Printre puţinele oraşe ale României care se pot mândri cu o istorie bimilenară neîntreruptă şi cu o colecţie inestimabilă de vestigii şi monumente, se află oraşul Alba Iulia.

Începutul oraşului se situează la Piatra Craivii (15 km spre nord), în vechiul Apoulon dacic menţionat de izvoare greceşti şi latine din sec. I î.H.

O nouă etapă importantă în istoria oraşului începe odată cu cucerirea Daciei de către romani (105-106) şi aşezarea definitivă de către împăratul Traian a sediului Legiunii a XIII-a Gemina pe locul actualului oraş.

Părăsirea Daciei de către romani, în anul 271, a însemnat decăderea oraşului Apulum, nu însă şi părăsirea sa. Descoperirile arheologice atestă existenţa unei populaţii romanizate în secolele IV şi V care continuă să locuiască în ruinele vechiului oraş, la adăpostul castrului roman.

În Evul Mediu, Alba Iulia a fost unul dintre cele mai importante oraşe ale Transilvaniei, de care se leagă numeroase evenimente din istoria noastră naţională.

Cetatea din Alba Iulia a servit ca loc de refugiu şi pregătire a victoriei lui Iancu de Hunedoara asupra turcilor la 1444, victorie cu care-şi începe Iancu marea sa carieră militară.

Înfrângerea Ungariei la Móhacs în 1526 şi căderea Budei în 1541 au determinat apariţia Principatului autonom al Transilvaniei, care-şi va stabili capitala, începând cu 1546, la Alba Iulia.

În această calitate, oraşul de pe Mureş primeşte în triumf, la 1 noiembrie 1599, pe marele voievod Mihai Viteazul, primul unificator al ţărilor române. În vremea lui, Alba Iulia devine, pentru prima dată în istoria patriei noastre, capitala celor trei ţări române, unite sub acelaşi sceptru de biruitorul de la Şelimbăr. Marele voievod, instalat în vechiul palat al principilor Transilvaniei, şi-a făurit aici testamentul său politic al unirii tuturor românilor: „Şi hotarul Ardealului, pohta ce-am pohtit, Moldova şi Ţara Românească”.

De la prima unire politică a Ţărilor Române realizată de Mihai Viteazul, Alba Iulia a devenit simbolul luptei poporului nostru pentru unitate naţională.

Marea cetate bastionară păstrată până astăzi a fost construită între anii 1714 şi 1738, devenind cea mai puternică fortăreaţă a stăpânirii austriece în Transilvania. Vechiul oraş a fost dărâmat, împreună cu Mitropolia lui Mihai Viteazul, ceea ce a dus la dispariţia multor obiecte şi piese de muzeu aflate în clădirea mitropoliei.

Pe lângă evenimentele măreţe cunoscute în antichitate şi în evul mediu, oraşul-simbol va cunoaşte şi pătimirile şi suferinţele îndurate de conducătorii răscoalei de la 1784, Horea, Cloşca şi Crişan. Ei au fost închişi, anchetaţi şi apoi executaţi la Alba Iulia în ziua de 28 februarie 1785 pe Dealul Furcilor.

Marile evenimente ale luptei sociale şi naţionale ale poporului român din secolul al XIX-lea nu au putut ocoli oraşul Alba Iulia. Lupte crâncene s-au dat în timpul Revoluţiei din 1848-1849. În jurul Albei Iuliei au acţionat legiunile române conduse de prefecţii Axente Sever şi N. Vlăduţiu, iar în 1849 Avram Iancu este prezent cu legiunile lui la Alba Iulia. În 1852 „Craiul munţilor” a fost închis şi maltratat de către autorităţile austro-ungare în cetatea lui Mihai Viteazul.

În anii 1866, 1875 şi 1886 au avut loc adunările generale ale „Astrei” la Alba Iulia, la care au participat cei mai de seamă fruntaşi ai luptei naţionale din Transilvania, Timotei Cipariu, dr. Ioan Raţiu, George Bariţiu şi alţii. În 1875 George Bariţiu redactează o lucrare despre importanţa istorică a oraşului Alba Iulia, intitulată „Apulum-Bălgrad-Alba Iulia”.

Mişcarea memorandistă a cunoscut un puternic sprijin în locuitorii oraşului Alba Iulia care au demonstrat în semn de simpatie pentru fruntaşul localităţii, Rubin Patiţia.

La 1 decembrie 1918, prin adunarea delegaţilor aleşi, în număr de 1228, de către întreaga suflare românească din Transilvania şi de către cei peste 100.000 de oameni veniţi din toate colţurile acestui străvechi pământ românesc, s-a hotărât în mod solemn şi irevocabil Unirea Transilvaniei cu România.

Prin actul istoric de la 1 Decembrie 1919, Alba Iulia a devenit capitala de suflet a neamului românesc. Anual zeci de mii de români din ţară şi de pretutindeni vin în pelerinaj la Alba Iulia pentru a atinge cu pasul şi a simţi fiorul şi vibraţia ce l-au mişcat odată pe marele voievod Mihai Viteazul, pe martirii Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu şi pe toţi cei care au participat la realizarea şi împlinirea visului de veacuri al neamului românesc. Fiecare pas străbătut prin Cetatea Marii Uniri reprezintă o filă din multimilenara istorie a poporului român.

Şi în filatelie Alba Iulia şi judeţul Alba sunt reprezentate cu cinste, multe emisiuni scoţând în evidenţă trecutul său glorios.

Puţine localităţi şi judeţe din România se pot mândri cu un număr aşa de mare de emisiuni filatelice cu care sunt reprezentate Alba Iulia şi judeţul Alba. Istoria şi cultura sunt la loc de cinste în topul emisiunilor filatelice. Personalităţi precum Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu şi Lucian Blaga reprezintă cu cinste şi onoare istoria şi cultura judeţului Alba.

În anul 1906 a fost pusă în circulaţie prima emisiune de poştă locală în staţiunea climaterică Bistra din judeţul Alba. Această emisiune este cunoscută în filatelie sub denumirea „Poşta Bistra”. Emisiunea este formată din două viniete, având valori nominale de 2 heller, folosită pentru francarea ziarelor şi de 6 heller, folosită pentru francarea scrisorilor. În anul 1907 s-a dispus ca atât ziarele şi scrisorile între Bistra-Sebeş şi retur să fie francate cu 6 heller. Emisiunea are tirajul de 5.000 de viniete, iar preţul acestora este de 200 euro vinieta de 2 heller şi 160 euro vinieta de 6 heller, iar a celor circulate, preţul variază între 300 şi 800 euro.

În staţiunea climaterică Bistra, judeţul Alba a fost înfiinţată în anul 1907 poşta locală particulară. Vinietele erau emise de „Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor” secţia Sebeş-Alba. Vinietele se vindeau în Bistra de agentul poştal al societăţii, iar în Sebeş de negustorul Johann Rilki. Serviciul poştal a fost desfiinţat în 1914.

În anul 1922, 15 octombrie, a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Încoronarea Regelui Ferdinand la Alba Iulia. Emisiunea este formată din şapte mărci poştale pe care sunt reprezentaţi: Regele Ferdinand, Regina Maria, Catedrala Încoronării Alba Iulia, stema ţării şi Mihai Viteazul. Tirajul emisiunii este de 100.000 serii dantelate şi 1000 serii nedantelate, iar preţul este de 35 euro seria nedantelată.

În anul 1929, 10 mai a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelistă „10 ani de la Unirea Transilvaniei”.  Emisiunea este formată din şase mărci poştale pe care sunt reprezentanţi: Regele Ferdinand, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Ioan Corvin, Constantin Brâncoveanu, Avram Iancu, Castelul Bran şi tabloul alegoric „Unirea”. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii dantelate, iar preţul este de 50 euro. Între 10 şi 20 mai 1929, la Bucureşti şi Alba Iulia timbrele au fost  abliterate cu o ştampilă specială, iar preţul acestor timbre este mai mare.

În anul 1935, 28 februarie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Horia, Cloşca şi Crişan”, formată din patru timbre. Emisiunea a apărut cu ocazia comemorării a 150 de ani de la moartea martirilor ardeleni. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii dantelate şi 200 serii nedantelate, iar preţul este de 20 euro seria dantelată şi 450 euro seria nedantelată.

În anul 1940, 8 iunie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Straja Ţării - Vederi”, formată din 8 timbre. Pe timbrul cu valoare nominală 8+1 lei este ilustrată Catedrala Încoronării Alba Iulia. Tirajul emisiunii este de 100.000 serii dantelate şi 200 serii nedantelate, iar preţul este de 35 euro seria dantelată şi 550 euro seria nedantelată.

În anul 1943, 15 februarie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Avram Iancu”, formată dintr-un timbru, pe care este ilustrat „Craiul munţilor” călare în fruntea revoluţionarilor. Tirajul emisiunii este de 100.000 timbre, iar preţul de 3 euro.

În anul 1943 a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Figuri ardelene”, formată din 10 timbre. Pe timbrul cu valoare nominală 62+138 lei apar Horea, Cloşca şi Crişan cu înscrisul simbolic „Treimea durerilor noastre”. Tirajul emisiunii este de 100.000 serii dantelate iar preţul de 18 euro.

În anul 1945, 1 martie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Pentru ardeleni”, formată din 11 timbre. Pe timbrul cu valoare nominală de 35 lei apare căsuţa cu „acoperişul ţuguiat”, tipic moţească al „Craiului munţilor”, iar în medalion Avram Iancu. Pe timbrul cu valoarea nominală de 55 lei apar în medalion Horea, Cloşca şi Crişan. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii, iar preţul de 15 euro. La 23 august a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică "Apărarea Patriotică - Victoria", formată din 24 de timbre, 12 pe hârtie albă şi 12 pe hârtie gri. Pe timbrelşe cu valoarea nominală de 80+520 lei machetatorul s-a folosit de chipul lui Horea pentru a reda "reîntoarcerea voluntarilor". Emisiunea are tirajul de 22.000 serii şi preţul de 450 euro.

În anul 1948, 1 iunie a fost pusă în circulaţie emisunea filatelică „Centenarul Revoluţiei de la 1848”, formată din cinci timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 10+10 lei apar Avram Iancu, George Bariţiu, Eftimie Murgu, Simion Bărnuţiu alături de Nicolae Bălcescu şi Şefan Petöfi. Tirajul emisiunii este de 50.000 serii, iar preţul de 35 euro.

În anul 1952 emisiunea filatelică „Centenarul Revoluţiei de la 1848” a fost supratipărită. Pe toate timbrele emisiunii a fost aplicat supratiparul „1,75 lei” în urma reformei monetare din ianuarie 1952. Tirajul emisiunii supratipărite este de 194.900 serii, iar preţul de 40 euro.

În anul 1953 a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Arta populară românească” formată din cinci timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 55 bani este ilustrat un costum popular din Apuseni.

În anul 1960, 10 decembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Viticultura”, formată din 7 timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 75 bani este ilustrată munca viticolă la Târnave. Tirajul emisiunii este de 500 serii, iar preţul de 23 euro.

În anul 1961, 20 septembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Instrumente muzicale”, formată din 6 timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 20 bani este ilustrat tulnicul, specific Munţilor Apuseni. Tirajul emisiunii este de 3.500 serii, iar preţul de 7 euro.

În anul 1968, 25 iulie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „120 ani de la Revoluţia din 1848” formată din trei timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,20 lei apare Avram Iancu, după o pictură de Barbu Iscovescu. Tirajul emisiunii este de 300.000 serii, iar preţul de 3,25 euro.

În anul 1968, 24 decembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România”, formată din trei timbre şi o coliţă nedantelată. Coliţa nedantelată este formată din cele trei timbre ale emisiunii. Timbrul cu valoarea nominală de 55 bani prezintă „Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia”, pictură de D. Stoica. Timbrul cu valoarea nominală de 1 leu prezintă „Hora Unirii”, pictură de Th. Aman. Timbru cu valoare nominală de 7,75 lei prezintă Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Tirajul emisiunii este de 500.000 serii, având preţul de 3 euro şi 150.000 coliţe nedantelate, având preţul de 6 euro.

În anul 1972, 20 decembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Uzuale - Monumente”, formată din 10 timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 13,30 lei este ilustrată Poarta întâi a Cetăţii din Alba Iulia. Preţul emisiunii este de 17,55 euro.

În anul 1974, 23 iulie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Uzuale - Aniversări”, formată din cinci timbre. Timbrul cu valoare nominală de 1,10 lei îl prezintă pe Avram Iancu. Tirajul emisiunii este de 4.00.000 serii, iar preţul de 1,95 euro. În anul 1975, 27 mai, a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „2000 de ani de existenţi a oraşului Alba Iulia”, formată dintr-un timbru. Timbrul cu valoarea nominală de 55 bani prezintă o inscripţie în limba latină pe o placă de marmură şi monedă dacică (anvers şi revers). Tirajul emisiunii este de 5.000.000 timbre, iar preţul de 0,75 euro.

În anul 1976, 20 decembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Uzuale - Steme Judeţelor din R.S. România” partea I, formată din 15 timbre. Toate timbrele au valoarea nominală de 55 bani, iar primul timbru al emisiunii prezintă Stema Judeţului Alba. Tirajul emisiunii este de 1.000.000 serii, iar preţul 6 euro. În anul 1977, 25 aprilie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Centenarul Independenţei de Stat a României”, formată din 6 timbre, o coliţă dantelată şi o coliţă nedantelată. Pe coliţa dantelată apar Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu alături de Nicolae Bălcescu şi Tudor Vladimirescu, iar timbrul coliţei prezintă Bătălia de la Griviţa.

În anul 1978, 1 decembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversarea a 60ani de la formarea Statului Naţional Unitar Român”, formată din două timbre. Timbrul cu valoarea nominală de 55 bani prezintă Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, iar timbrul cu valoarea nominală de 1 leu prezintă o carte deschisă, pe o pagină fiind ilustrat Drapelul României, iar pe cealaltă pagină Coloana infinitului. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii, iar preţul de 0,75 euro.

În anul 1979, 25 octombrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Uzuale, Stemele Municipiilor din R.S. România”, formată din 25 timbre. Toate timbrele au valoare nominală de 1,20 lei, iar primul timbru al emisiunii prezintă Stema Municipiului Alba Iulia. Emisiunea are tirajul de 5000.000 serii, iar preţul este de 10 euro.

În anul 1980, 25 aprilie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversări - Comemorări”, formată din cinci timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei apare Horea (250 ani de la naştere). Tirajul emisiunii este de 250.000 serii, iar preţul de 1,95 euro.

În anul 1982, 22 decembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Uzuale - Obiecte de uz gospodăresc la ţară”, formată din 16 timbre. Timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei prezintă o cană din lemn din Valea Mare, judeţul Alba, iar timbrul cu valoarea nominală de 30 lei prezintă cinci linguri din lemn din judeţul Alba. Tirajul emisiunii este de 300.000 serii, iar preţul de 45 euro.

În anul 1984, 8 februarie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversări - Comemorări”, formată din şase timbre. Pe timbrul cu valoare nominală de 1,5 lei apare Crişan (Marcu Giurgiu, 1733-1785) - unul din cei trei conducători ai răscoalei ţărăneşti din 1784). Tirajul emisiunii este de 250.000 serii, iar preţul de 6 euro.

În anul 1984, 1 noiembrie, a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „200 de ani de la Răscoala populară condusă de Horea, Cloşca şi Crişan” formată dintr-un timbru. Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este ilustrat Obeliscul realizat de Iosif Fekete pe care apar cei trei martiri ai neamului românesc. Obeliscul a fost amplasat în Alba Iulia în faţa Porţii a III-a a Cetăţii.

În anul 1986, 21 iulie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Semicentenarul Muzeului Satului din Bucureşti”, formată din 6 timbre. Pe timbrul cu valoare nominală de 50 bani apare o casă din Sălciua de Jos, judeţul Alba. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii, iar preţul este de 5 euro.

În anul 1986, 23 iulie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Cercetători români în zonele polare”, formată din 6 timbre. Timbrul cu valoarea nominală de 5 lei prezintă vasul de cercetare „Târnava”. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii, iar preţul de 6 euro.

În anul 1987, 7 noiembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Costume populare româneşti” formată din 2 timbre. Două timbre au valoarea nominală de 1 leu prezintă costume populare din Târnave. Tirajul emisiunii este de 200 serii, iar preţul de 8 euro.

În anul 1992, 20 februarie a fost pus în circulaţie emisiunea filatelică „Porţelan românesc”, formată din 5  timbre. Timbrul cu valoarea nominală de 8 lei prezintă un Serviciu pentru apă din Alba Iulia. Tirajul emisiunii este de 300.000 serii.

În anul 1995, 9 mai a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „100 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga”, formată dintr-un timbru. Timbrul cu valoarea nominală de 150 lei prezintă poetul şi filosoful Lucian Blaga, născut la 9 mai 1896 la Lancrăm, lângă Sebeş. Tirajul emisiunii este de 500.000 timbre.

În anul 1995, 5 iunie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Anul European al Conservării Naturii”, formată din 4 timbre. Timbrul cu valoare nominală de 1615 lei prezintă Gheţarul Scărişoara, judeţul Alba. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii.

În anul 1995, 28 august a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversări, Evenimente”, formată din 5 timbre. Timbrul cu valoarea nominală de 960 lei prezintă Zidul de apărare a Cetăţii Sebeşului - 750 ani. Tirajul emisiunii este de 200.0000 serii.

În anul 2000, 19 mai a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Evenimente”, formată din două timbre, cu ocazia aniversării a 400 de ani de la prima unire a Ţărilor Române de către Mihai Viteazul.  Timbrul cu valoarea nominală de 3.800 lei prezintă Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, pictură de Wieniawa Betedowsky. tabloul se află la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia. Tirajul emisiunii este de 360.000 serii.

În anul 2006, 1 decembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Leul Nou”, formată din două timbre. Timbrul cu valoare nominală de 50 bani prezintă faţa bancnotei de 200 lei, iar timbrul cu valoarea nominală de 1,20 lei prezintă spatele bancnotei de 200 lei. Pe această bancnotă se regăsesc următoarele elemente grafice: portretul lui Lucian Blaga, semnătura în facsimil a poetului, un element floral reprezentat prin flori de mac, o carte deschisă la fila cu poemele „Autoportret” în înscrisul „9 mai 1895”.

Pe marginea de jos a colilor cu timbre se află patru TABS-uri, ce-l prezintă pe Lucian Blaga. Tirajul emisiunii este de 869.000 serii.

În anul 2007, 18 iulie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Ziua Mărcii Poştale Româneşti - Centenarul Mărcilor locale Bistriţa”, formată din două timbre. Pe timbrul cu valoare nominală de 50 bani, regăsim marca poştală locală Bistra de 6 heller şi o imagine din Colonia de Jos, cu o trăsură de epocă. Timbrul cu valoarea nominală de 2,10 lei, prezintă marca poştală locală Bistra de 2 heller şi o imagine din Colonia de Sus, cu poştaşul staţiunii. Pe fiecare dintre cele două timbre este prezentată sigla Asociaţiei Carpatine a Turiştilor din Ardeal - S.K.V., emitentul mărcilor Bistra şi administratorul curierului local dintre Bistra şi Şbeş, judeţul Alba. Tirajul emisiunii este de 41.000 serii.

Numărul mare de mărci poştale dedicate oraşului Marii Uniri şi judeţului Alba, precum şi al celorlalte materiale filatelice: ilustrate (vederi), cărţi poştale, ilustrate maxime, întreguri poştale, plicuri speciale, ştampile omagiale, permit întocmirea de colecţii specializate şi exponate filatelice dedicate oraşului Alba Iulia şi judeţului Alba. De asemenea, toate scrisorile, ilustratele şi cărţile poştale circulate cu mărcile poştale arătate fac obiectul colecţionării şi întocmirii de exponate filatelice.

                       Ioan GALDEA