|
|
|
Anul acesta, la 28 februarie,
s-au împlinit 224 de ani de când Horea şi Cloşca au
fost zdrobiţi cu roată, pe Dealul Furcilor din Alba
Iulia. Crişan s-a spânzurat în închisoare. Sângele vărsat
de cei trei martiri ai neamului românesc nu a fost în zadar, ei
devenind un simbol al luptei pentru eliberare socială şi
naţională. |
|
Incidentul de la 24 mai 1782 de la Câmpeni
prefigura începutul răscoalei lui Horea. Atunci răsculaţii
au răsturnat buţile cu vin ale negustorilor armeni.
Autorităţile au arestat 23 de ţărani, iar 5 au
fost condamnaţi la moarte. |
|
Pe 28 octombrie 1784, la
târgul de la Brad, Crişan chemă ţăranii în
numele lui Horea să se adune la Mesteacăn pentru a merge
la Alba Iulia să se înscrie în regimentele de graniţă.
La 1 noiembrie 1784, la Curechiu, s-a încercat oprirea
ţăranilor, dar soldaţii trimişi au fost
dezarmaţi de răsculaţi. Ţăranii au început
răscoala. Între conducători s-au afirmat Ioan Horea,
Cloşca (Ioan Oargă) şi Crişan (Marcu Giurgiu).
|
|
|
Răscoala a cuprins comitatele Zărand, Alba,
Turda, Hunedoara, Cluj, Arad. Armata nobililor a fost înfrântă
de răsculaţi. Împăratul Iosif al II-lea a cerut
guvernatorului Samuel Brukenthal şi comandantului trupelor,
baronul Preiss, să
pacifice regiunea.
|
Programul politic al conducătorilor răscoalei
prevedea: desfiinţarea nobilimii şi iobăgimii
şi împroprietărirea lor cu pământ, impunerea în
mod egal de dări, fiecare nobil să trăiască
din slujba îndeplinită, eliberarea ţăranilor
arestaţi, eliberarea naţională şi
organizarea unei „republici populare”. Cu mari promisiuni,
autorităţile reuşesc să încheie cu răsculaţii
armistiţii locale la Tibru, Inuri, Baia de Arieş
şi Sălciua. Şi de această dată, prin încheierea
acestor armistiţii, s-a reuşit păcălirea
şi înşelarea ţăranilor răsculaţi.
La 7 decembrie la Mihăileşti, ţăranii au
fost înfrânţi. La 14 decembrie, capii răscoalei s-au
retras în munţi.
|
Urmăriţi,
prin trădare, au fost arestaţi la 26 decembrie şi
încarceraţi la Alba Iulia. Judecaţi după o
insistentă anchetă, sunt condamnaţi prin sentinţa
din 25 februarie 1785, potrivit codului terezian, să fie frânţi
cu roate. la 28 februarie 1785, pe Dealul Furcilor din Alba
Iulia, în faţa a peste 6.000 de iobagi români, sentinţă
executată. Prin aceasta s-a încercat ca mulţimea să
vadă un exemplu de pedepsire a îndrăznelii săvârşite
prin ridicarea la luptă. |
|
Răscoala lui Horia a declanşat, datorită
proporţiilor ei, un larg răsunet european difuzat pe
toate canalele diplomatice, publicistice, literare şi
istorice, într-un larg spaţiu, din Peninsula Iberică
până în Scandinavia, în statele italiene şi
germane, în Franţa şi Ţările de Jos până
în America. Răscoala a reuşit să zdruncine din
temelii sistemul medieval iar conducătorii ei au devenit
eroi legendari ai poporului român, fiind omagiaţi în
literatură, pictură, istorie, sculptură, muzică,
folclor, presă, filatelie, cinematografie.
|
Prima
emisiune filatelică, dedicată celor trei eroi, a fost
pusă în circulaţie în anul 1935, la 28 februarie, cu
ocazia comemorării a 150 de ani de la moartea martirilor
ardeleni şi este intitulată „Horea, Cloşca
şi Crişan”. Emisiunea este formată din patru
timbre şi are un tiraj de 200.000 serii dantelate şi
200 serii nedantelate. Preţul seriei dantelate este de 20
euro, iar al seriei nedantelate de 450 de euro.
|
|
În anul 1943 a apărut emisiunea filatelică
„Figuri ardelene” formată din 10 timbre. Pe un timbru
apar Horea, Cloşca şi Crişan. Emisiunea are
tirajul de 100.000 serii, iar preţul este de 18 euro.
În anul 1945, la 1 martie a fost pusă în circulaţie
emisiunea filatelică „Pentru ardeleni”, formată
din 11 timbre. Pe timbrul cu valoare de 55 lei apar Horea, Cloşca
şi Crişan. Tirajul emisiunii este de 200.000 de serii,
iar preţul de 15 euro.
|
|
În 25 aprilie 1977, Poşta Română a pus în
circulaţie emisiunea filatelică „Centenarul
Independeţei de Stat a României”, formată din
şase timbre, o coliţă dantelată şi o
coliţă nedantelată. Pe coliţa dantelată
apar Horea, Cloşca şi Crişan alături de alţi
eroi ai poporului nostru. Tirajul coliţei este de 150.000
bucăţi, iar preţul de 5 euro.
Cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la naşterea
lui Horea, în 25 aprilie 1980, Poşta Română a pus în
circulaţie emisiunea filatelică „Aniversări -
Comemorări” formată din cinci timbre. Pe timbrul cu
valoarea nominală de 3 lei apare Horea. Emisiunea are un
tiraj de 250.000 serii, iar preţul este de 2 euro.
În 8 februarie 1984, Poşta Română a pus în
circulaţie emisiunea filatelică „Aniversări -
Comemorări”, formată din şase timbre. Pe
timbrul cu valoare nominală de 1,5 lei apare Crişan
(Marcu Giurgiu). Emisiunea are un tiraj de 250.000 serii, iar
preţul este 6 euro.
La 1 noiembrie 1984, Poşta Română a pus în
circulaţie emisiunea filatelică: „200 de ani de la Răscoala
populară condusă de Horea, Cloşca şi Crişan”,
formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 2 lei.
|
Pe timbru este ilustrat obeliscul realizat de Iosif
Fekete şi amplasat la Alba Iulia în
faţa Porţii a III-a a Cetăţii, în
anul 1937. Tirajul emisiunii este de 200.000 bucăţi,
iar preţul de 1 euro.
Numărul mare de mărci poştale, precum
şi cărţi poştale, ilustrate maxime, întreguri
poştale, plicuri speciale, ştampile omagiale permit întocmirea
de exponate filatelice şi colecţii specializate
dedicate lui Horea, Cloşca şi Crişan
În Alba Iulia, pe strada Dealul Furcilor, există
un monument ridicat în memoria celor trei martiri ai neamului
românesc. Datorită faptului că monumentul nu se află
pe locaţia reală pe care au fost frânţi cu
roata, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi
Integritatea României” intenţionează ridicarea unui
monument pe locaţia reală a execuţiei ce a fost
identificată. Pentru ridicarea monumentului, Fundaţia
solicită sprijinul autorităţilor locale, a populaţiei
din Alba Iulia, precum şi a tuturor celor interesaţi
de ridicarea monumentului pe locul adevărat al supliciului.
Ioan GALDEA
|
|
|
|