horea, Cloşca şi Crişan în filatelie

 

     Anul acesta, la 28 februarie, s-au împlinit 224 de ani de când Horea şi Cloşca au fost zdrobiţi cu roată, pe Dealul Furcilor din Alba Iulia. Crişan s-a spânzurat în închisoare. Sângele vărsat de cei trei martiri ai neamului românesc nu a fost în zadar, ei devenind un simbol al luptei pentru eliberare socială şi naţională.

 

    Incidentul de la 24 mai 1782 de la Câmpeni prefigura începutul răscoalei lui Horea. Atunci răsculaţii au răsturnat buţile cu vin ale negustorilor armeni. Autorităţile au arestat 23 de ţărani, iar 5 au fost condamnaţi la moarte.

   

 

      Pe 28 octombrie 1784, la târgul de la Brad, Crişan chemă ţăranii în numele lui Horea să se adune la Mesteacăn pentru a merge la Alba Iulia să se înscrie în regimentele de graniţă. La 1 noiembrie 1784, la Curechiu, s-a încercat oprirea ţăranilor, dar soldaţii trimişi au fost dezarmaţi de răsculaţi. Ţăranii au început răscoala. Între conducători s-au afirmat Ioan Horea, Cloşca (Ioan Oargă) şi Crişan (Marcu Giurgiu).

 

      Răscoala a cuprins comitatele Zărand, Alba, Turda, Hunedoara, Cluj, Arad. Armata nobililor a fost înfrântă de răsculaţi. Împăratul Iosif al II-lea a cerut guvernatorului Samuel Brukenthal şi comandantului trupelor, baronul  Preiss, să pacifice regiunea.

Programul politic al conducătorilor răscoalei prevedea: desfiinţarea nobilimii şi iobăgimii şi împroprietărirea lor cu pământ, impunerea în mod egal de dări, fiecare nobil să trăiască din slujba îndeplinită, eliberarea ţăranilor arestaţi, eliberarea naţională şi organizarea unei „republici populare”. Cu mari promisiuni, autorităţile reuşesc să încheie cu răsculaţii armistiţii locale la Tibru, Inuri, Baia de Arieş şi Sălciua. Şi de această dată, prin încheierea acestor armistiţii, s-a reuşit păcălirea şi înşelarea ţăranilor răsculaţi. La 7 decembrie la Mihăileşti, ţăranii au fost înfrânţi. La 14 decembrie, capii răscoalei s-au retras în munţi.

        Urmăriţi, prin trădare, au fost arestaţi la 26 decembrie şi încarceraţi la Alba Iulia. Judecaţi după o insistentă anchetă, sunt condamnaţi prin sentinţa din 25 februarie 1785, potrivit codului terezian, să fie frânţi cu roate. la 28 februarie 1785, pe Dealul Furcilor din Alba Iulia, în faţa a peste 6.000 de iobagi români, sentinţă executată. Prin aceasta s-a încercat ca mulţimea să vadă un exemplu de pedepsire a îndrăznelii săvârşite prin ridicarea la luptă.

  Răscoala lui Horia a declanşat, datorită proporţiilor ei, un larg răsunet european difuzat pe toate canalele diplomatice, publicistice, literare şi istorice, într-un larg spaţiu, din Peninsula Iberică până în Scandinavia, în statele italiene şi germane, în Franţa şi Ţările de Jos până în America. Răscoala a reuşit să zdruncine din temelii sistemul medieval iar conducătorii ei au devenit eroi legendari ai poporului român, fiind omagiaţi în literatură, pictură, istorie, sculptură, muzică, folclor, presă, filatelie, cinematografie.

 

         Prima emisiune filatelică, dedicată celor trei eroi, a fost pusă în circulaţie în anul 1935, la 28 februarie, cu ocazia comemorării a 150 de ani de la moartea martirilor ardeleni şi este intitulată „Horea, Cloşca şi Crişan”. Emisiunea este formată din patru timbre şi are un tiraj de 200.000 serii dantelate şi 200 serii nedantelate. Preţul seriei dantelate este de 20 euro, iar al seriei nedantelate de 450 de euro.

 

 

În anul 1943 a apărut emisiunea filatelică „Figuri ardelene” formată din 10 timbre. Pe un timbru apar Horea, Cloşca şi Crişan. Emisiunea are tirajul de 100.000 serii, iar preţul este de 18 euro.

În anul 1945, la 1 martie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Pentru ardeleni”, formată din 11 timbre. Pe timbrul cu valoare de 55 lei apar Horea, Cloşca şi Crişan. Tirajul emisiunii este de 200.000 de serii, iar preţul de 15 euro.

 

 

În 25 aprilie 1977, Poşta Română a pus în circulaţie emisiunea filatelică „Centenarul Independeţei de Stat a României”, formată din şase timbre, o coliţă dantelată şi o coliţă nedantelată. Pe coliţa dantelată apar Horea, Cloşca şi Crişan alături de alţi eroi ai poporului nostru. Tirajul coliţei este de 150.000 bucăţi, iar preţul de 5 euro.

Cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la naşterea lui Horea, în 25 aprilie 1980, Poşta Română a pus în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversări - Comemorări” formată din cinci timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei apare Horea. Emisiunea are un tiraj de 250.000 serii, iar preţul este de 2 euro.

În 8 februarie 1984, Poşta Română a pus în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversări - Comemorări”, formată din şase timbre. Pe timbrul cu valoare nominală de 1,5 lei apare Crişan (Marcu Giurgiu). Emisiunea are un tiraj de 250.000 serii, iar preţul este 6 euro.

La 1 noiembrie 1984, Poşta Română a pus în circulaţie emisiunea filatelică: „200 de ani de la Răscoala populară condusă de Horea, Cloşca şi Crişan”, formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 2 lei.

Pe timbru este ilustrat obeliscul realizat de Iosif Fekete şi amplasat la Alba Iulia în  faţa Porţii a III-a a Cetăţii, în anul 1937. Tirajul emisiunii este de 200.000 bucăţi, iar preţul de 1 euro.

Numărul mare de mărci poştale, precum şi cărţi poştale, ilustrate maxime, întreguri poştale, plicuri speciale, ştampile omagiale permit întocmirea de exponate filatelice şi colecţii specializate dedicate lui Horea, Cloşca şi Crişan

În Alba Iulia, pe strada Dealul Furcilor, există un monument ridicat în memoria celor trei martiri ai neamului românesc. Datorită faptului că monumentul nu se află pe locaţia reală pe care au fost frânţi cu roata, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” intenţionează ridicarea unui monument pe locaţia reală a execuţiei ce a fost identificată. Pentru ridicarea monumentului, Fundaţia solicită sprijinul autorităţilor locale, a populaţiei din Alba Iulia, precum şi a tuturor celor interesaţi de ridicarea monumentului pe locul adevărat al supliciului.

Ioan GALDEA